Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 498/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 498
Ședința publică de la 28 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mona Maria Pivniceru
JUDECĂTOR 2: Georgeta Protea
JUDECĂTOR 3: Liliana
Grefier
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de - împotriva deciziei civile nr. 461/16.06.2008 a Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul, lipsă fiind recurenta și ceilalți intimați.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prin încheierea din camera de consiliu din data de 28.11.2008 s-a admis cererea de ajutor public judiciar formulată de recurenta -, prin serviciul de registratură, în dosarul nr- și s-a dispus scutirea recurentei de plata taxei judiciare de timbru în sumă de 194,63 Ron și timbru judiciar de 3 Ron.
Instanța, din oficiu, pune în discuția părților aspectul privind admisibilitatea recursului în raport de valoarea terenului care constituie obiect al revendicării și grănițuirii.
Interpelat, intimatul afirmă că terenul care constituie obiectul litigiului este al socrului său.
Declarându-se dezbaterile închise, instanța rămâne în pronunțare asupra aspectului invocat din oficiu.
După deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 14975/17.12.2007 pronunțată de Judecătoria Iașis -a respins cererea formulată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâții, Bisericilor Martorilor lui ca nefondată și în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local I pentru lipsa capacității procesuale.
În considerentele acestei sentințe s-a arătat că reclamanta - a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local I să se constate că este proprietara imobilului teren în suprafață de 430 mp situat în I,-, ca efect al prescripției achizitive de 10 ani.
În fapt reclamanta a arătat că este moștenitoarea unică a defunctei sale mame, -, iar aceasta i-a lăsat ca moștenire o casă și 600 mp teren situate în I,- și că, în actele de proprietate ale defunctei, este menționată doar suprafața de 171 mp teren, diferența fiind stăpânită continuu,pașnic și sub nume de proprietar de ea și de antecesorii ei.Reclamanta a făcut următoarele precizări cu privire la proveniența terenului:
1. prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat de Tribunalul Iași
sub nr. 3259/29.07.1920 soții și dobândeau dreptul de proprietate asupra imobilului situat în I,-, fără a fi menționată suprafața imobilului,ci doar vecinătățile.
2. la decesul lui imobilul ar fi trebuit să revină ca moștenire
soției supraviețuitoare, insă J din aceasta a devenit vacantă, revenind Statului Român prin. Prin hotărârea judecătorească 2536/1957 s-a atribuit întreg imobilul lui G, acest fiind obligat a plăti Statului o sultă, pe care a achitat-o la 23.06.1967.
3. la rândul său, a lăsat imobilul prin testament mamei
reclamantei - -, care în prezent e decedată, moștenitoare fiind reclamanta.
Prin precizările depuse la 15.01.2007 reclamanta a arătat că înțelege să se judece în contradictoriu cu Consiliul Local I, susținând că diferența de teren figurează ca făcând parte din domeniul administrat de acesta.
Ulterior, reclamanta și-a modificat cererea solicitând a fi chemați în judecată și, și, și Organizația Martorii lui, pentru grănițuire, uzucapiune și revendicare imobiliară.
Din oficiu instanța a invocat excepția lipsei calității procesual pasive a Consiliului Local I, care a fost însă unită cu fondul cauzei în scopul administrării probei cu expertiza topometrică.
La solicitarea reclamantei instanța a încuviințat administrarea probatoriului constând în expertiză topometrică, și înscrisuri, însă la termenul de administrarea probatoriului, acesta nu s-a mai prezentat.
Cu privire la excepția lipsei capacității procesual pasive a pârâtului Consiliul Local I, instanța a reținut că raportat la art. 21 alin 1 din Legea 215/2001republicată, unitățile administrativ teritoriale sunt persoane juridice cu capacitate juridică și potrivit art. 62 al 1 in același act normativ pot fi reprezentate în justiție de primar. În consecință, Consiliul Local I nu are capacitate procesuală pasivă.
În acest context excepția lipsei calității procesual pasive a Consiliului Local a rămas fără obiect.
În ceea ce privește fondul pricinii, deși reclamanta a învestit instanța cu soluționarea mai multor capete de cerere, respectiv: constatarea dobândirii dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii de scurtă durată, revendicare și grănițuire, nu a manifestat suficientă diligență pentru administrarea probatoriului care i-a fost încuviințat.
În consecință, raportat la art. 1169 Cod civil, instanța a respins cererea reclamantei ca nefondată.
Tribunalul Iași, prin decizia civilă nr. 461 din 16 iunie 2008, a respins apelul declarat de - și a păstrat sentința instanței de fond.
Pronunțând această decizie, tribunalul a reținut că prin acțiunea formulată, astfel cum a fost precizată, reclamanta a investit instanța de fond cu soluționarea a 3 capete de cerere: constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune pentru suprafața de 429 mp teren situat în I,-; grănițuire și revendicare imobiliară.
Potrivit art. 1169 Cod civil, cel care face o propunere în fața judecății trebuie să o dovedească.
În speță, reclamanta a probat este proprietară, prin moștenire de la autoarea sa, - asupra imobilului compus din teren în suprafață de 171 mp situat în I,-.
Reclamanta a beneficiat, atât la judecata în primă instanță cât și în această fază procesuală, de apărare calificată. Deși, la instanța de fond a solicitat acte și expertiză topo-cadastrală, pentru dovedirea acțiunii, probe încuviințate de instanța de fond, ulterior reclamanta nu s-a mai prezentat în vederea administrării lor. Același interes procesual l-a manifestat reclamanta și în etapa procesuală a apelului unde nu a înțeles să solicite probe deși, dat fiind caracterul devolutiv al apelului, avea posibilitatea să-și probeze pretențiile în calea de atac exercitată.
Reclamanta - a declarat recurs considerând că decizia tribunalului este nelegală și netemeinică, pentru motivul înscris în art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivului de recurs, ea susține că decizia atacată este lipsită de temei legal în condițiile în care motivarea în drept a sentinței instanței de fond depășește cadrul legal raportat la obiectul principal al acțiunii, care este o grănițuire, completat cu un capăt subsecvent de revendicare.
Recurenta învederează că hotărârea instanței de fond este inadmisibilă în contextul în care acțiunea în grănițuire a fost respinsă ca urmare a reținerii lipsei calității procesuale pasive a pârâților.
Însă pârâții sunt vecini cu imobilul din I,-, iar calitatea lor de titulari de drepturi de proprietate cu imobilul recurentei a fost dovedită cu înscrisuri.
Prin precizările depuse la dosarul cauzei (fila 16) la data de 7.11.2008, recurenta a arătat că valoarea terenului din litigiu este de 5.000 lei, însă obiectul principal al acțiunii este grănițuirea, iar revendicarea este subsecventă și este raportată la poziția procesuală a pârâtului.
La termenul de judecată din 28 2008, Curtea, din oficiu, a invocat și a pus în dezbaterea contradictorie a părților excepția inadmisibilității recursului declarat de reclamantă.
În acest sens, Curtea reține că, prin cererea cu care a investit instanța de fond, reclamanta - a solicitat să se constate dreptul său de proprietate pentru suprafața de 430 teren, dobândit prin prescripția achizitivă de 10 ani.
Ulterior, reclamanta a precizat că înțelege să se judece în acest capăt de cerere cu Consiliul Local I (fila 32 dosar fond).
Prin cererea depusă la dosarul cauzei de reclamantă la 30.04.2007 (filele 52 - 54) aceasta precizează că în litigiul dedus judecății atât, cât și Consiliul Local
La 4 iunie 2006, -, a depus la dosar o cerere de completare prin care arată că formulează acțiune în constatare, acțiune în grănițuire și, eventual, revendicare imobiliară (dacă prin ansamblul probator administrat se va pune în discuție și această problemă pe temeiul uzucapiunii invocate și în acțiunea inițială).
Prin aceeași cerere, reclamanta indicat ca pârâți pe, Bisericii Martorilor lui, și în cererea de stabilire a hotarelor proprietății sale.
Prin cererea de apel, formulată la data de 23 ianuarie 2008, - a învederat că acțiunea are ca obiect constatarea dreptului de proprietate, acțiunea fiind completată, la data de 8.10.2007, cu grănițuire și revendicare.
Față de cele expuse, Curtea reține că obiectul principal al acțiunii îl constituie constatarea dreptului de proprietate pentru suprafața de 430 teren ca efect al uzucapiunii de 10 ani, iar grănițuirea și revendicarea reprezintă capete de cerere accesorii.
Acțiunea în constatarea dreptului de proprietate este o acțiune reală ce are un obiect patrimoniul, evaluabil în bani, iar recurenta a precizat că valoarea terenului din litigiu este de 5.000 lei (RON).
Potrivit dispoziției înscrise în art. 282 ind. 1 Cod procedură civilă, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 195/2004 nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în litigii al căror obiect au o valoare de până la 100.000 RON.
Tot astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, prin decizia nr. 32 din 9 iunie 2008, pronunțată în recursul în interesul legii, că dispozițiile art. 1 pct. 1 art. 2 pct. 1 lit. a, b și art. 282 ind. 1 Cod procedură civilă să interpreteze în sensul că, în vederea determinării competenței materiale de soluționare în primă instanță și a căilor de atac, sunt evaluabile în bani litigiile civile având ca obiect constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial, constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent dacă este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situației anterioare.
Raportat la acest text, rezultă că hotărârea dată în primă instanță, în prezenta cauză este supusă numai căii de atac a recursului, cale de atac ce se soluționează de tribunal, conform art. 2 pct. 3 Cod procedură civilă.
În aceste condiții, recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de lege constituie o încălcare a principiului legalității și a celui constituțional al egalității în fața legii și autorităților.
Astfel, dacă potrivit art. 282 ind. 1 Cod procedură civilă, hotărârea primei instanțe este supusă numai căii de atac a recursului, iar recurenta a uzat de această cale, ce a fost soluționată de tribunal, ea nu mai poate exercita un nou recurs la Curtea de apel.
Împrejurarea că tribunalul a soluționat cauza în complet compus din doi judecători, și nu în complet de trei judecători, nu este de natură să confere recurentei dreptul de a exercita o cale de atac neprevăzută de lege.
Față de cele ce preced, în baza art. 312 alin. 1 teza a-II-a Cod procedură civilă, se va respinge ca inadmisibil recursul declarat de -.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de - împotriva deciziei civile nr. 461/16 iunie 2008 a Tribunalului Iași.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02. ex.
24.12.2008
Tribunalul Iași
Jud.
Jud.
Președinte:Mona Maria PivniceruJudecători:Mona Maria Pivniceru, Georgeta Protea, Liliana
