Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 597/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 597/2009
Ședința publică de la 18 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Petrașcu Ana Doriani președintele Curții de Apel
- - - JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica
- - - președinte secție
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanta - împotriva sentinței civile nr. 211/14.02.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta recurentă, lipsind pârâtul intimat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care reclamanta recurentă depune la dosar copii după proiectele de lege de modificare a Legii 303/2004 din 4.09.2007 și 26.11.2008, concluzii scrise al numitului ca practică judiciară, copie după proiect de completare a Legii - și adresa nr. 264/2007 înregistrată la Uniunea Națională a Notarilor Publici emisă de Ministerul Justiției.
Față de actele depuse, reclamanta recurentă, apreciază că nu se impune acordarea unui termen pentru a fi comunicate și nici acordarea unui termen de pronunțare. Arată că nu mai are alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțare, acordând reclamantei recurente cuvântul în susținerea recursului.
Reclamanta recurentă solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
În deliberare constată că prin acțiunea în conflict de drepturi înregistrată la ribunalul Hunedoara în dosar nr- reclamanta - a chemat în judecată pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză, să se constate că vechimea în activitatea de notar de stat și de notar public pe care a prestat-o în perioada 01.11.1974 și până în prezent, se constituie ca vechime în funcția (munca) de judecător si reprezintă vechime in magistratura utilă calculării pensiei de serviciu, raportat la prevederile art.82-84 din Legea nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor si al procurorilor.
Să se constata ca in baza acestei vechimi reclamanta este îndreptățita sa beneficieze de pensia de serviciu începând cu data de 11.06.2007, raportat la prevederile art.82 si art.83 din Legea nr.303/2004, așa cum a fost aceasta modificata prin OUG nr. 100/2007, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamanta a arătat ca are calitatea de notar public în cadrul Biroului Notarului Public, iar anterior a deținut funcția de notar de stat in cadrul fostelor notariate de stat, din data de 01.11.1974 si pana in prezent. A mai arătat ca la data de 01.06.2007 a solicitat Casei Județene de Pensii H sa-i stabilească pensia de serviciu, insa prin Decizia nr.-/16.07.2007 i s-a stabilit numai pensie de asigurări sociale, deși din actele normative ce reglementau organizarea judecătoreasca înainte de apariția Legii nr. 303/2004, respectiv art.35 din Legea nr.5/1958, art.45 din Legea nr.58/1968 si art.86 al Legii nr. 92/1992, rezulta ca activitatea notariala a fost asimilata cu cea judecătoreasca, iar funcția de notar cu aceea de judecător.
A susținut că activitatea notarilor a fost atât complementara cat si similara activității judecătorilor, având prin urmare o valoare profesionala echivalenta cu aceasta din urma categorie, iar din cuprinsul reglementarilor privind salarizarea personalului din justiție rezulta ca acestea erau aplicabile atât pentru judecători si procurori dar si pentru notari, făcându-se referire la Legea nr.57/1974, Legea nr.52/1991 si Decretul lege nr. 140/1990.
In drept a invocat prevederile art.82-84 din Legea nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor si al procurorilor
Pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare, susținând ca acțiunea este nefondata, dat fiind ca reclamanta a îndeplinit si îndeplinește funcția de notar public neavând niciodată calitatea de magistrat sau personal asimilat magistraților, motiv pentru care interpretarea data in cererea de chemare in judecata art.86 din Legea nr. 303/2004 precum si echivalenta făcuta intre funcția de notar public si cea de judecător nu au suport legal.
In acest sens a arătat ca perioada in care o persoana a îndeplinit alte funcții sau profesii juridice, printre care si cea de notar, este valorificabila la stabilirea vechimii in magistratura reglementata de art.86 din Legea nr. 303/2004, doar daca ulterior persoana in cauza dobândește calitatea de judecător, procuror, personal de specialitate juridică asimilat expres prin lege magistraților sau magistrat-asistent.
In ceea ce privește capătul de cerere privind constatarea dreptului la pensia de serviciu, pârâtul a arătat că acest drept este un beneficiu acordat de legiuitor si se acorda doar cu îndeplinirea unor condiții speciale, respectiv calitatea speciala de magistrat si o vechime minima in magistratura, de regula 25 de ani.
Prin sentința civilă nr. 211/LM/2008 din 14 februarie 2008 pronunțată în cauză, Tribunalul Hunedoaraa respins acțiunea reclamantei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în intervalul 01.11.1974 - 17.11.1995 reclamanta și-a desfășurat activitatea in cadrul fostelor notariate de stat, iar ulterior, o data cu apariția Legii nr. 36/1995 si-a continuat activitatea ca notar public in cadrul Biroului Notarial (f 5), calitate pe care o deține și în prezent.
Raportat la prevederile Legii nr.303/2004, instanța a reținut că reclamanta nu a dobândit niciodată calitatea de magistrat judecător sau procuror, nu a promovat vreun concurs și nu a urmat vreuna din celelalte modalități legale pentru admiterea in magistratura, nici nu a îndeplinit vreuna din funcțiile asimilate prin drepturi si obligații magistraților, expres si limitativ enumerate in art. 87 al legii nr. 303/2004 și nu a făcut niciodată parte din corpul magistraților, așa cum a fost acesta definit in cuprinsul art.42 - 43 din Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecătoreasca.
Nici in perioada aplicabilității Legii nr. 58/1968 pentru organizarea judecătorească, reclamanta nu a urmat vreo procedura legala din cele prevăzute in art.44-46 pentru a fi aleasa in funcția de judecător.
Având în vedere aceste dispoziții a conchis că reglementările privind organizarea judecătorească au permis și permit în continuare valorificareade către magistrația vechimii în anumite funcții și activități juridice expres prevăzute ca vechime în magistratură: art.86 din Legea nr.303/2004, art.44 din Legea nr.92/1992, 45-46 din Legea nr.58/1968.-
Ca atare, în măsura în care persoana respectiva a îndeplinit una din funcțiile acolo menționate, urmată de cea de magistrat, întreaga perioada poate și trebuie sa constituie vechime în magistratura.
Cum reclamanta a fost încadrata neîntrerupt în funcția de notar începând cu anul 1974 si pana in prezent, nefuncționând niciodată ca magistrat sau personal asimilat, vechimea in profesia de notar acumulata de aceasta nu poate constitui vechime în magistratura în sensul prevederilor <LLNK 11992 92 11 202 104 30>mai sus citate, mai sus citate.
În privința capătului de cerere privind constatarea dreptului la pensia de serviciu începând cu data de 11.06.2007, raportat la prevederile art.82 si art.83 din Legea nr.303/2004 așa cum a fost aceasta modificata prin OUG nr. 100/2007, a reținut că este inadmisibil, raportat la prevederile art.111 cod procedura civila, conform cărora cererea pentru contestarea unui drept nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.
Or, urmare emiterii de către Casa Județeana de Pensii Ha D eciziei nr. -/16.07.2007, reclamanta avea deschisa calea contestației împotriva acestei decizii, pentru care a și urmat-o, cauza fiind înregistrată sub nr-.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta solicitând modificarea ei în sensul admiterii acțiunii sale, așa cum a fost formulată.
În expunerea de motive criticând hotărârea ca netemeinică și nelegală a invocat în ordine cronologică o serie de texte de lege, susținând că acestea asimilează activitatea notarială cu cea judecătorească iar funcția de judecător cu aceea de notar.
A enumerat în acest sens, dispozițiile art. 35 din Legea nr.5/1958, art. 45 alin.1 din Legea nr. 58/1968, Legea nr. 92/1992, art. 82 și 86 din Legea nr. 303/2004.
Referitor la activitatea desfășurată a precizat că de-a lungul timpului, activitatea notarilor a fost fie complementară activității judecătorilor, fie similară cu aceasta, aspect recunoscut de legiuitor prin dispozițiile art. 19 din Legea nr. 60/1881, OG nr. 11/1993, art. 66 și 72 din Legea nr. 58/1934, art. 58, 59, 61, 63 din Legea nr. 59/1934, art. 3 și 5 din Legea nr. 358/1944.
Mai mult, până la desființarea fostelor notariate de stat, salarizarea judecătorilor și notarilor s-a făcut prin același act normativ pentru judecători, procurori, notari și experți criminaliști, prin Decretul - Lege nr. 140/1990, Legea nr. 57/1974, Legea nr. 52/1991 iar posesiile faptice, adică uzucapiunile erau constatate de notarii de stat, în virtutea Decretului lege nr. 115/1938.
A susținut că în pofida tuturor acestor texte invocate și în cererea introductivă, pe care instanța nu le-a cercetat, i s-a respins acțiunea motivând fără a argumenta eliminarea aplicabilității acestor texte.
A mai arătat că respingând acțiunea ca inadmisibilă, instanța nu a analizat fondul cauzei, ci doar a încercat să argumenteze că este absolut necesar să fie măcar o zi judecător pentru a putea beneficia de pensie de serviciu.
A precizat că Tribunalul Hunedoara prin adeverința nr. 904/19.11.2007 i-a confirmat vechimea în funcția de judecător și notar de stat de 21 de ani și 16 zile iar Camera Notarilor Publici A, funcția de notar public începând cu luna octombrie 1995 până în prezent.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma criticilor formulate, conform dispozițiilor art. 304/1 Cod procedură civilă și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 306 alin 2 Cod procedură civilă, Curtea reține ca neîntemeiate criticile formulate.
Din probele administrate, în mod corect prima instanță a reținut că activitatea desfășurată ca notar, nu conferă dreptul la acordarea pensiei de serviciu, în baza Legii nr. 303/2004, dacă persoana în cauză nu a îndeplinit și una din funcțiile prevăzute expres de această lege.
Această cerință rezultă din dispozițiile art. 82 din Legea nr. 303/2004.
Astfel, potrivit alin.(1) al acestui articol, se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, "judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi".
(2) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, și judecătorii și procurorii cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală în magistratură.
(4) Pentru fiecare an care depășește vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) și (2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără aop utea depăși.
(5) Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile.
(6) De prevederile alin. (1), (3) și (4) pot beneficia și judecătorii și procurorii pensionați anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie în sistemul public și care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și nivel al instanței sau parchetului unde a funcționat înaintea eliberării din funcția de judecător sau procuror, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție.
În consecință, pentru a putea beneficia de pensia de serviciu la împlinirea vârstei de 60 de ani, recurenta trebuia să îndeplinească cerințele prevăzute de art. 82 (5) din Legea nr. 303/2004 respectiv, să îndeplinească condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi întrucât la data pensionării avea o altă ocupație, condiții pe care nu le întrunește.
Contrar celor susținute de recurentă, în mod corect prima instanță a reținut că reglementările privind organizarea judecătorească au permis și permit în continuare valorificareade către magistrația vechimii în anumite funcții și activități juridice expres prevăzute ca vechime în magistratură prin art.86 din Legea nr.303/2004, art.44 din Legea nr.92/1992, 45-46 din Legea nr.58/1968.
Conform art. 86 - Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiție, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar, procuror financiar inspector, consilier și consilier de conturi în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum și perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic în învățământul juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic, ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice, expert criminalist cu studii superioare juridice, autorizat potrivit legii, personal de probațiune cu studii superioare juridice sau care a îndeplinit funcții de specialitate juridică în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în Parlament sau în aparatul acestuia ori în cadrul Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi, Consiliului Legislativ.
Din conținutul acestor texte rezultă că vechimea în magistratură vizează doar judecătorii, procurorii și personalul de specialitate juridică asimilat acestora expres precizat, care au îndeplinit și una sau mai multe din funcțiile enumerate limitativ, printre care și cea de notar.
Raportat la dispozițiile mai sus citate, în vigoare la data solicitării pensiei de serviciu de către recurentă, trimiterea la actele normative anterioare pentru a demonstra asimilarea activității notariale cu cea judecătorească, este lipsită de relevanță juridică întrucât dreptul pretins poate fi acordat doar dacă sunt întrunite cerințele Legii nr. 303/2004, nu alte condiții.
Mai mult, nici potrivit actelor normative la care a făcut referire, timpul în care s-au prestat activități anume prevăzute de lege, nu era considerat vechime în munca de judecător, dacă persoana care le-a prestat nu a avut și calitatea de judecător.
Totodată, contrar celor susținute de recurentă, la soluționarea cauzei, prima instanță a avut în vedere aspectele invocate prin cererea introductivă și a argumentat soluția pe textele de lege incidente în cauză.
Este neîntemeiată și susținerea privind confirmarea vechimii în funcția de judecător și notar de stat de 21 ani și 16 zile de Tribunalul Hunedoara prin adeverința nr. 904/19.11.2007.
Conform acestei adeverințe, depuse la fila 4 dosar fond, recurenta a deținut funcția de notar stagiar, în perioada 1 noiembrie 1974 - 1 noiembrie 1975, notar în perioada 1 noiembrie 1975 - 1 noiembrie 1981, notar principal 1 septembrie 1981 - 1 mai 1984 și notar șef, în perioada 1 mai 1995, nu de judecător.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, Curtea reținând ca temeinică și legală sentința atacată, în baza art. 312 (1) Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta - împotriva sentinței civile nr. 211/14.02.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul civil nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Mai 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored. /
Jud. fondI.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
Minuta deciziei civile Nr. 597/2009
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta - împotriva sentinței civile nr. 211/14.02.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul civil nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Mai 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
ss indescifrabil ss indescifrabil ss indescifrabil
pentru conformitate,
Președinte:Adriana Petrașcu Ana DorianiJudecători:Adriana Petrașcu Ana Doriani, Manuela Stoica
