Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 566/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR - 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.566
Ședința publică din 28 mai 2009
PREȘEDINTE: Lucian Lăpădat
JUDECĂTOR 2: Claudia Rohnean
JUDECĂTOR 3: Trandafir Purcăriță
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de către reclamantul împotriva deciziei civile nr. 796/A/ din 18.11.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-. în contradictoriu cu pârâta intimată SOCIETATEA AGRICOLĂ AGROINDUSTRIALĂ M, reclamantul intimat și intervenineții intimați, și, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Dezbaterile și susținerile care au avut loc în cauză au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 21 mai 2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și prin care a fost amânată pronunțarea cauzei la data de 28 mai 2009.
CURTEA
Prin sentința civila nr. 694/26.03.2008, pronunțată de Judecătoria Lugoj în dosarul nr- s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Societatea Agricolă M, județul
S-a respins pentru lipsa calității procesuale active acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu Societatea Agricolă M și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul.
S-au admis cererile de intervenție în interes propriu formulate de intervenienții, și și în consecință:
S-a constatat că Adunarea Generală a Societății M din data de 25.03.2007, în care s-a încheiat procesul verbal nr. 24 fost nelegală.
S-a constatat nulitatea proceselor verbale nr. 24/25.03.207 și nr. 26/05.05.2007 ale Adunării Generale a Societății Agricole M și a Actului adițional autentificat sub nr. 612/18.05.2007, la. din
Pentru a pronunța aceasta sentința, s-au reținut următoarele:
Societatea Agricolă "" M s-a înființat în anul 1991, în baza Legii nr. 36/1991 și a fost înscrisă în Registrul societăților agricole de la Judecătoria Lugoj în baza încheierii nr. 1/07.06.1991 (fila 45 dosar acvirat), dobândind astfel personalitate juridică.
La data înființării, Societatea avea un număr de 466 de membri, președinte fiind (tatăl reclamantului ).
Actul constitutiv și Statutul Societății au fost autentificate sub nr. 12972/29.05.1991 la notariatul de stat L (filele 3-23 dosar acvirat).
Potrivit art. 22 din Legea nr. 36/1991, pentru a fi opozabile terților, orice modificări ale statutului și orice schimbări intervenite în persoana administratorilor și cenzorilor, trebuie înscrise în registrul societăților agricole, prin încheierea judecătoriei.
În cazul societății de față s-a solicitat înscrierea unei singure mențiuni, referitoare la modificarea Statutului, în anul 1994 (fila 79 dosar acvirat), după care nu s-au mai formulat cereri în acest sens, deși au avut loc schimbări în persoana administratorilor.
Astfel, conform procesului verbal nr. 5/29.08.1995 (filele 258-259), în adunarea generală respectivă a fost ales președinte al Societății, reclamantul, proces verbal care nu a fost contestat.
În prezent, asumarea titulaturii de "președinte" al Societății, de către reclamantul este contestată, însă obiectul acțiunilor de față nu este acela de a stabili dacă reclamantul este sau nu președintele Societății.
Așa cum rezultă din documentele aflate în dosarul I depus de către reclamantul și cum a recunoscut și acesta la interogatoriu (filele 98-102), în perioada 2001- martie 2007, nu s-a ținut nici o adunare generală, deși, potrivit art. 55 din Legea nr. 36/1991 și art. 11 din Statut, adunările generale ordinare se convoacă cel puțin o dată pe an, iar cele extraordinare, ori de câte ori este nevoie.
Nemulțumiți de conducerea și de activitatea Societății, la începutul lunii martie 2007, un grup de asociați au convocat adunarea generală extraordinară pentru data de 20.03.2007, cu următoarea ordine de zi: 1) prezentarea bilanțului financiar-contabil, bugetul de venituri și cheltuieli; 2) alegerea consiliului de administrație; 3) diverse, adunarea generală urmând să se desfășoare la căminul cultural din
Convocarea acestei adunări generale a fost perfect legală, respectându-se prevederile Statutului, respectiv s-a făcut pe bază de tabel (filele 32-41) și a fost anunțată în ziarul (filele 42-43).
La această adunare a fost invitat și reclamantul (filele 44-45), însă acesta nu a participat.
Întrucât la data de 20.03.2007 nu au fost prezenți destui asociați pentru întrunirea cvorumului legal de 2/3 din numărul asociaților (așa cum reiese din procesul verbal întocmit - fila 111), s-a hotărât ca adunarea generală să se țină în data de 25.03.2007, așa cum de altfel s-a menționat și în convocatorul publicat în ziar și cum se prevede și în art. 11 din Statut.
În cea de-a doua adunare generală, ținută în data de 25.03.2007, ora 14,00 la căminul cultural, au fost alese organele de conducere ale Societății, respectiv consiliul de administrație, comitetul director și cenzorii, procesul verbal încheiat cu această ocazie fiind semnat de un număr de 75 persoane. Reclamantul nu a participat nici la această adunare generală.
Consiliul de administrație nou ales a desemnat dintre membrii săi un președinte, în persoana intervenientei (așa cum rezultă din procesul verbal nr. 3/25.03.207 - fila 112) și a ales și un comitet director compus din 4 persoane, respectiv reclamantul din dosarul conexat, și intervenienții, și (conform procesului verbal nr. 3/25.03.2007- fila 110).
Obiectul acțiunii formulate de reclamantul îl constituie constatarea nelegalității adunării generale din 25.03.2007, constatarea nulității absolute a actelor și măsurilor luate în această adunare generală și, pe cale de consecință, repunerea în starea anterioară.
Motivele pentru care reclamantul susține că adunarea generală nu a fost legală sunt, pe de o parte, faptul că nu s-a făcut în regulă convocarea, iar pe de altă parte, faptul că la adunare au participat persoane care nu mai sunt membri ai societății.
Potrivit art. 11 alin. 6 din Statut, identic cu art. 60 din Legea nr. 36/1991, împotriva hotărârii adunării generale poate face contestație orice asociat care, fiind prezent în adunarea generală, s-a opus hotărârii luate și orice asociat absent, dacă a fost oprit din motive justificate a lua parte la adunarea generală sau dacă motivul contestației îl constituie neregularitatea convocării sau faptul că problema nu a fost înscrisă pe ordinea de zi.
Analizând aceste cerințe în raport de situația din speță, instanța a constatat că niciuna dintre ele nu este îndeplinită.
Astfel, reclamantul nu a făcut dovada că a fost împiedicat să ia parte la adunarea generală, susținerea sa cum că nu ar fi fost anunțat fiind combătută prin dovada comunicării invitației de a participa la adunarea respectivă (filele 44-45).
Mai mult decât atât, din atitudinea reclamantului, rezultată din înscrisurile depuse la dosar (referitoare la convocarea adunării generale) și din declarațiile martorilor (fila 245), (fila 247) și (fila 249), respectiv faptul că nu a semnat convocatorul, obligându-i astfel pe inițiatorii adunării să-i trimită invitație separată (filele 34, 44-45), precum și faptul că nu a permis desfășurarea adunării generale la sediul societății, care se află în imobilul în care locuiește, se reține că acesta a refuzat să participe la adunarea generală.
Culpa pentru neparticiparea la adunarea generală îi aparține în exclusivitate reclamantului, ca și culpa pentru desfășurarea adunării generale la căminul cultural și nu la sediul societății.
În ceea ce privește convocarea adunării generale, instanța a constatat că, așa cum s-a reținut și mai sus, aceasta s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale și statutare, făcându-se chiar mai mult decât cer aceste dispoziții.
Astfel, au fost întocmite convocatoare (filele 32-41), în care se menționează data, ora și locul adunării generale, precum și ordinea de zi (în convocatoare s-a menționat sediul societății însă, întrucât ulterior s-a aflat că nu permite ținerea adunării la sediul societății, în convocatorul publicat în ziar, ca și în invitația trimisă susnumitului, s-a specificat că se va ține la căminul cultural), s-a publicat convocarea adunării generale în ziar (fila 42) și, așa cum au declarat martorii audiați în cauză, s-au pus afișe și prin comună.
Referitor la cea de-a treia situație în care se poate contesta hotărârea adunării generale, respectiv faptul că problema ce a făcut obiectul hotărârii nu a fost înscrisă pe ordinea de zi, nici aceasta nu este îndeplinită în speță, în adunarea generală contestată discutându-se doar problemele înscrise pe ordinea de zi și aduse la cunoștință prin convocator.
Reclamantul a mai susținut că adunarea generală contestată nu a fost statutară, la aceasta participând și persoane care nu erau membri în Societate și a înțeles să facă dovada, în acest sens depunând un număr de 40 de cereri de ieșire din societate (filele 123-162).
Nici această susținere nu poate fi reținută, în principal pentru faptul că nici Legea nr. 36/1991 și nici Statutul Societății nu prevăd posibilitatea contestării hotărârii adunării generale într-o astfel de situație.
Dar, chiar intrând în fondul problemei și verificând susținerea reclamantului, aceasta este combătută de probele administrate în cauză.
Astfel, ceea ce trebuie reținut, în primul rând, este faptul că Adunarea generală din 25.03.2007, nu era prima, ci cea de-a doua ședință (prima a fost în 20.03.2007 și tocmai pentru că aceasta nu a fost statutară, s-a ținut și cea de-a doua) în care, potrivit art. 11 alin. 3 din Statut și art. 56 alin. 2 din Legea nr. 36/1991, se puteau lua hotărâri valabile cu numărul celor prezenți, indiferent care era acest număr.
În al doilea rând, potrivit art. 8 lit. e din Statut și art. 30 alin. 2 din Legea nr. 36/1991, retragerea din societate se face la cerere, iar în urma retragerii, asociatului i se restituie părțile sociale, potrivit art. 34 din Legea nr. 36/1991.
Din economia acestor texte, se deduce că retragerea "la cerere" presupune existența unei cereri scrise și semnate de către asociatul în cauză.
Cererile prezentate de către reclamantul (filele 123-162), de fapt niște formulare care nu au fost completate de asociatul în cauză (și, cel puțin în unul dintre cazuri, nici semnat de către asociat, așa cum reiese din declarația martorei - fila 247), nu pot fi privite ca reprezentând voința asociaților respectivi de a se retrage din Societate, cu atât mai mult cu cât, atât prin mențiuni scrise și semnate de către asociați pe copiile formularelor (filele 57-82), cât și prin declarațiile date în fața notarului public (filele 215-244), aceștia au arătat că nu au avut niciodată intenția de a se retrage din societate (martora -fila 245- a declarat că atunci când a semnat actul respectiv nu a știut că este o cerere de ieșire din Societate, ci a crezut că semnează pentru primirea unei sume de bani).
Față de cele reținute, instanța a constatat că adunarea generală în care au fost alese noile organe de conducere ale Societății a fost perfect legală și este legal și procesul verbal nr. 1/25.03.2007, încheiat cu acea ocazie.
În urma alegerii, organele de conducere au intenționat să respecte în continuare dispozițiile Statutului și ale Legii nr. 36/1991, astfel că au formulat cerere pentru a fi înregistrate la Judecătoria Lugoj (fila 7), judecarea cererii fiind însă suspendată pentru că, între timp, s-a formulat acțiune în dosarul de față.
În cauză s-a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, motivându-se că acesta nu este președintele Societății și, deci, nu avea calitatea de a promova acțiunea.
Așa cum se poate observa din acțiune (fila 3), aceasta a fost promovată de către reclamantul, atât în calitate de președinte, cât și de membru asociat al Societății, această din urmă calitate nefiindu-i contestată, astfel că instanța a apreciat că acesta are calitate procesuală activă, însă pe fond acțiunea sa este neîntemeiată și a fost respinsă ca atare, pentru considerentele expuse mai sus.
În ceea ce privește acțiunea și cererile de intervenție în interes propriu, prin care se solicită constatarea nulității proceselor verbale nr. 24/25.03.2007 și 26/05.05.2007 ale Adunării generale a Societății Agricole "" M, precum și a Actului adițional autentificat sub nr. 612/18.05.2007, instanța a reținut următoarele:
In data de 25.03.2007, s-a ținut o adunare generală a aceleași Societăți, la sediul Societății, aflat la domiciliul reclamantului, la inițiativa acestuia din urmă, încheindu-se procesul verbal nr. 24/25.03.2007 (filele 5- 8 dosar conexat), semnat de 12 persoane.
Așa cum a recunoscut și la interogatoriu (fila 101), această așa-zisă adunare generală nu a fost convocată conform prevederilor statutare și legale și nu poate fi primită susținerea că nu a mai fost cazul să convoace această adunare pentru că se făcuse convocarea de către și.
Este evident că susnumitele au convocat adunarea generală care s-a ținut la căminul cultural și nu cea ținută de către.
Astfel, conform convocatorului și anunțului publicat în ziar, adunarea generală a fost convocată, de fapt, pentru data de 20.03.2007, menționându-se că, doar în situația în care nu va fi statutară, se va ține o altă adunare în data de 25.03.2007, ori ședința ținută de a fost doar în 25.03.2007, nu și în 20.03.2007.
Pe de altă parte, este evident scopul de șicană în care a fost ținută această ședință de către, care nu numai că a refuzat să ia parte la adevărata adunare generală, dar nici nu a permis desfășurarea acesteia la sediul societății.
Potrivit art. 11 alin. 3 din Statut și art. 56 alin. 1 din Legea nr. 36/1991, adunarea generală ia hotărâri valabile în prezența a 2/3 din numărul asociaților.
În procesul verbal nr. 24/25.03.2007, nu se menționează nici numărul total al asociaților, nici numărul celor prezenți, astfel că nu se poate stabili dacă adunarea a fost sau nu statutară.
În aceleași condiții, respectiv fără a fi convocată legal și fără a se putea stabili dacă a fost statutară, a mai ținut o adunare generală, în 05.05.2007, încheind procesul verbal nr. 26 (filele 25-28 dosar conexat), încercând că dea o aparență de legalitate prezenței sale în fruntea Societății și a încheiat un adițional (fila 4 dosar conexat) cu componența organelor de conducere "alese" în această adunare generală.
Constatarea nulității celor două procese verbale și a Actului adițional mai sus amintite, a fost solicitată, atât prin acțiunea formulată de reclamantul, cât și prin cererile de intervenție în interes propriu formulate de intervenienții, și.
Din întreg probatoriul administrat în cauză rezultă că reclamantul și intervenientul nu sunt membri asociați ai Societății, astfel că, potrivit art. 11 alin. 6 din Statut și art. 60 din Legea nr. 36/1991, aceștia nu au calitatea de a contesta hotărârile adunării generale.
Văzând că în cauză a fost invocată excepția lipsei calității procesuale active, pentru considerentul mai sus expus, instanța constata că reclamantul și intervenientul nu au calitate procesuală activă și respinge, pentru acest motiv, acțiunea și, respectiv, cererea de intervenție formulată de către aceștia.
Cum însă, așa cum s-a reținut mai sus, adunările generale ținute de în 25.03.2007 și 05.05.2007, nu au fost legale și, pe cale de consecință, nici Actul adițional încheiat în baza hotărârii adoptată în adunarea din 05.05.2007, instanța a constatat că actele încheiate sunt lovite de nulitate, astfel că cererile de intervenție în interes propriu, formulate de intervenienții, și sunt întemeiate și au fost admise.
S-a constatat nulitatea proceselor verbale nr. 24/25.03.207 și nr. 26/05.05.2007 ale Adunării Generale a Societății Agricole M și a Actului adițional autentificat sub nr. 612/18.05.2007, la Biroul notarului public din
Văzând că s-au cerut cheltuieli de judecată reprezentând onorarii de avocat, însă nu s-a făcut dovada achitării acestora, văzând și dispozițiile art. 274-276 Cod procedură civilă, nici una din părți să nu a fost obligata la cheltuieli de judecată
Împotriva acestei hotărâri a promovat apel reclamantul, cauza fiind înregistrata la Tribunalul Timiș în dosarul 779/252/5.06.2008 secția comerciala si de contencios administrativ, iar prin încheierea nr.27/A 20.06.2008, s-a dispus scoaterea cauzei de pe rolul acestei secții si trimiterea dosarului la secția civila a Tribunalului Timiș, cauza fiind înregistrata sub nr. de dosar 5351/30/30.06.2008.
Apelantul aduce critici hotărârii atacate pentru nelegalitate si netemeinicie arătând ca in mod greșit si eronat instanța de fond retine ca cererile de ieșire din societate depuse sunt doar "niște formulare " care nu au fost semnate de asociații in cauză, bazându-se doar pe declarațiile martorilor si, precum si pe mențiunile de pe cereri si declarațiile date de asociații in cauza in fata notarului public. Mai mult, prima instanța retine greșit sa Adunarea generala care s-a ținut la Caminul cultural ar fi statutara câta vreme in Convocator se prevede ca loc de desfășurare a adunării sediul societății, astfel ca susținerile instanței de fond, cum ca reclamantul ar fi știut de adunarea generala de la Căminul cultural pentru ca a primit invitația, nu subzistă deoarece nu a semnat nici confirmare de primire.
De asemenea, arata ca prima instanța in mod greșit retine ca sediul.Agroindustriale M se afla la domiciliul reclamantului, aceasta având sediul la nr. 346 M si in mod eronat se retine ca aparține reclamantului culpa pentru desfășurarea adunării generale la căminul cultural, de vreme ce la sediul societății s-a desfășurat in data de 20.03.2007 așa cum era convocata, încheindu-se in acest proces verbal nr. 23/20.03.2007. Mai menționează ca eronat prima instanța a reținut ca nu a ținut decât o singura ședință, câta vreme exista si a depus la dosar procesele verbale 23/20.03.2007, 24/25.03.2007, întocmite ca urmare a ședințelor desfășurate la sediul societății.
Pentru aceste critici aduse sentinței primei instanțe, reclamantul solicita admiterea apelului schimbarea in parte a sentinței atacate, in sensul admiterii acțiunii sale, respingerea cererilor de intervenție in interes propriu formulate de, si si menținerea respingerii acțiunii formulate de si cererii de intervenție in interes propriu formulată de.
Prin decizia civilă nr. 796/A din 18 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș - secția civilă - a fost respins apelul promovat de apelantul, împotriva sentinței civile nr.694/26.03.2008, pronunțată de Judecătoria Lugoj în dosarul -, în contradictoriu cu intimații, și SOCIETATEA AGRICOLĂ AGROINDUSTRIALA
Tribunalul a rețin ut următoarea stare de fapt:
O primă critică a apelantului vizează modul de soluționare a acțiunii principale, arătându-se că prima instanță în mod greșit a apreciat convocarea făcută de pârâta ca fiind legală. A reiterat susținerile făcute prin acțiune, arătând ca nu-și recunoaște semnătura de confirmare de primire pe invitația trimisă pentru a participa la adunarea generala.
Acest aspect nu poate fi reținut deoarece apelantul reclamant nu a contestat semnătura, nefăcând probe în acest sens, nici in fața primei instanțe, nici în apel. Acesta în cuprinsul acțiunii a arătat că nu a fost anunțat ori, din înscrisurile aflate la filele 44 - 45 rezulta ca i s- trimis invitație pentru a participa la ședința adunării generale extraordinare care urma sa aibă loc la 20.03.2007, ora 14, la căminul cultural, acesta confirmând de primire prin semnătură. Invitația precizează, de asemenea, ordinea de zi.
Critica potrivit căreia adunarea generala ținută la căminul cultural trebuia sa se desfășoare, obligatoriu, la sediul societății este de asemenea neîntemeiată, deoarece din Statut sau Legea nr. 36/1991 nu rezulta această condiție.
Cât privește imposibilitatea de organizare a adunării generale la sediul societății, martorii audiați arată ca sediul societății se afla chiar la domiciliul reclamantului, acest aspect fiind afirmat cu ocazia audierii, atât de martorii pârâtei Societatea Agricola M( - fila 27, - fila 245, cât si martorul reclamantului HG- fila 250).
Prin urmare, deși apelantul reclamant arată că domiciliul sau se afla în M nr.346, iar sediul societății, potrivit Statului -fila 25 verso-la nr. 345, după cum afirma martorii, în fapt, reclamantul locuiește la nr. 345, acolo unde figurează si sediul societății. Altfel, nu s-ar explica cum de martorii, care sunt din aceeași localitate, ar afirma acest lucru.
Tot din coroborarea depozițiilor martorilor cu răspunsul la interogatoriu al intervenientei (104, întrebarea nr. 1) precum si cu depoziția martorei, audiată în apel la propunerea apelantului reclamant, rezulta ca adunarea generala a asociaților pârâtei nu s-ar fi putut ține la sediul societății si pentru motivul ca acolo a avut loc altă adunare, convocata la inițiativa reclamantului.
Refuzul reclamantului de a permite ca ședința sa aibă loc la sediul societății rezulta din depoziția martorului, aceasta arătând ca a aflat din sat despre faptul ca nu permite accesul in sediul societății.
De asemenea, martora afirma(fila 249) că despre prima ședință (din 20.03.2007 de la cămin) a fost anunțată de către si a semnat si un convocator. Martorul, audiat in apel la solicitarea pârâtei, arată că despre ședința din 20.03.2007 de la Căminul cultural a luat cunoștință din afișele puse la căminul cultural si la magazine, dar că anunțul s-a făcut si in ziarul.
Acest convocator întocmit de pârâtă s-a depus în primă instanță la filele 32-41.
Din depozițiile coroborate ale martorilor mai sus menționați rezulta ca nu a fost posibilă afișarea convocatorului pentru ședința din 20.03.2007 la sediul societății, iar deoarece disp.art. 11 alin.2 din Statut nu prevede pentru imposibilitatea de afișare a convocatorului la sediul societății o alta soluție de publicitate a organizării adunării generale a asociaților, s-a recurs la anunțul prin publicitate lărgită(prin ziarul" " - fila 42) si afișare a convocatorului la sediul Cultural si magazinele din sat, modalitate de anunțare care nu poate fi considerată nelegală, în condițiile dovedirii imposibilității de afișare la sediul societății.
Mai mult, raporturile societății cu reclamantul au fost si sunt tensionate, dovadă fiind rezoluția din 21.11.2002 pronunțată în dosarul 1326/P/2001 din care rezultă ca împotriva acestuia s-a formulat o plângere penala pentru folosirea ilegala a bunurilor societății (52-53), acțiunea civila având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5641/30.10.2007 la BNP (188-191), dec.civ. nr. 1638 din 16.05.2006 a J, prin care s-a admis acțiunea reclamantei SC SA T si s-a revocat contractul de vânzare-cumpărare încheiat între SC M si autentificat sub nr. 3679/27.08.2001( 208-213).
De asemenea, așa cum just a reținut instanța de fond, reclamantul nu are calitatea de președinte al pârâtei. M, deoarece orice mențiune cu privire la modificări intervenite in structura consiliului de administrație, orice schimbare a cenzorilor, a administratorilor, a statutului, trebuie înscrise în registrul societății agricole, prin încheiere a judecătoriei pentru a fi opozabile terților, așa cum prevăd dispozițiile art. 22 din Legea 36/1991.
Ori, ultima mențiune prin încheiere a judecătoriei, în registrul societăților agricole a fost la 7.06.1994, dosar nr. 1/1991A, al Judecătoriei Lugoj când s-a înregistrat o modificare a Statutului in sensul ca durata de funcționare este nelimitată, iar la obiectul de activitate s-a trecut si" forări fântâni arteziene".
Societatea agricola pârâtă s- înscris în registrul societăților agricole prin încheierea din 7.06.1991, pronunțată în același dosar, iar lista membrilor consiliului de administrație este prevăzuta în anexa 2 la actul constitutiv, la aceasta nemaiaducându - se, în timp, nicio modificare.
Prin urmare, susținerea reclamantului potrivit căreia ar fi fost numit președinte, nu poate fi primita, pretinsa sa numire la conducerea societății nefiind înscrisă în registrul societăților agricole si, deci, neopozabilă terților. Acesta este considerentul pentru care nici reținerea de către o instanța penala, in cuprinsul unei hotărâri, a faptului ca ar fi președinte al societății parate, nu poate fi reținut cu putere de lucru judecat, așa cum pare a acredita ideea reclamantul apelant, deoarece acea hotărâre nu s-a pronunțat in urma unei analize a acestei calități, fiind, de altfel si o instanța necompetenta material sa se pronunțe asupra acestui aspect.
Sub acest aspect, prima instanță, având de soluționat excepția lipsei de calitate procesuală activă, deși a reținut acest aspect, a avut in vedere doar calitatea de membru al societății, necomportând data la care a dobândit aceasta calitate.
Cât privește aspectul ca s-ar fi discutat altceva la adunarea generala, decât era prevăzut in convocator, nici acest motiv nu este întemeiat, întrucât s-au avut în vedere doar problemele înscrise in ordinea de zi si aduse la cunoștință prin convocator. Pe de altă parte, din interpretarea disp.art. 60 din Legea nr. 36/1991, rezultă ca reclamantul se încadrează în ipoteza ultima, potrivit căreia poate contesta că nu s-a făcut in regulă convocarea sau problema nu a fost înscrisa in ordinea de zi. Ori, de aici nu rezulta ca un astfel de asociat ar putea invoca si alte motive, respectiv faptul ca ar fi participat la ședința si persoane care nu erau membrii, deoarece teza a III- a art.60 din lege 36/1991 prevede expres si limitativ situațiile in care se poate face contestație.
Referitor la adunarea generala din 25.03.2007, martorii audiați la solicitarea ambelor părți arată ca despre tinerea celei de-a doua ședințe la 25.03.2007, la căminul cultural, s-a făcut vorbire la ședința din 20.03.2007.
Chiar dacă s-ar fi reținut faptul ca participarea la adunare a unor alte persoane care nu erau membre, ar fi putut fi invocată de orice membru în condițiile art. 60 din Legea nr. 36/1991, motivul de nulitate invocat de reclamant nu poate fi reținut câtă vreme prima instanță nu fost investită si cu un astfel de capăt de cerere, prin care să se constate ca persoanele care au votat ordinea de zi in ședința de la căminul cultural din 25.03.2007, nu mai aveau calitatea de membru deoarece făcuseră cereri de retragere din societate sau își cedaseră părțile sociale, cuprinsul cererii de chemare in judecata fiind clar sub acest aspect.
Prin urmare, toate susținerile reclamantului apelant, făcute atât la fond cât si in apel, prin cererea de apel si concluziile scrise, referitoare la lipsa calității de membru a unor persoane semnatare ale nr. 1/25.03.2007, apar extranee pricinii, deoarece instanța de fond nu a fost investita cu o astfel de analiza.
De asemenea, chiar dacă s-ar privi ca pe simple apărări ale reclamantului apelant afirmațiile că M parte dintre participanții la ședința de la căminul cultural din 25.03.2007 si-ar fi pierdut calitatea de membru, acestea nu sunt întemeiate, întrucât retragerea din societate în realitate nu a avut loc, neexistând nici o ședință pentru aprobarea bilanțului pentru sfârșitul anului. Câtă vreme nu există nici un bilanț de sfârșit de an, aprobat, nu se poate considera ca acei membrii s-ar fi retras, iar câtă vreme aceștia pentru acest considerent nu pot fi apreciați ca membrii retrași, înseamnă ca au încă statutul de asociați, iar potrivit art. 29 din Legea 36/1991 "părțile sociale ale asociatului nu pot fi cedate, gajate sau urmărite atâta vreme cât are calitatea de asociat".
Cât privește susținerea ca procesul verbal din 25.03.2007, ar fi nul si pentru ca ar fi fost scris pe foi volante, fără număr de înregistrare nici aceasta nu poate fi primita ca întemeiata deoarece registrul de procese verbale era în posesia reclamantului.
Astfel, revenind la disp.art. 60 din Legea nr. 36/1991, care se regăsesc si in disp.art. 11 din Statutul pârâtei, reținându-se, de asemenea, ca imposibilitatea de afișare a convocatorului la sediul societății pentru desfășurarea adunării generale a asociaților din 20.03.2007, a determinat publicitatea acesteia în celelalte moduri deja arătate, instanța de apel apreciază ca in mod just prima instanță a considerat ca este netemeinica acțiunea principala, respingând-o în consecință.
Apelantul critica hotărârea primei instanțe si sub aspectul modului de soluționare a cererilor de intervenție in interes propriu, arătând ca 24/25.03.2007 si nr. 26/5.05.2007, respecta cerințele statului si ale Legii nr. 36/1991 fără a aduce si alte argumente.
Fiind investita cu o cale de atac devolutiva, instanța va analiza astfel si legalitatea si temeinicia cererilor de intervenție in interes propriu.
Prin cererile de intervenție in interes propriu s-a arătat ca nu au fost respectate condițiile de convocare ale adunării din 25.03.2007.
Se apreciază ca in mod just prima instanța a reținut ca numitele si au convocat adunarea care s-a ținut la căminul cultural, iar nu cea ținuta de reclamant. Acest aspect in relatează si martorii audiați in fata primei instanțe.
Mai mult, masurile adoptate si înscrise in procesul verbal 24/25.03.2006, nu au întrunit condițiile legale de cvorum. Din cuprinsul acestuia ( 12 dosar -) rezultă ca acesta a fost semnat de un număr de 11 persoane, ori, potrivit art. 11 al. 3 din Statut, adunarea generala ia hotărâri valabile numai in prezenta a 2/3 din asociați, iar daca nu se întrunește numărul cerut, adunarea generala se tine la următorul termen, putând lua hotărâri valabile cu numărul celor prezenți, însa numai asupra chestiunilor anunțate la ordinea de zi pentru ședința anterioara.
Cu privire la procesul verbal nr. 26/5.05.2007, nici acesta (fila 25-28 dosar -), nu întrunește condițiile de cvorum legale, prezumție dedusa din lipsa tabelului cu membrii prezenți, ca si în cazul procesului-verbal nr. 24/25.03.2007.
Împotriva deciziei civile nr. 796/A/ din 18.11.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, a declarat recurs reclamantul solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii apelului și schimbării în parte a sentinței civile nr. 694 din 26.03.2008, în sensul admiterii acțiunii reclamantului, respingerii cererilor de intervenție în interes propriu formulate de, și și respingerii acțiunii formulate de și a cererii de intervenție în interes propriu introdusă de.
În motivarea recursului s-a arătat că hotărârea instanței de apel este nelegală deoarece nu a reținut în mod corect modalitatea în care s-a realizat adunarea generală societății, la data de 20.03.2007, la sediul societății.
A fost criticată modalitatea în care recurentul a fost convocat acesta subliniind că nu avea de ce să participe la așa zisa adunare de la căminul cultural.
S-a susținut că adunarea de la căminul cultural a fost nelegală, iar recurentul nu a împiedicat desfășurarea adunării generale la sediul societății.
În continuare s-a precizat că nu există raporturi tensionate între recurent și membrii societății agricole și se revine în a se sublinia că la adunarea generală de la căminul cultural au participat și persoane care nu sunt membre ale societății agricole, iar procesele verbale, încheiate cu ocazia desfășurării adunării generale de la căminul cultural nu sunt conforme cu realitatea.
S-a arătat că procesele verbale întocmite la sediul societății sunt cele corecte iar declarațiile martorilor atestă acest fapt.
În drept, recurentul a făcut referire la art. 299, art. 304 pct. 9 și 312 Cod procedură civilă.
Examinând recursul prin prisma celor arătate și în condițiile prev. de art. 304, rap. la art. 306 și art. 312 Cod procedură civilă, se reține că acesta este nefondat.
Recurentul a invocat o serie de aspecte care vizează nelegalitatea hotărârii instanței de apel, pornind de la modul în care s-au desfășurat adunările generale ale Societății Agricole " M", dezbaterile și hotărârile adoptate precum și calitatea persoanelor care au participat la aceste adunări generale.
Referitor la modalitatea de înștiințare a recurentului cu privire la adunarea generală extraordinară ce a avut loc la căminul cultural la data de 20.03.2007, ora 14, aceasta s-a realizat prin invitație cu confirmare de primire, iar ținerea adunării generale la căminul cultural nu este interzisă de statutul asociației agricole sau de Legea nr. 36/1991.
Referitor la convocarea și desfășurarea adunării generale la sediul societății, în mod corect primele instanțe au reținut că acest lucru nu era posibil deoarece sediul societății se află în clădirea unde și reclamantul își are domiciliul, și date fiind nemulțumirile unor membrii față de atitudinea reclamantului, s-a apreciat că este necesară desfășurarea adunării generale într-un alt loc.
De asemenea, din interpretare depozițiilor martorilor audiați s-a reținut în mod corect ideea că adunarea generală nu s-a putut ține la sediul inițial al societății, datorită conflictului de interese dintre unii membrii ai societății și reclamant, pe de o parte iar pe de altă parte statutul societății nu exclude posibilitatea organizării statutare a adunării generale într-un alt loc.
În mod corect s-a reținut de către primele instanțe că doar adunarea generală care a avut loc la căminul cultural reprezintă adevărata voință a societății agricole, că prin această adunare generală au fost alese organele de conducere și s-a stabilit modalitatea de desfășurare a activității, susținerile reclamantului în sensul că acesta ar fi fost investit în funcție de către o altă adunare generală ce ar fi avut loc la domiciliul său - sediul societății inițiale -, neputând fi acceptate deoarece acea adunare generală invocată de către reclamant nu a respectat dispozițiile statutului și prevederile Legii nr. 36/1991.
La adunarea generală de la căminul cultural au participat, în condiții statutare, membrii ai asociației agricole iar susținerile în sensul că o parte ceste persoane nu ar mai fi membre ale asociației, nu sunt de natură a conduce la lipsirea de efecte juridice a hotărârii adunării generale extraordinare ce a avut loc la căminul cultural, deoarece acele persoane nu au atacat hotărârea respectivă și nu au confirmat susținerile reclamantului.
Modul de organizare a desfășurării adunării extraordinare a respectat prevederile cadru ale statutului iar consemnările s-au făcut în procesul-verbal al ședinței, întocmit în condițiile descrise de către martori, în asemenea împrejurări pentru instanță fiind importantă problema de fond a desfășurării adunării generale și scopul acesteia în vederea asigurării funcționării societății agricole și nu chestiunile formale legate de imprimatele sau "foile" pe care s-au consemnat cele hotărâte.
De aceea Curtea va aprecia că toate chestiunile formale invocate de către reclamant, sunt făcute doar cu scopul de asigura menținerea acestuia în funcția de președinte al societății agricole deși, în fond, majoritatea membrilor societății agricole, au hotărât schimbarea conducerii societății, pentru motivele pe care aceștia le-au arătat în cadrul adunării generale.
Această hotărâre a societății agricole reflectă voința internă a acesteia, iar instanțele de judecată sunt chemate doar a verifica dacă această voință internă nu este contrară dispozițiilor imperative ale Legii nr.36/1991 și ale statutului.
Cum, în speță cele hotărâte de către adunarea generală a societății agricole nu contravin dispozițiilor imperative ale Legii nr. 36/1991 și statutului, acestea reprezintă voința reală a societății agricole, voință ce nu poate fi suplinită de către instanța de judecată, în sensul celor solicitate de către reclamant.
Ca atare, Curtea va reține că hotărârea instanței de apel, atacată cu recurs a fost pronunțată cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 36/1991, neexistând nici un motiv de casare sau modificare a hotărârii atacate.
Față de cele arătate, recursul declarat va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către reclamantul împotriva deciziei civile nr. 796/A/ din 18.11.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată SOCIETATEA AGRICOLĂ AGROINDUSTRIALĂ M, reclamanta intimat și intervenineții intimați, și, având ca obiect acțiune în constatare.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 28 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - -
GREFIER,
- -
Red. /05.06.2009
Tehnored /05.06.2009
Ex.2
Primă instanță:
Instanța de apel: C și
Președinte:Lucian LăpădatJudecători:Lucian Lăpădat, Claudia Rohnean, Trandafir Purcăriță
