Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 683/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
Curtea de Apel Galați
Secția civilă
Decizia civilă nr.683/
Ședința publică din 20 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Valentina Gabriela Baciu
JUDECĂTOR 2: Romeo Jirlăeanu
JUDECĂTOR 3: Elena
Grefier -
La ordine fiind judecarea recursului declarat de reclamanta Comunitatea, cu sediul în G-, împotriva deciziei civile nr.218 din 29 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați.
La apelul nominal a răspuns pentru recurentă, avocat, și intimatul Statul Român - prin Ministerul Economiei și Finanțelor B, prin consilier juridic.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Apărătorul recurentei depune la dosar adeverința - copie xerox - nr.394 din 3 iunie 2007 emisă de Uniunea din România, din care rezultă că instituția recurentă a fost înființată în decembrie 1989, respectiv aprilie 1990 obținând personalitate juridică prin hotărârea judecătorească nr.42 din 8 februarie 2000 Tribunalului Galați, și că aceasta este de fapt și de drept continuatoarea istorică a Comunității din Precizează că susmenționata adresă este semnată de Președintele Uniunii din România. Menționează că susmenționata adresă a comunicat-o și intimatei prin reprezentant. Solicită admiterea recursului formulat pentru considerentele expuse pe larg în motivele scrise de la dosar, arătând că temeiul juridic al recursului îl constituie dispozițiile art.304 pct.7 cod pr. civilă, și consideră că s-a făcut dovada cu acte că această entitate juridică a fost înregistrată, și astfel că s-a solicitat continuarea și recunoașterea entității vechi juridice la nivel local, cu atât mai mult cu cât în municipiul G, există o comunitate mare elenă.
Consilier juridic pentru intimată susține oral concluziile puse prin întâmpinarea de la dosar, menționând că în mod corect instanța de apel a constatat că recurenta nu a făcut dovada că este unica succesoare a Comunității, mai ales în condițiile în care mai există o entitate care se pretinde unic continuator, respectiv Uniunea din România. Consideră că cererea respectivă trebuia făcută în cadrul unei proceduri contencioase. In subsidiar solicită a se observa că intimata nu are calitate procesuală pasivă între părți neexistând raporturi juridice care să o împiedice pe recurentă a se recunoaște cele solicitate prin cerere. Solicită respingerea recursului formulat ca nefondat, și menținerea deciziei de apel ca legală și temeinică.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele;
Prin cererea înregistrată sub nr.4792/233/13.04.2007 pe rolul Judecătoriei Galați, reclamanta Comunitatea Gas olicitat în contradictoriu cu Statul Român să se constate ca reclamanta este singura continuatoare a Comunității din G, desființată abuziv de regimul comunist din 1949.
În motivarea de fapt a acțiunii, reclamanta arată că prin Legea nr.83/1932 s-a recunoscut calitatea de persoană juridică a bisericilor grecești cuprinse în anexa la Protocolul relativ la bisericile și școlile grecești din România.
În jurul anului 1835 s-a înființat Comunitatea din România în baza sentinței civile nr.458/26.02.1990 a Judecătoriei Sectorului 1 B, la data de 14.04.1990 s-a reînființat Comunitatea G, continuatoare a fostei Comunități Eline.
În baza OUG nr.83/1999 și nr.101/2000 Comunității i-au fost retrocedate o parte din imobilele ce i-au aparținut.
Stabilirea prin hotărârea judecătorească a identității dintre cele două Comunități este necesară în scopul redobândirii tuturor bunurilor imobile ce se găsesc în prezent în administrarea altor instituții, dovada fiind cerută în condițiile Legii nr.10/2001, art.3, alin.1 lit.
Pârâtul, legal citat a formulat întâmpinare invocând excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât între pârâți nu există raporturi juridice de natură a recunoaște sau împiedica Comunitatea din G să-și revendice calitatea de continuatoare a Comunității.
Mai mult, Statul Român nu a posedat niciodată imobilul revendicat de reclamantă, care nu a dovedit calitatea sa procesuală.
Prin sentința civilă nr.7694/19.10.2007 a Judecătoriei Galațis -a admis acțiunea formulată.
S-a constatat că Comunitatea G este unica continuatoare a Comunității din
Pentru a pronunța această hotărâre s-au reținut următoarele:
Din cererea adresată Prim - grefierului Tribunalului la data de 4.08.1924 de, președintele Comunității din G rezultă că se solicită eliberarea cuvenitului atestat, anexându-și și statutul Comunității.
Înscrisul atestă faptul că această Comunitate a fost recunoscută ca persoană juridică și de Înalta Curte de Casație și Justiție în secții unite, prin decizia nr.20/1897 și de asemenea prin decizia nr.19/19.02.1899 a Curții de Apel București secția a II
Prin sentința civilă nr.42/8.02.2000 a Tribunalului Galația fost admisă cererea petentei Comunitatea din G acordându-i-se personalitate juridică.
Potrivit art.6 alin.3 din OUG nr.83/1999, prin comunitatea minorităților naționale se înțelege entitatea juridică de drept privat, construită și organizată potrivit legii române, care reprezintă interesele cetățenilor unei comunități ale unei minorități naționale ce a deținut în proprietate imobile preluate în mod abuziv și care dovedește că este continuatoarea recunoscută a persoanei juridice titulare de la care s-au preluat bunurile de stat. Recunoașterea continuității entității juridice de drept privat care se pretinde succesoarea fostului titular al dreptului de proprietate se face de către instanța judecătorească ce a autorizat funcționarea acesteia, în condițiile prevăzute la art.3 alin.1 lit. c din Legea nr.10/2001.
Or, din înscrisurile de care s-a folosit reclamanta în dovedirea acțiunii sale rezultă că imobilele pe care intenționează să le revendice au aparținut Comunității din G, iar potrivit textului de lege anterior menționat se impune recunoașterea reclamantei, prin hotărâre judecătorească, drept continuatoare a persoanei juridice de la care bunurile au fost preluate de către stat, în cazul de față, Comunitatea din
Din procesul-verbal din 21.11.1997 încheiat în scopul reînființării fostei Comunități, rezultă clar că scopul întrunirii a fost chiar dorința de a reînființa fosta Comunitate, sens în care membrii fondatori ai actualei Comunități au dat declarație autentificată sub nr.413/A/17.01.2000 de - LB & I, prin care atestă faptul că fosta Comunitate a fost înființată și după anul 1944 prin intermediul Comitetului Bisericii Schimbarea la Față din G până la data preluării acesteia de către Episcopia Dunărea de la data de 30.04.1974.
Susținerile acestora sunt confirmate de procesul-verbal de predare-primire al Bisericii încheiat la data de 30.04.1974 prin care membrii comitetului fostei biserici grecești s-au conformat ordinului Episcopiei.
Potrivit art.111 cod pr. civilă partea care are interes poate face cerere pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept.
În acest context, cererea în constatare a reclamantei este admisibilă în condițiile în care i s-a acordat personalitate juridică prin sentința civilă nr.42/2000 a Tribunalului Galați, aceasta beneficiind de drepturile și obligațiile ce i se recunosc prin OG nr.26/2000, fiind îndeplinită condiția subsidiarității acțiunii în constatare față de cea în realizare.
Reclamanta își justifică și interesul, prin aceea că dorește clarificarea unor eventuale litigii ulterioare determinate de diferența denumirii, litigii legate de restituirea unor bunuri imobile ce s-au aflat în patrimoniul Comunității a cărei continuatoare este reclamanta.
De altfel, pronunțarea prezentei hotărâri este justificată și chiar impusă prin dispozițiile nr.OG83/1999 fiind indispensabilă pentru soluționarea cererilor de restituire a imobilelor.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor pentru motive vizând nelegalitatea acesteia.
S-a arătat că Judecătoria Galați nu are competență de soluționare, aceasta revenindu-i Tribunalului Galați care a autorizat funcționarea Comunității, acordându-i personalitate juridică.
S-a mai arătat că cererea a fost calificată greșit ca o cerere de constatare, deși reclamanta are la îndemână o acțiune în realizarea dreptului.
De asemenea, se invocă faptul că judecata s-a făcut în contradictoriu cu o persoană fără calitate, întrucât imobilul revendicat a fost preluat de o altă entitate juridică, respectiv Episcopia de, la 30.04.1974.
Tribunalul Galați, prin decizia civilă nr.218 din 29 aprilie 2008, a admis apelul declarat de Statul Român prin Ministerul Finanțelor, a schimbat în tot sentința apelată în sensul că a respins acțiunea ca nefondată.
Pentru a se pronunța această hotărâre a reținut următoarele considerente;
Din întreg probatoriu administrat în cauză a constatat că reclamanta nu a făcut dovada că entitatea juridică nou înființată este unica succesoare a Comunității, desființată abuziv în 1949, în pofida faptului că sarcina probei îi revine, astfel cum prevede art.1169 cod civil " cel care face o propunere în fața instanței trebuie să o dovedească".
Astfel nu se constată existența vreunei de legătură solide între cele două entități juridice, astfel încât nu se poate concluzia că una este continuatoarea celeilalte.
Din statutul Comunității, autentificat sub nr.405/5.03.1998 ( filele 21-27 dosar fond) și din statutul fostei comunități, autentificat în 1899 ( filele 49-53 dosar fond), rezultă că ambele și-au asumat scopuri exclusiv culturale constând în promovarea relațiilor româno-elene, susținerea membrilor elene, dezvoltarea relațiilor economice, cultivarea și stimularea cunoașterii limbii și a tradițiilor culturale etc.
Totuși, pentru a se constata că o entitate juridică este aceeași cu o persoană juridică desființată nu este suficientă identitatea dintre unele obiective cuprinse în statut, fiind necesar a se dovedi existența și a altor verigi care ar consfinți acest aspect.
Simplul fapt că denumirile sunt asemănătoare nu conduce automat la concluzia că există identitate între cele două entități.
Mai mult, din sentința civilă nr.14177/3.10.2006 a Judecătoriei Sectorului 1 B, depusă în apel la fila 12 - 13 chiar de către reclamantă, definitivă și irevocabilă prin neapelare, s-a constatat că Uniunea din România are calitatea de continuator al comunităților grecești din România.
Deci s-a recunoscut că este succesoarea tuturor comunităților grecești din România, inclusiv a Comunității G, ceea ce exclude posibilitatea recunoașterii unui alt continuator pentru vechea entitate.
Impotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamanta Comunitatea G, invocând ca motiv de nelegalitate dispozițiile art.304 pct.7 cod pr. civilă.
In dezvoltarea motivelor de recurs, arată că ceea ce constituie reprezentările total străine cauzei este constatarea că reclamanta ar fi avut obligația să probeze că există identitate între cele două entități, cât timp solicitarea reclamantei era aceea de a se constata că ea este singura continuatoare a Comunității din G, desființată abuziv de regimul comunist din 1949, cerere care era pe deplin întemeiată în fapt, în drept și corespundea cerințelor art.3 alin.1 lit.c din Legea nr.10/2001, prin care reclamanta justifica interesul promovării ei.
Este fără nici o relevanță juridică sau legătură cu prezenta cauză, împrejurarea că prin sentința civilă nr.14177 din 3 octombrie 2006 Judecătoriei Sectorului 1 B, s-a constatat că Uniunea din România, are calitatea de continuator al Comunității din România, atâta timp cât această entitate este constituită la nivel național, lucru care nu împiedică sub nici o formă atunci când se justifică un interes legitim, ca în speță, recunoașterea calității de continuator al unei asociații înființată și care a funcționat pe criterii etnice la nivel județean.
Prin întâmpinare, intimatul pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor, a solicitat respingerea recursului motivat de faptul că în mod corect a reținut instanța de apel că reclamanta nu a făcut dovada că este unica succesoare a Comunității, mai ales în condițiile în care mai exista o entitate care se pretinde unic continuator, respectiv Uniunea din România.
Recurenta - reclamantă a depus la dosar adeverința nr.394 din 3 iunie 2007 prin care se adeverește că din documentele pe care le deține Uniunea din România, reiese clar faptul că actuala Comunitate din G, este de fapt și de drept, continuatoarea istorică a Comunității din
Verificând legalitatea deciziei recurate prin prisma motivelor de recurs invocate și dispozițiilor art.304 pct. 7 cod pr. civilă, constată recursul nefondat, pentru următoarele considerente;
Potrivit dispozițiilor art.304 pct.7 cod pr. civilă, modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
Instanța de apel prin hotărârea pronunțată a răspuns la motivele de apel ale pârâtului, raportat la obiectul acțiunii, reținând că reclamanta nu a făcut dovada că este continuatoarea fostei Comunități, în condițiile în care prin sentința civilă nr.14177/2006 a Judecătoriei Sector 1 B s-a constatat că Uniunea din România, are calitatea de continuator al Comunității din România.
De altfel, Uniunii - continuatoare a comunităților grecești din România, prin Comunitatea G, i s-a restituit pe bază de proces - verbal de predare - primire (filele 31 - 32 dosar fond) imobilele ce au aparținut Comunității
Față de aceste considerente constată că în mod corect a reținut instanța de apel că reclamanta a formulat prezenta acțiune în perspectiva formulării unei acțiuni în revendicare, deși nu a făcut dovada că i s-ar fi contestat calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii.
Având în vedere cele expuse mai sus, și văzând și dispozițiile art.312 alin.1 cod pr. civilă, va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta Comunitatea G, cu sediul în G-, împotriva deciziei civile nr.218 din 29 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 noiembrie 2008.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
Red. /-
Tehn.
2 ex./16.12.2008
fond -
apel - -
Președinte:Valentina Gabriela BaciuJudecători:Valentina Gabriela Baciu, Romeo Jirlăeanu, Elena
