Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 866/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ nr. 866/2008-
Ședința publică din 22 mai 2008
PREȘEDINTE: Moșincat Eugenia | - - | - JUDECĂTOR 2: Stan Aurelia Lenuța |
- --- | - JUDECĂTOR 3: Trif | |
- | - judecător | |
- grefier |
Pe rol fiind soluționarearecursurilor civile formulate de recurenții pârâți, cu domiciliul în - județul B, cu domiciliul în - județul B, în contradictoriu cu intimații reclamanți R, R -, ambii cu domiciliul în -/1 județul B, cu intimații pârâți, cu domiciliul în - județul B, cu domiciliul în -/8 județul B, G, -, ambii cu domiciliul în - județul B, cu domiciliul în - județul B și cu intimatele pârâte cu domiciliul necunoscut, toate prin afișare la ușa instanței,împotriva deciziei civile nr. 893/A/2007din 02 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin carte au fost păstrate în totalitate sentința civilă nr. 401 din 28 martie 2007 și încheierea nr. 93 din 23 mai 2007 pronunțate de Judecătoria Beiuș în dosar nr-, având ca obiect: dezmembrare, servitute de trecere,
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă recurentul pârât intimatul reclamant R, lipsă fiind toate celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul recurentului pârât este legal timbrat cu suma de 19 lei taxă judiciară de timbru și cu timbru judiciar în valoare de 0,3 lei, că reprezentantul recurentului pârât a depus la dosar prin registratura instanței, la data de 22.05.2008, cerere de amânare a judecării cauzei din motive de medicale, după care:
Intimatul reclamant R se opune la amânarea judecării cauzei, arătând că se încearcă tergiversarea soluționării cauzei.
Instanța respinge cererea de amânare a judecării cauzei, arătând că s-a mai acordat un termen de judecată în vederea pregătirii apărării, după care, nefiind alte cereri sau excepții de formulat, instanța declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursului.
Intimatul reclamant solicită respingerea recursurilor declarate în cauză și menținerea hotărârilor anterioare, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.401 din 28 martie 2007 și încheierea nr. 93 din 23 mai 2007 pronunțate de Judecătoria Beiuș în dosar nr-,fost admisă în parte acțiunea reclamanților R și R - în contradictoriu cu pârâții, G și, astfel cum a fost completată și în consecință:
A fost obligat pârâtul să permită reclamanților trecerea cu mașina și piciorul peste imobilele nr. top 1269/3, 1277, 1278 și 1286 din CF 317, 3419, 3612 și 104.
Au fost obligați pârâții: G și, să permită reclamanților trecerea cu mașina și piciorul peste imobilul nr. top 1269/5 din CF 3672.
A fost obligat pârâtul să permită reclamanților trecerea cu mașina și piciorul peste imobilul nr. top 1269/6 din CF 317.
Au fost obligați pârâții: și, să permită reclamanților trecerea cu mașina și piciorul peste imobilul nr. top 1277, 1278 și 1286 din CF 3419, 3612 și 104.
Trecerea reclamanților peste proprietatea pârâților se va face peste aliniamentul stabilit prin raportul de expertiză întocmit de ing..
S-a dispus notarea în CF-uri a servituții de trecere în favoarea reclamanților.
Au fost obligați reclamanții să plătească pârâtului suma de 815 RON cu titlu de despăgubiri amenajare drum de acces și suma de 133,50 euro anual cu titlu de despăgubiri periodice pentru servitutea de trecere; pârâților G și suma de 29,50 euro anual, despăgubiri; pârâtului, suma de 96 euro anual, despăgubiri.
A fost obligat pârâtul să demoleze zidul ridicat pe șanțul practicat pe imobilul nr. top 1269/3, pe aliniamentul C-D, să-și ridice stâlpul metalic din punctul D, de pe același imobil, iar în caz de refuz autorizează reclamanții să execute aceste lucrări pe cheltuiala pârâtului; să permită executarea branșamentului la rețeaua de curent electric de la stâlpul situat pe terenul său la locuința reclamanților.
S-a luat act de renunțarea reclamanților la capătul de cerere privind dezmembrarea imobilelor nr. top 1277 și 1278 din CF 3419 și 3612.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de 1739,50 lei cheltuieli de judecată.
S-a respins cererea reconvențională formulată de reclamantul reconvențional.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanții sunt proprietari asupra imobilelor nr. top 1269/1 și 1270/1, ambele înscrise în CF 3635. Pârâtul este proprietar asupra imobilelor nr. top 1269/3, 1269/4 din CF 317, asupra nr. top 1278 din CF 3612 și asupra cotei de 1163/1183 părți din nr. top 1277 din CF 3419. Pârâții G și, dețin suprafața de 59 mp din imobilele nr. top 1269/5 și 1270/3, iar pârâtul este proprietar pe supraf. de 192 mp din imobilele nr. top 1269/6 și 1270/4, din CF 317 și 397. Reclamanții au cumpărat în anul 2003 de la pârâtul imobilele proprietatea lor, între cumpărători și vânzător a existat o înțelegere ca acesta din urmă să le asigure servitutea de trecere peste imobilele proprietatea sa, cu ieșire la strada - -. Reclamanții și-au construit casă pe terenurile respective, însă nu au acces la strada - -, imobilele proprietatea lor, constituind un "loc înfundat", în lumina art. 616 civil, iar singura modalitate de acces la strada respectivă ar fi peste terenurile proprietate pârâților:, G, și, respectiv peste terenurile din care și pârâții și, dețin o cotă parte.
Așadar, terenurile proprietatea reclamanților constituie fondul dominant în raport cu terenurile proprietatea pârâților, care constituie fondul aservit. Potrivit raportului de expertiză întocmit de exp., și împotriva căruia nu s-au făcut nici un fel de obiecțiuni, accesul reclamanților la strada - -, se poate face pe drumul amenajat deja de pârâtul și care, astfel cum se poate costata pe schița de identificare, ocupă o parte din imobilele nr. top 1286, 1278, 1277, 1269/3, 1270/4, 1269/6, 1269/5 și 1269/1, iar accesul propriu zis al reclamanților nu mai presupune realizarea altei căi de acces decât în sensul obligării pârâților să-i permită acestuia trecerea peste imobilele proprietatea lor.
Prin raportul de expertiză, s-a constat că pârâtul a ridicat o fundație de beton pe aliniamentul B-C și C-D, împiedicând în felul acesta accesul reclamanților la imobilele proprietatea lor, iar în punctul D de pe schița de identificare, pârâtul a plantat un stâlp metalic în fundație de beton. Pârâtul i-a împiedicat pe reclamanți să execute branșamentul la rețeaua de curent electric de la stâlpii situați pe terenul său, în felul acesta reclamanții nu au posibilitatea să beneficieze de curentul electric necesar gospodăriei.
Prin raportul de expertiză tehnică întocmit de ing., s-a stabilit valoarea investițiilor efectuate de pârâtul la amenajarea drumului de acces pe imobilele proprietatea sa, la suma de 3219 RON, iar prin raportul de expertiză întocmit de exp., s-a stabilit valoarea despăgubirilor anuale pentru servitutea de trecere ca fiind de 2 euro/mp, suma fiind calculată pentru pârâți în funcție de suprafața de teren ocupată de drumul de acces realizat de pârâtul.
Având în vedere aceste considerente, instanța a apreciat întemeiată în parte acțiunea reclamanților, astfel cum a fost completată și a admis-o în parte, apoi în baza art. 616-618 cod civil, a fost obligat pârâtul să permită reclamanților trecerea cu mașina și piciorul peste imobilele nr. top 1269/3, 1277, 1278 și 1286 din CF 317, 3419, 3612 și 104; pârâții: G și, să permită reclamanților trecerea cu mașina și piciorul peste imobilul nr. top 1269/5 din CF 3672; pârâtul să permită reclamanților trecerea cu mașina și piciorul peste imobilul nr. top 1269/6 din CF 317; pârâții: și, să permită reclamanților trecerea cu mașina și piciorul peste imobilul nr. top 1277, 1278 și 1286 din CF 3419, 3612 și 104; trecerea reclamanților peste proprietatea pârâților se va face peste aliniamentul stabilit prin raportul de expertiză întocmit de ing..
În baza art. 119-120 pr. civilă, instanța de fond a respins cererea reconvențională formulată de reclamantul reconvențional, având în vedere că pârâtul reclamant reconvențional nu a justificat nici un fel de pretenții în legătură cu cererea reclamanților, iar pe de altă parte prin acea întâmpinare având și conținutul unei cereri reconvenționale solicită stabilirea calității sale de moștenitor după def. și, cu toate că potrivit susținerii sale, calitatea de moștenitor al def., este atestată de testamentul autentificat nr. 271/25.02.1971 de notariatul de Stat B, iar cu referire la def., susține că este nepotul acestuia, anexând acte de stare civilă care dovedesc gradul de rudenie al pârâtului cu defunctul și cerere către Primăria prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra mai multor imobile. Prin urmare, cererea acestuia nu are nici o legătură cu acțiunea reclamanților, iar calitatea sa de moștenitor a celor 2 este dovedită cu actele de stare civilă.
De asemenea, prin încheiere de ședință nr.93/23.05.07. Judecătoria Beiușa respins cererea petentului de îndreptare a erorii materiale privind cota de proprietate a pârâtului strecurată în sent.civ.nr.401/2007.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că în considerentele sentinței nu s-a strecurat nici o eroare, întrucât pârâtul este proprietar asupra cotei de 1163/1183 din imobilul cu nr top 1277 înscris în CF 3419 așa cum rezultă din extrasul de CF aflat la dosar.
Împotriva sent. civ. nr. 401/2007 și respectiv a încheierii nr. 93/2007 ambele pronunțate în dos.nr- al Judecătoriei Beiuș, apelanții și respectiv au formulat apel.
Prin decizia civilă nr.893/A/2007 din 02 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, au fost respinse apelurile declarate în cauză și păstrate în întregime sentința civilă nr.401 din 28 martie 2007 și încheierea nr. 93 din 23 mai 2007 pronunțate de Judecătoria Beiuș în dosar nr-
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul Bihora reținut următoarele:
În ce privește apelul formulat de apelantul împotriva încheierii de ședintă nr.93/1007, s-a constatat din examinarea extrasului de CF nr.3419 aflat la fila 7 dosar fond că pârâtul este titularul dreptului de proprietate asupra cotei de 1163/1183 parte din imobilul cu nr top 1277 înscris în CF 3419, dobândit prin cumpărare așa cum rezultă din dosarul de CF nr.2599/2003. De altfel, și din răspunsul la obiecțiuni formulate la raportul de expertiză de la fila 86 dosar fond rezultă că pârâtul deține cota de 1163/1183 parte din imobilul în discuție. Prin urmare, instanța de fond în mod legal și temeinic a respins cererea de îndreptare a erorii materiale-/2007.
Referitor la apelul nemotivat formulat de apelantul, Tribunalul Bihor examinând aspectele invocate în fond, prin prisma disp. art.292 al.2 pr.civ, s-a constatat că Judecătoria Beiuș în mod temeinic și legal a făcut aplicare disp. art. 616 - 618 civ. și a stabilit o servitute de trecere în favoarea reclamanților pe terenul proprietatea pârâtului ținând cont de considerentele raportului de expertiză întocmit în cauză de exp. și a obligat reclamanții să-l despăgubească pe pârât pentru prejudiciile cauzate ca urmare a instituirii acelei servituți de trecere.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții și.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Bihor.
În motivarea recursului sunt învederate următoarele:
- la primul termen de judecată recurentul a solicitat amânarea judecării cauzei în vederea pregătirii apărării, iar la următorul termen, din 18.10.2007, a fost înregistrată o nouă cerere de amânare, fiind învederat faptul că va fi plecat din țară, însă instanța de apel a ignorat această cerere și a pășit la soluționarea cauzei, respingând apelul, fiindu-i astfel încălcat dreptul la apărare;
- pe calea motivelor de apel pe care recurentul intenționa să le formuleze în cauză, el urma să solicite administrarea unor probe suplimentare, însă datorită unor probleme de natură profesională intervenite intempestiv nu a fost în măsură să le depună.
În drept sunt invocate dispozițiile art. 309 pct. 9 Cod de Procedură Civilă.
Recurentul a solicitat modificarea în parte a deciziei în sensul admiterii apelului său formulat împotriva încheierii de ședință nr. 93/2007 și admiterii cererii de îndreptare a erorii materiale.
În motivarea cererii de recurs, sunt învederate următoarele:
-instanța nu a luat în considerare actele depuse în probațiune, respectiv fotocopia in extenso a colii de CF nr. 3415, de unde rezultă în mod clar cotele de proprietate ce le revin coproprietarilor înscriși în coala CF, astfel instanța se referă numai la extrasul de CF nr. 3419 fără să ia în considerare fotocopia CF nr. 3419 depusă în probațiune;
-prin respingerea cererii de îndreptare a erorii materiale și a apelului, petentului i se încalcă dreptul de proprietate, fapt care contravine prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale;
-cererea reconvențională este întemeiată, prin aceasta solicitându-se calitatea de moștenitor a recurentului după proprietarul tabular, bunicul său;
-deși a respins cererea reconvențională, instanța a pronunțat sentința civilă nr. 401/2007 și în contradictoriu cu moștenitorii proprietarului tabular.
În drept sunt invocate dispozițiile art. 304 Cod de Procedură Civilă.
Examinând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs, precum și din oficiu, instanța reține următoarele:
Prin soluția pronunțată Tribunalul a încălcat dreptul la apărare al recurentului, astfel, deși prin cererea înregistrată la instanță în ziua de 18.10.2007 a învederat instanței că la data judecării pricinii va fi plecat din țară, arătând că la următorul termen va dovedi împrejurarea respectivă, Tribunalul, ignorând cererea formulată, a pășit la judecarea cauzei.
Or, principiul dreptului la apărare are o valoare constituțională, potrivit art. 24 din Constituție, dreptul la apărare fiind garantat. În speță, față de motivul invocat, și anume absența din țară, se impunea amânarea judecății, acesta dovedind de altfel în recurs că în perioada 15.10.2007 - 04.11.2007 a fost plecat în străinătate (fila 5).
Față de considerentele ce preced, instanța, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 și 3 din Cod de Procedură Civilă, va admite recursul introdus de, va casa decizie recurată cu trimiterea cauzei la Tribunalul Bihor pentru rejudecarea apelului, iar pentru asigurarea unei judecăți unitare a pricinii, se va admite și recursul declarat de recurentul, motivele invocate de acesta în cererea sa urmând a fi analizate cu ocazia rejudecării apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
ADMITE ca fondate recursurile civiledeclarate derecurenții pârâți, cu domiciliul în - județul B, cu domiciliul în - județul B, în contradictoriu cu intimații reclamanți R, R -, ambii cu domiciliul în -/1 județul B, cu intimații pârâți, cu domiciliul în - județul B, cu domiciliul în -/8 județul B, G, -, ambii cu domiciliul în - județul B, cu domiciliul în - județul B și cu intimatele pârâte cu domiciliul necunoscut, toate prin afișare la ușa instanței,împotriva deciziei civile nr. 893/A/2007 din 02 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o casează cu trimitere pentru o nouă judecare la Tribunalul Bihor, ținând seama de considerentele prezentei decizii.
Cheltuielile de judecată și onorariul de avocat vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
Pronunțată în ședința publică de azi, 22 mai 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - --- -
decizie:./20.06.2008
Complet fond: Gh.
Complet apel: Fl.
în 2 ex.: /10.07.2008
Președinte:Moșincat EugeniaJudecători:Moșincat Eugenia, Stan Aurelia Lenuța, Trif
