Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 90/2010. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 90/
Ședința publică din 10 februarie 2010
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanta, cu domiciliul ales în com. de M,-, împotriva deciziei civile nr.146 din 11 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reprezentantul reclamantei recurente, av. și reprezentanta pârâtului intimat Municipiul Târgu M prin primar, consilier juridic, lipsă fiind pârâții intimați Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară M și Ministerul Finanțelor Publice prin
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul a fost declarat și motivat în termen, fiind insuficient timbrat cu 1 leu taxă judiciară de timbru (chitanța fila 15).
Reprezentantul reclamantei recurente depune trei chitanțe prin care face dovada plății taxei judiciare de timbru în valoare de 6 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, declarând că nu are cereri de formulat.
Reprezentanta pârâtului intimat depune delegație, declarând, de asemenea, că nu are cereri de formulat.
Neformulându-se cereri, instanța acordă părților cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul reclamantei recurente susține recursul astfel cum a fost motivat în scris, solicitând admiterea lui, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță.
Reprezentanta pârâtului intimat Municipiul Târgu M prin primar solicită respingerea recursului și menținerea deciziei atacate ca legală și temeinică.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 5178 din 16 octombrie 2008, pronunțată de Judecătoria Târgu -M, s-a respins excepția necompetenței materiale invocate de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice M, ca neîntemeiată. S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice M și OCPI M și s-a respins cererea formulată și completată de reclamanta, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă și s-a respins cererea formulată și completată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Târgu-M, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Prin decizia civilă nr. 146 din 11 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș, Secția civilă, s-a respins ca nefondat apelul declarat de, împotriva sentinței civile sus-menționate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, reclamanta și a solicitat în principal desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, întrucât instanța a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, nu a motivat în drept constatarea lipsei calității procesuale pasive a pârâților OCPI M și a Municipiului Târgu- și nu a observat că după dezmembrare o parte din imobile au rămas în proprietatea Statului Român. În subsidiar, reclamanta a solicitat reținerea cauzei spre rejudecare, schimbarea hotărârii atacate și pe baza probelor administrate să se dispună admiterea acțiunii în sensul de a se constata nulitatea absolută și parțială a înscrierii de carte funciară de sub B + 28 din CF nr. 68.
În motivarea recursului s-a arătat că prin cererea introductivă formulată și completată reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții să se constate nulitatea absolută și parțială a înscrierii din CF nr. 68 de sub dispusă prin încheierea nr. 10501/20.09.1958, precum și reconstituirea foii de avere - 58 din CF 68, invocând faptul că reclamanta este legatar universal după defuncții, născută și. În temeiul decizie nr. 196 Sfatului Popular Târgu-M s-a operat în CF nr. 68, întabularea dreptului de proprietate asupra mai multor imobile cu titlu de drept de expropriere în favoarea Statului Român. În urma analizei actului care a stat la baza exproprierii s-a constatat că înscrierea în cartea funciară a depășit conținutul deciziei și în loc să se exproprieze numai imobilele menționate în decizie, s-au expropriat și alte imobile care nu făceau obiectul acesteia.
Reclamanta a invocat faptul că instanța în mod nelegal a constatat lipsa calității procesuale pasive a Statului Român, fără să motiveze temeinic această constatare. S-a susținut că deși prin lege s-a dispus schimbarea calității procesuale pasive a Statului Român, trebuia să se arate titularul dreptului de proprietate asupra căruia s-au transmis aceste obligații.
S-a apreciat de către reclamantă că Statul Român are calitate procesuală pasivă, deoarece la momentul efectuării exproprierilor și a operațiunilor de carte funciară, acesta a devenit proprietarul imobilelor, asupra cărora a făcut acte de dispoziție. Chiar dacă ulterior dezmembrării imobilelor au devenit proprietari și alte persoane, instanța trebuia să constate nulitatea absolută și cu privire la aceste încheieri de carte funciară.
Reclamanta a mai invocat faptul că instanța în mod greșit a constatat că nu există identitate între persoana reclamantă și pârâtul OCPI, în condițiile în care potrivit înscrierilor de sub, din cartea funciară sus-menționată OCPI Târgu-M întabulat dreptul de proprietate peste cuprinsul deciziei nr. 196/1958 în favoarea Statului Român.
De asemenea, instanța în mod nelegal a motivat faptul că situația juridică a terenurilor expropriate a fost schimbată în sensul că ulterior terenurile au fost dezmembrate și transcrise în alte cărți funciare, reținând că doar proprietarii actuali de terenuri au calitate procesuale pasivă și nu Statul Român sau OCPI În opinia reclamantei acest aspect a fost motivat nelegal de instanță, deoarece o parte din imobile au rămas în proprietatea Statului Român după dezmembrare, iar pentru o eventuală rectificare de carte funciară trebuie atacate toate înscrierile succesive în vederea desființării lor.
Totodată, s-a arătat că atât Statul Român, cât și OCPI au calitate procesuală pasivă întrucât imobilele care au fost expropriate peste cuprinsul deciziei au profitat Statului Român, iar pe de altă parte, OCPI în calitate de comitent este direct răspunzător pentru operațiunile greșite din cartea funciară, fiind singurul abilitat de lege să facă astfel de operațiuni.
Reclamanta a considerat că numai după ce o instanță constată că actul sau înscrierea sunt declarate nule, partea interesată poate solicita în contradictoriu cu noii proprietari restabilirea situației anterioare ca efect al nulității prin rectificare de carte funciară.
În drept, s-a invocat prevederile art. 304 pct. 7,8 și 9 Cod procedură civilă.
Municipiul Târgu-M a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului, declarat de reclamantă.
Referitor la primul motiv de recurs, conform căruia instanța a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului, s- susținut că în mod corect au reținut instanța de fond și instanța de apel că, în condițiile în care operațiunile din cartea funciară dispuse prin încheierea nr. 1501/1958 a Tribunalului Popular al orașului Târgu-M, au schimbat situația juridică a terenurilor expropriate, de la și, în sensul că au fost înscrise în proprietatea Statului Român, iar ulterior terenurile au fost dezmembrate și transcrise în alte cărți funciare în care proprietarii actuali sunt alte persoane, doar aceste persoane au calitate procesuală pasivă în cauză.
Terenurile expropriate nemaifiind în prezent în proprietatea Statului Român, ci în proprietatea altor persoane fizice sau juridice, soluția instanței de fond nu putea fi decât aceea a respingerii acțiunii și respectiv ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, soluție menținută și de instanța de apel în mod temeinic.
S-a mai susținut că în mod corect instanța de fond și instanța de apel, admițând excepția lipsei calității procesuale, nu a mai trecut la cercetarea fondului.
În privința celui de-al doilea motiv de recurs, potrivit căruia instanța nu a motivat în drept constatarea lipsei calități procesuale pasive a OCPI și a Municipiului Târgu-M, s-a arătat că din lecturarea considerentelor deciziei atacate, reies motivele admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților.
Față de al treilea motiv de recurs, potrivit căruia o parte din terenurile solicitate ar fi și acum în proprietatea Statului Român, s-a relevat faptul că prin probatoriul administrat în cauză, reclamanta nu a putut proba aceste susțineri.
De asemenea, s-a formulat întâmpinare și de către Direcția Generală a Finanțelor Publice M, în numele Statului Român și a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei criticate, ca fiind legală.
În considerentele întâmpinării s-a arătat că argumentele invocate de reclamantă nu au nici un suport juridic și prin urmare ele nu pot fi reținute de instanța investită cu soluționarea recursului, motiv pentru care se impune menținerea deciziei atacate.
Având în vedere prevederile HG nr. 386/2007 (în vigoare la data promovării acțiunii) s-a considerat că în mod temeinic și legal s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, întrucât calitatea procesuală pasivă este o condiție a dreptului la acțiune a cărui justificare în persoana pârâtului se verifică pe tot parcursul procesului. În orice acțiune în justiție, instanța de judecată trebuie să verifice calitatea părților și această verificare se impune cu atât mai mult cu cât una din părți este Statul Român, ipoteză în care operează principiul specializării, în sensul că nu orice organ administrativ poate reprezenta statul, ci doar acelea prevăzute în actul normativ incident în cauză.
S-a arătat, de asemenea, că raționamentul instanței de apel în adoptarea soluției criticate, este mai mult decât argumentat în considerente reținându-se că, întrucât terenurile expropriate nu mai sunt în prezent în proprietatea Statul Român ci în proprietatea altor persoane fizice sau juridice, în mod just a apreciat instanța de fond că acțiunea a fost formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Examinând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs și în raport de prevederile art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă și având în vedere actele și lucrările dosarului, instanța de recurs reține următoarele:
Prin acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanta, înregistrată la Judecătoria Târgu -M sub nr- s-a solicitat în contradictoriu cu pârâții Municipiul Târgu-M, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară M și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice să se constate nulitatea absolută parțială a înscrierii din CF nr. 68, foaia B, nr. de ordine 28, dispusă prin încheierea de carte funciară nr. 1501 din 20 septembrie 1958 și reconstituirea foii de avere -58 din CF nr. 68.
Reclamanta a invocat faptul că prin încheierea sus-menționată s-a făcut o înscriere greșită întrucât s-a depășit conținutul Deciziei nr. 196/1958 dată de fostul Comitet Executiv al Sfatului Popular al Raionului Târgu-M, fiind radiat dreptul de proprietate al antecesorilor reclamantei și pentru alte imobile decât cele cuprinse în decizie. În ceea ce privește cererea de reconstituire a foii de avere -58 din CF nr. 68 s-a invocat faptul că aceasta nu este lizibilă, iar reconstituirea este necesară pentru a ajuta la dezlegarea cauzei deduse judecății.
Atât prima instanță, cât și instanța de apel au reținut că pârâții chemați în judecată nu au calitate procesuală pasivă în cauză, deoarece ulteriori înscrierii în cartea funciară a terenurilor expropriate în favoarea Statului Român, acestea au fost dezmembrate și transcrise în alte cărți funciare, în care figurează ca proprietari alte persoane și ca atare doar proprietarii actuali ar avea calitate procesuală în cauză. În aceste condiții s-a apreciat că acțiunea reclamantei se impune a fi respinsă ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Din actele dosarului rezultă că prin Decizia nr. 196 din 19 septembrie 1958, dată de fostul S Popular al Raionului Târgu-M, prin art. 1 s-a aprobat trecerea în proprietatea Statului Român a imobilelor înscrise în CF nr. 68. cu nr. top. 86,87/1, 87/2, 87/3. Din conținutul deciziei rezultă că terenurile respective au fost proprietatea numiților, născută și, antecesorii reclamantei, care în anul 1945 au fost expropriați. Față de mențiunile din cuprinsul deciziei, care face trimitere și la Legea nr. 187/1945 se constată că este vorba despre terenuri expropriate în baza Legii pentru înfăptuirea reformei agrare, iar decizia respectivă a fost emisă pentru a se transcrie în evidențele de carte funciară în favoarea statului dreptul de proprietate asupra terenurilor respective.
Din CF nr. 68 - foaia B reiese că Decizia nr. 196/1958 a fost înscrisă sub nr. de ordine 28, fiind întabulat dreptul de proprietate al Statului Român asupra imobilelor de sub -49, 51-56, 61, 62, 75-76, 77-81. Ulterior toate aceste imobile au fost dezmembrate și transcrise în alte cărți funciare, în prezent nemaifiind în proprietatea statului, ci în proprietatea altor persoane.
În acest context având în vedere că în prezent titularii dreptului de proprietate asupra imobilelor la care a făcut referire reclamanta sunt alte persoane decât pârâții și ca atare nu există identitate între aceștia și persoane față de care reclamanta își poate valorifica dreptul pretins, instanța de recurs apreciază că în mod corect a reținut instanța de apel că pârâții nu au legitimare procesuală pasivă în cauză.
Susținerile reclamantei în sensul că instanța de apel nu a motivat temeinic admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului Român și că în mod nelegal s-au reținut ca temei dispozițiile art. 3 alin. 1 pct. 48 din HG nr. 386/2007 sunt nefondate.
Astfel, reclamanta a chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și a reținut incidența în cauză a acestor prevederi legale, întrucât conform acestor prevederi statul ca subiect de drepturi și obligații, este reprezentat în fața instanței prin Ministerul Finanțelor Publice. Având în vedere că în speță Statul Român nu este titularul dreptului de proprietate cu privire la care s-a invocat faptul că s-au efectuat înscrieri greșite, pentru acest motiv s-a reținut că nu are calitate procesuală pasivă în cauză, astfel că în mod nejustificat se invocă faptul că admiterea excepției nu este motivată.
Aceleași considerente s-au reținut și în privința lipsei calității procesuale pasive a Municipiului Târgu-M, astfel că și sub acest aspect nu se poate reține că hotărârea atacată nu este motivată.
De asemenea, se apreciază a fi nefondate și susținerile reclamantei în sensul că Statul Român avea obligația să arate titularul asupra căruia s-a transmis dreptul de proprietate și că instanța trebuia să constate nulitatea absolută a încheierilor de carte funciară subsecvente, în condițiile în care procesul civil este guvernat de principiul disponibilității părților, iar cadrul procesual este stabilit de reclamant.
Curtea apreciază că în mod corect s-a reținut în cauză și faptul că pârâtul OCPI M nu are calitate procesuală pasivă în cauză, deoarece acest pârât conform prevederilor legale aplicabile în materie efectuează în cartea funciară înscrieri care fac obiectul publicității imobiliare, iar într-o cerere având ca obiect nulitatea unei înscrieri în cartea funciară, instanța nu trebuie să stabilească existența sau inexistența unui drept al oficiului.
Reclamanta a mai invocat faptul că după întabularea dreptului de proprietate al Statului Român și dezmembrarea imobilelor preluate de la antecesorii săi o parte din imobilele ce au făcut obiectul înscrierii respective au rămas în proprietatea statului, însă nu a precizat care sunt aceste imobile și nu a făcut nicio dovadă în acest sens. De altfel, din succesiunea înscrierilor în cartea funciară rezultă că imobilele care au fost înscrise în CF nr. 68 și care au fost proprietatea antecesorilor reclamantei, începând cu anul 1959, în urma dezmembrării au fost înscrise în cartea funciară ca locuri de casă și s-au întabulat apoi în favoarea persoanelor fizice în baza unor titluri de împroprietărire din 1945, ceea ce denotă faptul că exproprierea s-a făcut în baza Legii reformei agrare nr. 187/1945 și ulterior dreptul de proprietate în favoarea Statului Român s-a întabulat doar pentru a se putea trece la dezmembrare și întabularea dreptului de proprietate al persoanelor împroprietărite.
Față de cele ce preced, pentru considerentele arătate, curtea apreciază că în mod corect a reținut instanța de apel că pârâții chemați în judecată prin cererea introductivă nu au calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât nu există identitate între aceștia și persoanele față de care reclamanta își poate valorifica dreptul pretins, nefiind incidente motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7,8 și 9 Cod procedură civilă. Ca atare, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă recursul declarat de reclamantă va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta, cu domiciliul ales în comuna de M,-, județul M, împotriva deciziei civile nr.146 din 11 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 1: Nemenționat
GREFIER,
red.
tehnored. BI/6ex
jud.fond:
jud.apel:;
-8.03.2010-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
