Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 47/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - acțiune în constatare -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 47
Ședința publică din 19 februarie 2009
PREȘEDINTE: Dumitraș Daniela
JUDECĂTOR 2: Plăcintă Dochița
JUDECĂTOR 3: Ciută Oana
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții și, ambii domiciliați în S,- B, județul S, împotriva deciziei civile nr. 308 din 23 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 6 februarie 2009, susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta deciziei, și pentru a da posibilitatea părților prin apărători să depună la dosar concluzii scrise, pronunțarea s-a amânat pentru data de 13 februarie 2009. Ulterior, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru 19 februarie 2009, ora 12,00.
Declarând dezbaterile închise,
CURTEA:
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Judecătoriei Suceava la data de 19 iulie 2004 și precizată ulterior, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții, și, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate că vânzarea cumpărarea autentificată sub nr. 1566 din 4 martie 1999 de BNP, încheiat între părți este un contract simulat și că adevărații cumpărători sunt reclamanții, prim-pârâții și, să fie obligați să le recunoască dreptul de proprietate asupra terenului-grădină, identic cu 2292/1175 de 259 mp, a cotei de din parcela de clădire nr. 1668 de 217 mp, a parcelei nr. 1668/I și a apartamentului nr. 1 cu subsol, parter și etaj, mansardă și acoperiș cu încăperile numerotate de la 1-28, amplasat pe parcela nr. 1668/I din CF 9248 a comunei cadastrale Sf., să se dispună evacuarea prim-pârâților din imobilul - casă - apartament nr. 1, situat în- B, S și teren, cu obligarea lor la plata sumei de 50 000 RON, reprezentând daune, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, au arătat că în cursul anului 1998 au mandatat pe pârâții și să cumpere în numele lor și pentru ei cu bani puși la dispoziție de reclamanți, o suprafață de teren pe care urma să fie construit un imobil cu mai multe nivele și un spațiu comercial, pârâții cumpărând de la și suprafața de 735 mp teren, conform contractului autentificat sub nr. 1566 din 4 martie 1999 de BNP, după care, în baza autorizației de construcție, pe cheltuiala reclamanților, au început edificarea imobilului, însă, la solicitarea lor, au refuzat să le predea imobilul, transferând secund-reclamantului dosar cota de la data de 22 ianuarie 2001.
Au mai arătat reclamanții că achiziționarea terenului s-a făcut pe numele soților, întrucât la data încheierii contractului, nefiind cetățeni români, nu aveau dreptul de a cumpăra teren pe teritoriul României, existând, totodată, imposibilitatea morală a încheierii unui act consecvent datorită relațiilor de rudenie dintre reclamanți și prim-pârâți. De asemenea, reclamanții au arătat că pârâții nu și-au îndeplinit în mod corespunzător mandatul, construcția neîndeplinind cerințele de calitate și că sumele avansate nu sunt justificate.
Pârâții și au formulat întâmpinare și au negat susținerile reclamanților privind mandatarea lor pentru cumpărare de teren și edificare construcții, nefiind vorba despre o procură autentică. Ei au arătat că, în realitate, s-au înțeles cu reclamanții care le sunt nașii de cununie, să se asocieze pentru cumpărarea unui teren și edificarea unui imobil cu două locuințe, identice (câte una pentru fiecare dintre părți) și un spațiu comercial comun, beneficiile rezultate în cadrul acestei întreprinderi comerciale comune, urmând să fie împărțite în mod egal.
Prin sentința civilă nr. 2704 din 26 iunie 2007, Judecătoria Suceavaa admis acțiunea și, în consecință:
A constatat că este simulat, prin interpunere de persoane, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1566 din 4 martie 1999 de BNP, încheiat între pârâții și, în calitate de vânzători și pârâții și, în calitate de cumpărători, având ca obiect vânzarea suprafețelor de 295 mp teren, identic cu 2292/1175 și de 440 mp teren, identic cu 2292/1176, adevărații cumpărători ai terenului fiind reclamanții.
A obligat pe pârâții și să recunoască dreptul de proprietate al reclamanților asupra terenului-grădină în suprafață de 259 mp, identică cu 2292/1175, a cotei de din parcela de clădire nr. 1668/I și a apartamentului nr. 1 cu subsol, parter, etaj, mansardă și acoperiș, cu încăperile numerotate de la 1 la 28, amplasat pe parcela nr. 1668/I din CF 9248 a com. cad. Sf..
A dispus evacuarea pârâților și din apartamentul nr. 1 al imobilului-casă, situat în S,- B, și terenul mai-sus identificat.
A obligat pe pârâții și să plătească reclamanților suma de 28.952 RON, cu titlu de daune, precum și suma de 7532,30 RON, cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că situația de fapt invocată de reclamanți este reală, din probele administrate, declarațiile pârâtei, date în fața organelor de cercetare penală, dispozițiile martorilor și concluziile raportului de expertiză rezultând că între pârâții și, în calitate de vânzători și pârâții și, în calitate de cumpărători s-a încheiat un contract de vânzare cumpărare având ca obiect suprafața de 295 mp teren, identic cu 2292/1176 din cartea funciară 9248 a com. cad. Sf., act care este un contract simulat prin interpunere de persoane, adevărații cumpărători fiind reclamanții. Instanța a reținut că întregul imobil a fost edificat prin contribuția materială a reclamanților care au avansat din Germania, pârâților, diverse sume de bani în acest scop, pârâții cunoscând de la început că întreaga investiție va fi făcută pe cheltuiala reclamanților, astfel încât ocuparea imobilului de către aceștia este abuzivă.
În ceea ce privește cererea de daune, instanța a avut în vedere că, potrivit expertizei, reclamanții au efectuat la imobil, în perioada 2002-2004 lucrări în valoare de 87.552 lei, astfel că prin scăderea acesteia din valoarea totală de 240.600 lei rezultă contravaloarea materialelor și a manoperei de 153.048 lei; cum pârâții au recunoscut că au primit de la reclamanți suma de 182.000 lei, reprezentând echivalentul în lei a 128.553 DM, ei nu pot justifica suma de 28.952 lei, față de care sunt incidente dispozițiile art. 998 Cod civil.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, apelanții au arătat că instanța de fond a omis să analizeze excepțiile invocate - excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru daunele pretinse prin cererea introductivă, excepția tardivității completării acțiunii cu un nou capăt de cerere privitor la constatarea simulației contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1566/1999, excepția tardivității introducerii în cauză a pârâților și, că s-a respins, nejustificat cererea de efectuare a unei contraexpertize, că instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor mijloacelor de probă.
Prin decizia civilă nr. 308 din 23 septembrie 2008 Tribunalul Suceavaa admis apelul și a schimbat sentința civilă, respingând acțiunea ca nefondată. Reclamanții au fost obligați să plătească pârâților suma de 5800 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut, în esență, că instanța s-a pronunțat cu privire la toate excepțiile invocate. În legătură cu fondul cauzei, a apreciat că încercarea de a dobândi teren în proprietate printr-un contract simulat - contract de interpunere de persoane atrage nulitatea absolută a simulației, ea fiind încheiată în disprețul legii care interzice cetățenilor străini dobândirea de terenuri.
Instanța a apreciat că, față de cererea de constatare a simulației, și celelalte capete de cerere, subsidiare fiind, sunt nefondate.
Împotriva deciziei civile mai-sus arătate, au formulat recurs, în termen legal, reclamanții și.
În motivarea recursului, au arătat următoarele:
- decizia a fost dată cu aplicarea greșită a legii în materia nulității absolute întrucât nulitatea din speță nu mai poate opera, atâta timp cât, la data pronunțării sentinței civile nr. 2704 din 26 iunie 2007 a Judecătoriei Suceava, erau în vigoare dispozițiile Legii nr. 312 din 30 noiembrie 2005 prin care dreptul de proprietate asupra terenului se dobândește de către cetățenii UE în aceleași condiții ca acele prevăzute pentru cetățenii români;
- instanța de apel a reținut fără temei legal că toate celelalte capete de cerere formulate în cauză sunt subsidiare capătului de cerere privind constatarea simulației, motiv pentru care le-a respins ca nefondate. Reclamanții au dovedit că au construit casa pe terenul cumpărat de pârâții intimați, aceștia din urmă dându-și acordul să construiască pe acest teren. De asemenea, s-a dovedit faptul că reclamanții le-au remis pârâților suma de 128.353 DM, astfel încât nici cererea de daune nu trebuia tratată ca fiind subsidiară.
Prin întâmpinare, pârâții și au solicitat respingerea recursului ca nefondat, întrucât în cauză nu este posibilă validarea actului juridic nul absolut, cazurile în care intervine această instituție juridică fiind expres și limitativ prevăzute de lege. Actul juridic nu poate fi validat și datorită aplicării principiului "nemo auditur propriam turpitudinem allegans" - nimeni nu poate invoca încălcarea unei legi în scopul obținerii unui drept. În ceea ce privește al doilea motiv de recurs, intimații au arătat că temeiul în fapt și în drept al acțiunii în revendicare, al acțiunii în evacuare și al cererii de daune este pretinsul contract de mandat încheiat prin fraudarea legii.
Analizând cauza, prin prisma motivelor de recurs invocate, încadrate în cazul prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește nulitatea absolută pentru fraudarea legii a contractului simulat, Curtea constată că, în conformitate cu principiul "tempus regit actum", la încheierea actului, cerințele imperative ale legii, sancționate cu nulitatea absolută, care interziceau cetățenilor străini să cumpere terenuri în România, n-au fost respectate. Cum frauda la lege constă într- manevră nelegitimă, făcută cu scopul de a eluda aplicarea unor norme care sunt în mod normal aplicabile, pentru a promova ilegal unele interese sau a ocoli consecințe legale care nu convin, este evident că în cauză se invocă propria culpă pentru dobândirea unui drept subiectiv, fapt nepermis.
înfățișate de reclamanți în memoriul de recurs cu privire la validarea unor nulități absolute nu pot fi aplicate în speța de față pentru considerentele expuse mai sus, legate de intervenția celor două principii: cel conform căruia "tempus regit actum" și cel legat de inadmisibilitatea invocării propriei culpe în dobândirea unui drept.
Recursul este însă întemeiat, pentru al doilea motiv de recurs, legat de neanalizarea tuturor capetelor de cerere ale acțiunii.
Astfel, în literatura juridică se recunoaște existența, pe lângă cererea principală și a cererilor accesorii și incidentale. Dacă prin cererea principală se declanșează procedura judiciară iar cea accesorie depinde de rezolvarea dată cererii principale, cea incidentală poate avea o existență de sine stătătoare, dar a fost introdusă în cadrul procesual deja stabilit.
În speță, tocmai acest lucru trebuia analizat: și anume dacă următoarele capete de cerere celei de constatare a simulației sunt accesorii sau incidentale.
Tribunalul le-a categorisit ca fiind accesorii simulației, fără altă motivare.
Conform precizărilor ( 53, 54 și 63, 64 Dosar 5777/2004 al Judecătoriei Suceava ) instanța a fost investită cu următoarele capete de cerere:
- constatarea caracterului simulat al contractului de vânzare cumpărare, autentificat sub nr. 1566/04.03.1999 de BNP;
- obligarea pârâților de a recunoaște dreptul de proprietate al reclamanților asupra terenului - grădină în suprafață de 259, a cotei de din parcela de clădire, în suprafață de 217 și a apartamentului nr. 1 amplasat pe acest teren;
- evacuarea pârâților din apartamentul nr. 1;
- obligarea pârâților la plata de daune.
Dintre aceste capete de cerere, singurul care depindea în mod evident de soarta constatării simulației era cel legat de obligarea pârâților de a recunoaște dreptului de proprietate al reclamanților asupra terenului, celelalte capete de cerere referindu-se la construcția edificată pe terenul ce a făcut obiectul contractului simulat iar cererea de daune viza, în afara cotei de din construcția aflată pe proprietate pârâților și cota de aflată deja în proprietatea reclamanților, ca efect al contractului de vânzare cumpărare încheiat la data de 22.01.2001.
Față de cele reținute și cum instanța de apel nu a cercetat fondul cauzei în ceea ce privește o parte dintre capetele de cerere formulate, în conformitate cu prevederile art. 312 al. 5 Cod procedură civilă și 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul și va casa în parte decizia atacată, în conformitate cu dispozitivul ce urmează.
În rejudecare, instanța de apel va avea în vedere capetele de cerere arătate mai sus asupra cărora se va pronunța, după analizarea temeiurilor juridice invocate și a probatoriului administrat în cauză.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții și, ambii domiciliați în S,- B, județul S, împotriva deciziei civile nr. 308 din 23 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
Casează în parte decizia civilă nr. 308 din 23 septembrie 2008 a Tribunalului Suceava, în sensul că:
Menține dispoziția privind admiterea apelului declarat de pârâți împotriva sentinței civile nr. 2704 din 26 iunie 2007 a Judecătoriei Suceava.
Menține dispoziția privind respingerea ca nefondate a capetelor de cerere din acțiune, vizând constatarea simulației contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1566 din 4 martie 1999 de BNP " " și recunoașterea dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren care formează obiectul contractului.
Menține dispoziția de obligare a reclamanților la plata cheltuielilor de judecată suportate de pârâți la fond și apel, în limita sumei de 2000 lei RON. Trimite cauza Tribunalului Suceava pentru rejudecarea apelului în ceea ce privește celelalte capete de cerere.
Înlătură celelalte dispoziții ale deciziei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 februarie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond.
Jud. apel: /
Tehnored.
2ex/19.03.2009
Președinte:Dumitraș DanielaJudecători:Dumitraș Daniela, Plăcintă Dochița, Ciută Oana