Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 7319/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-(5939/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE

MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia civilă nr.7319/

Ședința publică din data de 10 decembrie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Elena Luissa Udrea

JUDECĂTOR 2: Liviu Cornel Dobraniște

JUDECĂTOR - - -

GREFIER -

Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta pârâtă SC SRL T M, împotriva sentinței civile nr.1362 din 29 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman Secția Conflicte de Muncă Asigurări Sociale și contencios Administrativ Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, OG, -, C, G, OG, având ca obiect - acțiune în constatare.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta pârâtă SC SRL, prin consilier juridic G, cu delegație atașată la fila 66 dosar, intimații reclamanți, OG, lonescu, lorga, C, G, OG, prin avocat, cu împuternicire avocațială nr. 134/03.02.2009 atașată la fila 67 dosar.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimații reclamanți, au depus la dosar întâmpinare și înscrisuri anexă, prin serviciul registratură al acestei instanțe la data de 27.11.2009.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.

Consilierul juridic al recurentei pârâte SC SRL, susține verbal motivele de recurs inserate pe larg în cererea scrisă și solicită admiterea acestuia astfel cum a fost formulat.

Avocatul intimaților reclamanți, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Constată că prin sentința civilă nr.1362 din 29.06.2009 pronunțată în dosarul nr- de către Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ Fiscal s-a dispus admiterea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții, OG, -, C, G, OG; s-a constatat că reclamanții au desfășurat activitatea la SC T SA T M - preluată de pârâta SC " " SRL TMa ctivitate ce se încadrează în grupa I de muncă pentru fiecare reclamant, astfel: C - 01.04.1981 -05.11.1994; -: -16.10.1986- 31.10.1993;23.02.1998-01.04.2001; - -01.11.1982-01.11.1993;

15.03.1999-01.04.2001; -: - 09.02.1990 - 27.02.1992 01.06.1998-01.04.2001 - - 18.03.1969 - 31.12.1989 - - 01.04.1992 - 01.01.1996;01.02.1998-01.04.2001; - - 19.03.1982-24.03.1992, - G:-05.08.1974-21.10.1975;26.--01.11.1993 -: -01.09.1978-26.11.1984; -: - 14.09.1981-01.11.1993;09.--01.04.2001; s-a constatat că reclamanții au desfășurat activitate la SC T SA M - preluată de pârâta SC " " SRL T M, activitate ce se încadrează în grupa I - a de muncă pentru fiecare reclamant, astfel: - - 04.09.1978 - 16.09.1981; 16.12.1989-01.03.1993 - - 23.07.1974. 01.04.1980

09.02.1981 -01.03.1989 -lonescu -29.09.1978- 31.10.1993 -lorga - 10.07.1974 - 20.10.1976 23.02.1978- 26.10.1992 01.04.1998-01.04.2001 - - 25.07.1979 - 22.07.1004; 01.03.1998-01.04.2001 - - 21.05.1973 - 21.06.1975; 29.05.1980-29.02.1984 - - 21.09.1978 - 01.06.1997; 26.02.1998-01.04.2001 - - 01.07.1991 - 24.06.1997; 01.11.1997. 01.04.2001 - - 13.07.1967 - 01.02.1990 - - 13.07.1976-15.09.1977 28.09.1977- 14.02.1978; a fost obligată pârâta la efectuarea mențiunilor privitoarea la grupa I - a de muncă pentru fiecare reclamant, corespunzător perioadelor mai sus menționată.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3681/02.09.2004, SC T SA transferă la SC SA dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile, cea din urmă societate, obligându-se totodată să preia să păstreze și să gestioneze arhiva SC T SA ceea ce echivalează cu un transfer al unei părți din societate, acest transfer având drept consecință îndreptățirea salariaților să beneficieze de protecția drepturilor lor decurgând din raporturile de muncă potrivit art. 169 din Codul muncii.

Tribunalul a reținut că din verificarea mențiunilor din carnetele de muncă depuse la dosar de către reclamanți se constată că la rubrica angajator este precizat SC SA filiala TMi ar la alții SC T SA iar din aceste mențiuni nu rezultă că ar fi intervenit vreo modificarea din punct de vedere al încadrării salariale sau a locului de muncă, aspecte care să justifice trecerea într-o altă grupă de muncă.

Din conținutul procesului verbal încheiat la data de 17 martie 2004 depus la dosarul cauzei, se reține că la un număr mare de salariați de pe platforma SC T SA, s-a acordat grupa I - a de muncă în perioada cuprinsă între 1976-2001, pentru activitățile desfășurate în secțiile de mecanică, transporturi, depozite etc. salariați aflați în aceeași situație cu reclamanții, în ceea ce privește condițiile de muncă.

Împotriva acestei hotărâri, a formulat recurs, în termenul legal, pârâta SC SRL, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului recurenta a arătat că expertiza a fost efectuată de un expert contabil și nu de un expert în relații de muncă.

Expertul s-a prezentat la sediul societății dar nu a finalizat fiecare caz în parte, nefiind consultate toate documentele din arhiva SC T SA, respectiv statele de plată a salariilor întocmite pe instalații, secții, servicii, precum și nominalizarea reclamanților.

Din raportul de expertiză se înțelege concluzia că toate locurile de muncă de pe platforma societății corespund condițiilor de încadrare în grupa I - de muncă, concluzie eronată în totalitate, având în vedere faptul că nu toate locurile de muncă sunt în secții direct productive de îngrășăminte chimice.

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor invocate și ținând seama de dispozițiile art.3041proc. civ. Curtea constată următoarele:

Prin actul de constituire al recurentei această societate s-a obligat să preia, să păstreze și să gestioneze arhiva societății dizolvate și radiate SC T SA, precum și să achite toate obligațiile născute cu privire la patrimoniul societății.

Așa fiind, intimații-reclamanți sunt îndreptățiți să beneficieze de protecția drepturilor lor decurgând din muncă, potrivit art.169 din Codul muncii, întrucât a avut loc un transfer al unei părți a societății de la fostul angajator

Aceasta cu atât mai mult cu cât din dispozițiile art.296 alin.2 teza a II-a din Codul muncii, coroborat cu prevederile Decretului nr.92/1976, rezultă obligația angajatorului de a efectua toate mențiunile în carnetul de muncă al salariatului, chiar și acele mențiuni care, din omisiunea altor angajatori, nu au fost efectuate, instanța în caz de neîndeplinire a acestei obligații având posibilitatea reconstituirii drepturilor legale de calitatea de salariat, inclusiv a celor referitoare la activitatea desfășurată în grupele superioare de muncă de către salariați. Deci, la cererea salariatului, angajatorul este obligat să completeze mențiunile din carnetul de muncă al salariatului, chiar și cu privire la perioade anterioare angajării salariatului în acea unitate, pe baza înscrisurilor prezentate de salariat, în caz contrar instanța judecătorească urmând să reconstituie salariatului activitatea desfășurată de acesta în grupele superioare de muncă ca parte a vechimii în muncă, în sensul dispozițiilor art.296 alin.2 teza a II-a din Codul muncii.

Nu pot fi primite susținerile recurentei privind efectuarea raportului de expertiză de către un expert ce nu era specializat în relații de muncă, care nu ar fi consultat ștatele de plată din arhiva societății recurente și nu ar fi analizat în concret activitatea desfășurată de către fiecare intimat raportat la prevederile Ordinului nr.50/1990, HG nr.559/1990, Ordinului nr.969/1990 și Ordinul nr.1566/1995, ce prevedeau condițiile încadrării locurilor de muncă în grupele superioare de muncă, câtă vreme acestea reprezintă obiecțiuni cu privire la raportul de expertiză (primele două vizând nulitatea relativă a acestuia), ce nu au fost formulate la termenul de judecată ce a urmat depunerii raportului de expertiză, respectiv la data de 25.02.2009, și urmează a fi înlăturate, deoarece chiar dacă recurenta nu a fost prezentă la termenul de judecată când s-a încuviințat efectuarea expertizei tehnice de specialitate pentru stabilirea grupei de muncă a intimaților, recurenta avea obligația ca în condițiile art.129 proc. civ. să urmărească îndeplinirea actelor de procedură în condițiile stabilite de lege, să-și exercite drepturile procedurale și să-și probeze drepturile și apărările.

Recurenta a fost convocată de către expertul desemnat să întocmească raportul de expertiză, astfel cum rezultă din înscrisul aflat la fila 19 din dosarul de fond, astfel încât aceasta avea posibilitatea de a formula obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit în cauză susținând lipsa de specializare a expertului și întocmirea raportului fără analiza ștatelor de plată relevante; de altfel, după cum rezultă din chiar susținerile recurentei aceasta a avut cunoștință despre necesitatea prezentării către expert a ștatelor de plată ale intimaților, însă a refuzat prezentarea lor motivând imposibilitatea scoaterii acestora înafara societății cu toate că acestea puteau fi prezentate expertului în varianta unor fotocopii, ori nimănui nu-i este permis să se prevaleze de propria turpitudine.

Nefondate sunt și susținerile potrivit cărora prima instanță nu ar fi identificat temeiul legal al încadrării activității intimaților în grupa I de muncă câtă vreme aceasta a făcut aplicarea în cauză a dispozițiilor Decretului nr.92/1976 și ale art.3 din Ordinul nr.1566/30.07.1995 al, Ministerului Industriilor și Ministerului Sănătății, în raport de constatările expertului reținute în cuprinsul raportului de expertiză din care a rezultat că intimații au desfășurat activități în cadrul unor locuri de muncă ce se încadrează în grupa I de muncă.

Drept consecință, văzând și dispozițiile art.312 proc. civ. Curtea va respinge, ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta pârâtă SC SRL T M cu sediul în Municipiul T M,-, jud. T, împotriva sentinței civile nr.1362 din 29 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman Secția Conflicte de Muncă Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, OG, -, C, G, toți OG cu domiciliul ales la Cabinet Avocatură cu sediul în A, str. -, -.D,.3,.53, județul

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 10 decembrie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.:

Dact.:

24 ex./6.01.2010

Jud.fond:

Președinte:Elena Luissa Udrea
Judecători:Elena Luissa Udrea, Liviu Cornel Dobraniște

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 7319/2009. Curtea de Apel Bucuresti