Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 939/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR- - acțiune în constatare -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
INSTANȚĂ DE RECURS
DECIZIE NR.939
Ședința publică de la 13 noiembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Ionescu
JUDECĂTOR 2: Tatiana Rădulescu
JUDECĂTOR 3: Maria Cumpănașu
Grefier - - - -
*****
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 166/A din 27 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții, -, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurentul reclamant, reprezentat de procurator și intimații pârâți și -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, învederându-se că recurentul reclamant a depus originalul dovezii achitării taxei de timbru; de asemenea, intimații pârâți au depus întâmpinare și un set de înscrisuri, după care;
Procurator, pentru recurentul reclamant, a depus copie a procurii generale judiciare.
Instanța constatând că nu sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului de față, punându-i în vedere procuratorului recurentului reclamant că, în raport de dispozițiile art. 68 alin. 4 Cod procedură civilă, nu poate depune concluzii orale.
Procurator, pentru recurentul reclamant, a solicitat pe scurt admiterea recursului, modificarea ambelor hotărâri, în sensul admiterii acțiunii; a depus concluzii scrise.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.509/27.03.2008 Judecătoria Strehaiaa respins acțiunea reclamantului, în motivare reținându-se că, în urma edificării construcției pe teren, raportat la concluziile raportului de expertiză, s-a constatat: construcția cu privire la care reclamantul solicită a se constata că este proprietar, se află în folosința pârâților, fiind situată atât pe terenul de 781. proprietatea reclamantului, cât și pe suprafața de 560. proprietatea pârâților, situație în care nu se poate dispune constatarea dreptului de proprietate prin accesiune al reclamantului asupra acestei construcții, nici unul din cele două titluri depuse de părți nefiind anulate sau comparate într-o acțiune în revendicare.
Împotriva acestei sentințe, considerată nelegală și netemeinică, a declarat apel reclamantul, în motivare susținând că în mod greșit instanța de fond a reținut că titlul de proprietate nr.8980/01.02.2007 s-ar suprapune cu titlul de proprietate nr.8976/31.01.2007, emis pârâților, din adresa nr.8615/10.08.2007 emisă de Instituția Prefectului M, reieșind că cele două suprafețe nu se suprapun.
Instanța nu s-a pronunțat asupra ambelor capete de cerere cu care a fost investită, în principal el solicitând instanței să constate existența dreptului său de proprietate asupra casei de locuit situată în com.Broșteni, ca urmare a faptului că este moștenitor legal al autorului proprietății.
Instanța a încălcat principiul contradictorialității și al dreptului său la apărare, prin aceea că, nu i-a fost comunicată completarea raportului de expertiză și nici adresa Primăriei Broșteni nr.950/20.03.2008, în baza căreia instanța de fond și-a motivat sentința.
A depus la dosar anexa la Hotărârea nr.260/18.03.2005, sentința civilă 975/15.05.2002, încheierea din 05.07.2002 pronunțată de Judecătoria Strehaia
în dosar nr.2379/2001 și sent.civ.2169/08.12.1999 a Judecătoriei Strehaia.
Înainte de primul termen de judecată apelantul a depus la dosar, două precizări, una prin care învedera că, expertul nu a putut finaliza raportul de expertiză întrucât a declarat că nu are pregătire juridică să stabilească dreptul de proprietate, stabilirea acestui drept fiind un atribut exclusiv al instanței, iar prin cealaltă, a solicitat transformarea acțiunii în constatare, în acțiune în realizarea dreptului, respectiv obligarea pârâților să-i lasă în deplină proprietate și liniștită posesie casa de locuit construită în anul 1939 de către autorul său, precum și suprafața de 4724. pe care aceasta se află.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
Prin decizia civilă nr. 166 A/27 iunie 2008 Tribunalul Mehedinția respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul, domiciliat în loc.M, dul.-, nr.14,.2,.3,.46, jud.G, împotriva sentinței civile nr.509 pronunțată la 27.03.2007 în dosar nr-, intimați-pârâți fiind și -, domiciliați în com.Broșteni, sat. județul
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a avut în vedere următoarele:
Prin expertiza tehnică efectuată, casa cu trei camere și prispă pentru care reclamantul a solicitat a se constata dreptul său de proprietate, a fost identificată ca fiind situată atât pe suprafața de 781 mp, proprietatea reclamantului, cât și pe suprafața de 560 mp proprietatea pârâților, practic în acest moment, terenul pe care se află construcția, aparținând la doi proprietari diferiți, nu se poate constata dreptul de proprietate prin accesiune al reclamantului, asupra acestei construcții. Este adevărat că, adresa nr.8615/10.08.2007 emisă de către Instituția Prefectului, afirmă contrariul celor reținute de expertiză, cu toate acestea, s-a constatat că schița întocmită de expertul ce vizează suprafața de 781 mp, este aproape identică cu cea întocmită de un alt expert tehnic, schiță aflată la fila 8 dosar, astfel fiind, nu pot fi anihilate concluziile unor expertize tehnice judiciare.
Mai mult, s-a constatat că prin sentința civilă nr.1887/31.10.2000 a Judecătoriei Strehaia, definitivă și irevocabilă, s-a stabilit cu putere de lucru judecat faptul că, imobilul casă cu trei camere, despre care reclamantul susține că a fost construit în anul 1939 de către tatăl său, a fost înscris la rolul lui, tatăl pârâtei și fratele reclamantului, iar din anul 1967 această poziție de rol a fost preluată de către ginere, respectiv de către pârâtul.
Față de cele reținute, este evidentă inadmisibilitatea unei acțiuni în constatare a dreptului de proprietate al reclamantului asupra unei construcții, justificată, pe de o parte, de faptul construirii de către autor al acestui imobil iar, pe de altă parte, de calitatea sa de moștenitor al acestuia, dat fiind că pârâta și reclamantul au vocație succesorală concretă la moștenirea defunctului, o acțiune în realizare de ieșire în indiviziune, fiind posibilă.
De altfel, o acțiune în realizare în revendicare, cu privire la același imobil și aceleași părți,a fost soluționată irevocabil prin sentința civilă nr.1891/2002 a Judecătoriei Strehaia,prin aceasta fiind respinsă acțiunea reclamantului.
Nu au fost primite nici criticile recurentului referitoare la încălcarea dreptului său de apărare și a principiului contradictorialității procesului civil, atâta vreme cât, răspunsul expertului la obiecțiunile formulate de reclamant nu au modificat concluziile exprimate inițial în expertiză, de asemenea, instanța nu avea obligația comunicării acestui răspuns către părți, acesta având termen în cunoștință pentru ședința publică în care au avut loc dezbaterile în fond. Mai mult, instanța nu a valorificat în considerente răspunsul expertului la obiecțiuni și nici adresa nr.950/20.03 2008 emisă de Primăria Broșteni.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat recurs în termen, motivat și timbrat, apelantul reclamant, criticând decizia pentru nelegalitate și netemeinicie.
Criticile sunt în esență următoarele: hotararea tribunalului cuprinde motive contradictorii si straine de natura pricinii, instanta de apel a retinut gresit starea de fapt in totala contradictie cu probele administrate in cauza, neavand rol activ, a interpretat gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura si intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia si a mai retinut fara temei ca parata si reclamantul au vocatie succesorala concreta la mostenirea defunctului decedat in anul 2000.
Arata ca imobilul constructie asupra caruia poarta litigiul a fost construit de tatal sau in anul 1939 fiind amplasat pe terenurile cumparate de acesta in anii 1931 si 1932 si nicidecum de catre fratele sau, care apare separat cu casa construita in anul 1955. Mai arata ca in mod gresit instanta de apel nu a tinut seama de de 2169/1999 pusa in executare si pronuntata in actiunea in revendicare, din care rezulta clar amplasarea casei in litigiu. De asemenea, sustine ca in mod gresit a fost interpretata 1887/2000 a Judecatoriei Strehaia, intrucat din aceasta nu rezulta ca imobilul in litigiu ar fi fost inscris la rolul lui si ulterior inscris in favoarea ginerelui acestuia. In concluzie, arata ca aceasta casa se afla in realitate pe terenul de 781 mp fiind construita in anul 1939, iar nu pe suprafata de 560 mp, pe care se afla o alta constructie din anul 1955 cu rol separat si ca in cauza este admisibila o actiune in constatare, nefiind necesara o actiune de iesire din indiviziune.
In drept invoca disp. art. 304 pct. 6, 8 si 9 Cod procedura civila.
Solicita admiterea recursului si pe fond admiterea actiunii asa cum a fost formulata.
S-au depus: taxa timbru si timbru judiciar si inscrisuri: adeverinte, titluri de proprietate, copii expertiza, registru agricol, hotarari judecatoresti si acte de vanzare cumparare din arhivele statului invocate, care de altfel s-au mai depus la dosar, concluzii scrise prin care se reitereaza criticile din recurs, decizie de incadrare in grad de handicap, procese verbale executor judecatoresc, procura generala judiciara, completare concluzii scrise cu anexa inscrisuri.
Intimatii parati au depus intampinare, solicitand respingerea recursului ca nefondat si mentinerea deciziei recurate ca legala si temeinica, depunand decizie ICCJ pronuntata in revizuire si Plan de amplasament si delimitare imobil.
La termenul de astăzi s-a pus în discuția părților, ca motiv de ordine publică, în sensul disp. art. 306 alin. 2 cod procedură civilă, calificarea căii de atac promovată împotriva sentinței civile nr. 509/27.03.2008 Judecătoria Strehaia și pe cale de consecință, compunerea legală a completului, în raport cu dispozițiile art. 2821.pr.civ. și art. 54 alin. 2. 304/2004 privind organizarea judiciară, dispoziții legale în vigoare la data pronunțării hotararii, având în vedere valoarea obiectului litigiului de sub 1 miliard lei (ROL).
Recursul este fondat și se va admite ca atare, dar pentru următoarele considerente:
Valoarea obiectului în litigiu, la data promovarii actiunii este sub 1 miliard lei (ROL), chiar daca prin actiunea introductiva de instanta nu s-a facut explicit pretuirea valorii casei in litigiu, in sensul disp. art. 112 alin. 1 pct. 3 Cod procedura civila, avand in vedere mediul rural si vechimea constructiei, faptul ca prima instanta a avut in vedere aceasta imprejurare de vreme ce precizat ca hotararea pronuntata este supusa recursului, iar nu apelului, valoarea nefiind contestată sub acest aspect de niciuna dintre părți si nici precizata si dovedita ca atare, o valoare mai mare in etapele procesuale care au urmat.
In orice caz, neregularitatea cererii introductive de instanta sub aspectul pretuirii casei in litigiu, nu poate conduce neconditionat la concluzia ca valoarea acesteia este mai mare de 1 miliard ROL, ci prin coroborarea celorlalte elemente este justificata retinerea unei valori sub acest prag, nefiind facuta o alta dovada in acest sens.
Potrivit dispozițiilor legale prev. de art. 2821alin. 1 cod procedură civilă, în vigoare la data pronunțării hotărârii primei instanțe, așa cum a fost modificat prin Legea 195/ 26 mai 2004, de aprobare cu modificări a OUG 58/2003, nu sunt suspuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în litigii al căror obiect au o valoare de până la 1 miliard lei (ROL) inclusiv, în materie civilă.
Comparând și interpretând cele două texte, cel dinainte de modificare cu cel rezultat după modificare, se poate trage concluzia că modificarea legislativă intervenită a vizat nu numai majorarea valorii de 1 miliard lei (față de 200 milioane lei), ci mai ales lărgirea sferei acțiunilor, introducându-se expresia mai cuprinzătoare de "litigii al căror obiect".
Termenul de litigiu desemnează procesele și cererile, respectiv toate acțiunile cu caracter patrimonial, în principal prin faptul că obiectul priveste direct o valoare patrimonială ori un act juridic al cărui obiect este un drept evaluabil în bani. De exemplu, acțiunea în revendicare, in constatarea unui drept real de proprietate, in anulare, în nulitate, în reziliere, în rezoluțiune a unui act juridic privind un drept real patrimonial sau un drept de creanță.
De altfel, in acest sens s-a pronuntat si Inalta C de Casatie si Justitie prin Decizia nr. 32/2008 pronuntata in recurs in interesul legii dat in interpretarea si aplicarea disp.art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1 lit. a șisi art. 282 ind. 1 alin. 1 Cod procedura civila.
Așadar, unde legea nu distinge, nici judecătorul nu poate face o asemenea operațiune, aplicând textul în interpretarea sa teleologică, în acord cu scopul și obiectul reglementării.
Prin urmare, acțiunea în constatarea dobandirii unui drept real de proprietate (reclamantul invoca in principal mostenirea legala si in subsidiar, accesiunea) asupra unui bun imobil construit aflat pe un teren proprietatea reclamantului, imobil care are deci valoare economică, este o acțiune cu caracter patrimonial, având conținut economic și obiectul asupra căruia poartă litigiul, este evaluabil în bani.
Pe cale de consecință, hotărârea pronunțată de prima instanță, având în vedere valoarea de sub 1 miliard lei (ROL) a obiectului litigiului, nu era supusă apelului, ci numai recursului, potrivit disp. art. 299 alin. 1 teza cod procedură civilă.
În ceea ce privește competența de soluționare a căii de atac a recursului, sunt aplicabile dispozițiile legale de procedură în vigoare, respectiv ale art. 2 pct. 3 cod procedură civilă potrivit cărora, tribunalele soluționează recursul declarat împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii, care potrivit legii, nu sunt supuse apelului, în compunere de 3 judecători, conform art. 54 alin. 2. 304/2004 privind organizarea judiciară.
Pe cale de consecință, decizia recurată a fost pronunțată de tribunal ca instanta de apel si in complet de doi judecatori, cu nesocotirea unor dispoziții legale cu caracter imperativ, care afectează de nelegalitate hotărârea pronunțată, fiind incidente cazurile de casare prev. de art.304 pct. 1 si 5 cod procedură civilă.
Urmează ca, în baza art. 312 alin. 1 teza I, alin. 2 teza II cod procedură civilă, sa se admită ca fondat recursul reclamantului, să se caseze decizia astfel pronuntat și să se trimită cauza spre soluționare în recurs aceleiasi instante, Tribunalului M, competent material în soluționarea acestei căi de atac.
Față de prioritatea în examinare a acestui motiv de recurs, nu se vor mai analiza și celelalte motive invocate de recurentul reclamant privind fondul cauzei.
Toate aceste motive reprezintă obiectul exclusiv de analiză al instanței de control judiciar, respectiv al Tribunalului M, fiind aplicabile disp. art. 3041cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 166/A din 27 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții, -
Casează decizia 166/A din 27 iunie 2008 Tribunalului Mehedinți și trimite cauza pentru rejudecare în recurs la Tribunalul Mehedinți.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 noiembrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
Red. TR
4 ex/12.12.08
Tehn.red.
Președinte:Gabriela IonescuJudecători:Gabriela Ionescu, Tatiana Rădulescu, Maria Cumpănașu
