Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 959/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-.
DECIZIA NR. 959
Ședința publică din data de 24 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE: Constanța Pană C -
JUDECĂTOR 2: Elisabeta Gherasim
JUDECĂTOR 3: Eliza Marin
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în P,-, județul P, împotriva deciziei civile nr. 233/27 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta domiciliată în B,-,.68,. A,.20, sector 2 și prin procurator cu domiciliul în B,-,.51,. B,.115, sector 2, pârâtul ORAȘUL S PRIN PRIMAR, cu sediul în S, județul
Cerere de recurs scutită de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata-reclamantă prin avocat conform împuternicirii avocațiale cu nr.318-519/2009 din Baroul București, lipsă fiind recurenta-pârâtă Ministerul Finanțelor Publice- Direcția Generală a Finanțelor Publice și intimatul-pârât Orașul S prin Primar.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se învederează instanței că prin serviciul registratură s-au depus concluzii scrise de către intimatul-pârât Orașul S prin Primar.
Curtea ia act că prin cerea de recurs, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin.2 Cod procedură civilă s-a solicitat judecata în lipsă și față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe excepții și pe fondul recursului.
Avocat având cuvântul arată că prin întâmpinarea formulată de reclamanta a invocat excepția nulității recursului în conformitate cu dispozițiile art. 3021alin.1 lit. c din Codul d e procedură civilă, pentru faptul că niciunde nu apare motivarea în drept, motiv pentru care apreciază că nu este în prezența unei cereri de recurs, ci a unei nemulțumiri intitulată " recurs".
Desigur, recurenta nu a avut interesul de a promova un recurs, fiind un mandatar( fără mandat), un nou motiv de nulitate a recursului, deoarece la cererea de recurs nu s-a depus mandatul și nici nu i-a fost comunicat reclamantei o copie certificată a acestuia.
Solicită admiterea excepției, să se constate nul recursul.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Orașul S -prin Primar invocată de acesta, solicită respingerea excepției.
Acesta are calitate procesuală pasivă.
Pe fondul recursului, solicită respingerea acestuia, cele două soluții pronunțate de instanțele anterioare sunt legale și temeinice. În ceea ce privește cheltuielile de judecată le va solicita pe cale separată.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sinaia sub nr- reclamanta a chemat în judecată orașul S prin primar pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a donației ce a fost săvârșită în baza contractului de donație autentificat sub nr.674/1965 de notariatul de Stat Local Câmpina pentru terenul de 1100 mp. situat în orașul S-.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că este fiică de judecător regal iar acest stigmat a urmărit-o în perioada comunistă, așa încât în urma presiunilor psihice și a amenințărilor a fost nevoită să doneze proprietatea în litigiu, deși niciodată nu a avut intenția să gratifice statul comunist.
În susținerea cererii s-au depus la dosarul cauzei următoarele acte: contract de donație nr.674/1965 decizia 969/1985, de acceptare a donației, contractul de vânzare-cumpărare din 6 martie 1926 (5-15)
Legal citate pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată arătând că la încheierea donației au fost respectate condițiile de fond și formă prevăzute de Codul civil (25-26).
La solicitarea reclamantei au fost încuviințate și administrate probe cu înscrisuri, testimoniale; s-a încuviințat și proba cu expertiză tehnică topometrică dar asupra acesteia s-a revenit față de dovezile administrate în cursul judecății și care au permis identificarea suficientă a imobilului în litigiu care identificare incumbă unei cereri în cercetarea valabilității unui act juridic. Astfel, pe baza relațiilor comunicate de Primăria S s-a stabilit ca imobilul in litigiu figura în planul parcelar al zonei ca fiind lotul nr. 159 și este situat in prezent pe-.(file 64, 65, 112)
La termenul din 19.09.2008 reclamanta a modificat cererea introductiva arătând că înțelege să cheme în judecată și Satul Român prin Ministerul d e Finanțe ca pârât astfel ca s-a luat act și s-a dispus în consecință.
Asupra obiectului cauzei au reținut următoarele:
Cu contractul de vânzare cumparare transcris la Grefa Tribunalului Prahova sub nr. 3399/16.04.1926 Spitalelor Civile din Bav ândut numitului, magistrat un imobil teren de 1100 mp respectiv lotul nr. 159, orașul
În baza contractului de donație autentificat sub nr. 674/03.04.1965 reclamanta a donat bunul dobândit prin succesiune de la defuncții săi părinți și și respectiv sora - statului român.
Martorii ascultați în cauză au declarat că schimbarea regimului a adus numeroase necazuri familiei reclamantei care era de origine socială neagreată de statul comunist și că în anul 1957 fost o mare presiune asupra tuturor celor care detțneau proprietăți acolo unde nu locuiau de a le statului. Martora Constanta a arătat opresiunile suferite de reclamanta în contextual aratat si a mai aratat ca si familia a suferit astfel de opresiuni,in acelasi sens a declarat si martora.(fila 49)
Martorii au aratat prin declaratiile date contextual real in care s-au consimtit donatiile la vremea respectiva respectiv acela ca nu intentia de a ar fi fost cauza determinanta a actului ci presiunile exercitate de statul comunist prin diverse masuri opresive, amenintari, excluderi din activitate, din formele de invatamant in curs, restrangerea chiar a libertatii.
Prima instanta a retinut ca in cauza este incidenta nulitatea grefată de disp. art.966 cod civil deoarece lipsește intenția reală de a gratifica statul a donatoarei reclamante iar lipsa lui "animus donandi" la săvârșirea actului a împiedicat încheierea valabilă a contractului de donație și existența cauzei si ca lipsa intenției de liberalitate rezultă fără echivoc din depozițiile martorilor audiați care au evidențiat cu convingere presiunile de ordin moral exercitate asupra donatoarei care nu a putut profesa potrivit pregatirii sale - absolventa a facultatii de drept, care a fost nevoita sa se specializeze intr-un alt domeniu - matematica - in care insa cu greu a reusit a profesa; presiunile s-au exercitat si asupra sotului reclamantei care a fost exclus din Barou.
Pentru aceste considerente s-a reținut lipsa intenției reale de a gratifica, lipsa cauzei licite din contractul de donație care a făcut incidentă sancțiunea nulității absolute a contractului de donație, în raport și de disp. art.948 și 966 cod civil, s- admis cererea și s-a constatat nulitatea contractului de donatie autentificat sub nr. 674/03.04.1965 de Câmpina pronunțând sentința civilă nr.1162/17.10.2008.
Împotriva sentinței civile anterior menționată a declarat apel Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP P, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că deși reclamanta a indicat drept temei al cauzei de anulare a donației violența, ca viciu de consimțământ, instanța de fond a apreciat că respectivei donații i-a lipsit cauza, unul din elementele esențiale ale actului juridic, tocmai pentru a putea pronunța nulitatea absolută a acestuia.
Apelantul a mai susținut și faptul că nu au fost probate susținerile reclamantei intimate privind "constrângerile politice și administrative", afirmațiile acesteia și ale unor martori, nefiind susținute de probe temeinice.
O ultimă critică a apelantului a vizat încălcarea principiului irevocabilității donațiilor, prevăzut de art. 801 si 822. civil.
Intimata reclamanta a formulat întâmpinare prin care a susținut respingerea ca nefondată a apelului, întrucât hotărârea instanței de fond nu a fost afectată de nelegalitate si netemeinicie.
La data de 27.03.2009 intimatul Orașul S-prin Primar a depus la dosarul cauzei concluzii scrise prin care a susținut admiterea apelului formulat de Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP P, și a invocat lipsa sa de calitate procesuală pasivă, însă această susținere nu a fost analizată de instanță, deoarece a fost formulată după închiderea dezbaterilor pe fondul cererii de apel.
Prin decizia civilă nr. 233/27 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, s-a respins apelul formulat de apelanta-pârâtă MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE PRIN P, împotriva sentinței civile nr. 1162/17.10.2008 pronunțată de Judecătoria Sinaia în contradictoriu cu intimatul-reclamant ORAȘUL PRIN PRIMAR și intimata-parata și prin procurator, ca nefondat.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că, în jurisprudență s-a decis în mod constant că nulitatea absolută pentru cauza ilicită, intervine în cazul în care exista o conivență frauduloasă între părțile contractante sau în lipsa acestei conivențe, una dintre părți să cunoască scopul ilicit urmărit de cealaltă parte la încheierea contractului, chiar dacă nu este amânata și ea de acest scop ilicit.
Reclamanta, căreia în conformitate cu art. 1169. civ. îi revenea sarcina probei, a făcut dovada existenței cauzei ilicite din contractul de donație autentificat sub nr. 674/03.04.1965 prin care a donat statului român bunul dobândit prin succesiune de la părinții și sora sa, respectiv imobilul teren de 1100 mp, lotul nr. 159, orașul
Instanța de fond în mod just a reținut că din depozițiile martorilor audiați în cauză a rezultat fără putință de tăgadă că presiunile exercitate asupra reclamantei în perioada regimului comunist au constituit cauza determinantă a actului de donație și nu intenția acesteia de a gratifica statul român.
Nu a putut fi primită susținerea apelantului, în sensul că, deși reclamanta intimata invoca motiv al cauzei de anulare a donației, vicierea consimțământului prin violență, instanța de fond a constatat în mod greșit că acesteia îi lipsește cauza, întrucât reclamanta a invocat lipsa consimțământului valabil exprimat ce a avut drept consecință cauza ilicită, ceea ce a condus, așa cum s-a menționat în precedent, la nulitatea absolută a actului juridic, conform art. 966. civil.
De asemenea, a fost înlăturată susținerea apelantului cu privire la pretinsa nedovedire privind " constrângerile politice și administrative", deoarece așa cum s-a menționat anterior, martorii audiați în cauză la propunerea reclamantei intimate, au relatat împrejurări cunoscute prin propria lor percepție privind presiunea psihică foarte mare exercitată în perioada regimului comunist asupra reclamantei și a familiei sale, care în acest context a încheiat actul de donație, obiect al prezentei cauze.
Nici ultima critică a apelantului, privind pretinsa încălcare a principiului irevocabilității donațiilor prevăzut de art. 801 și 822 civil, nu a putut fi primită deoarece, așa cum s-a arătat în precedent sancțiunea nulității actului juridic intervine în cazul constatării încheierii acestuia cu încălcarea dispozițiilor legale, ceea ce nu se confundă cu caracterul irevocabil al donației cu excepția unor cazuri expres prevăzute de lege.
Pentru aceste considerente, tribunalul în baza disp. art. 296.pr. civ. a respins ca nefondat apelul, a constatat că sentința primei instanțe nu a fost afectată de nelegalitate și netemeinicie.
Împotriva sus menționatei decizii a declarat recurs în termen legal pârâtul Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice P, susținând în esență că atât instanța de fond cât și cea de apel, au admis un probatoriu sumar, depozițiile martorilor audiați probând vicii de consimțământ și nu lipsa cauzei, reținându-se greșit că în cauză lipsește animus donandi, ca o condiție de fond a valabilității convenției.
Donația este un act de liberalitate prin care donatorul dă irevocabil un lucru donatarului, care-l primește, rezultă așadar caracterul de contract gratuit al donației, intenția de a gratifica.
Soluțiile instanței s-au bazat pe dispozițiile art.966 Cod civil, ori în speță voința de a dispune nu poate fi separată de scopul determinat, astfel încât trebuit avută în vedere legislația în vigoare la momentul realizării ei, împrejurările acesteia.
Recurenta-pârâtă, solicită pentru motivele invocate admiterea recursului, modificarea în tot a celor două hotărâri și respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, răspunzând punctual criticilor invocate (filele 11-12dosar recurs).
Tot prin întâmpinare, intimata -reclamantă a invocat excepția nulității recursului în baza dispozițiilor art.302 alin.1 lit.c din Codul d e procedură civilă, motivat de faptul că nu este motivat în drept, nu se indică motivele de nelegalitate ale hotărârii atacate.
Intimata pârâtă Orașul S - prin primar a depus la dosar concluzii scrise, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei instituții, fără însă să declare recurs sau apel, sau să invoce această excepție la instanța de fond, astfel că în acest cadru procesual (ne aflăm în recursul Ministerului procesual (ne aflăm în recursul Ministerului Finanțelor Publice - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice P) nu poate fi analizată această excepție.
Solicită de asemenea admiterea recursului Ministerului Finanțelor Publice, modificarea în tot a celor două hotărâri și pe fond respingerea acțiunii reclamantei.
Curtea, examinând decizia recurată prin prisma criticilor invocate, actelor și lucrărilor dosarului, dispozițiilor legale ce au incidență în soluționarea cauzei, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat constatarea nulității absolute a donației încheiată în baza contractului de donație autentificat sub nr. 674/3.04.1965, pentru vicierea consimțământului, fiind un act samavolnic și abuziv al statului comunist, cerere admisă la instanța de fond, soluția fiind menținută și în apel.
Este știut că potrivit dispozițiilor art.801 Cod civil, donația este un contract prin care o parte numită donator transmite sau predă gratuit și definitiv unei alte persoane numite donator proprietatea unui bun mobil sau imobil, ea caracterizându-se prin solemitate, gratuitate și irevocabilitate.
Critica recurentei-intimate în sensul că deși reclamanta invocă motiv al cauzei de anulare a donației, vicierea consimțământului prin violență, instanțele au constatat în mod greșit că acestuia îi lipsește cauza este nefondată, deoarece a fost invocat lipsa consimțământului valabil exprimat care a avut drept consecință cauza ilicită, care duce la nulitatea absolută a actului juridic respectiv.
Din probele administrate, respectiv depozițiile martorilor audiați donația a fost făcută nu pentru dobândirea unui statut agreat de ordinea socială comunistă de la acel moment ci pentru că au fost exercitate presiuni prin diverse măsuri opresive, amenințări, excluderi din activitate, din punctele de învățământ, și chiar restrângerea libertății.
Rezultă de asemenea, din probele administrate, lipsa intenției de liberalitate, deoarece au fost exercitate asupra donatoarei presiuni de ordin moral care nu a putut exercita profesia potrivit pregătirii sale, presiuni făcute și asupra soțului său, avocat de profesie care a fost exclus din Barou.
Pentru toate considerentele mai sus expuse Curtea apreciază că recursul este nefondat și urmează să fie respins ca atare, în baza dispozițiilor art.312 alin.1 Cod pr.civilă.
Referitor la excepția nulității recursului în conformitate cu dispozițiile art.3021alin.1 lit.c Cod pr.civilă, în sensul că nu s-au indicat motivele de nelegalitate, invocată de către intimată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată și va fi respinsă ca atare, deoarece, potrivit dispozițiilor art.306 alin.3 Cod pr.civilă, indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea lor face posibilă încadrarea într-unul din motivele prevăzute de art.304 Cod pr.civilă.
Se va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția nulității recursului, invocată de intimata-reclamantă.
Respinge recursul declarat de pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în P,-, județul P, împotriva deciziei civile nr. 233/27 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta domiciliată în B,-,.68,. A,.20, sector 2 și prin procurator cu domiciliul în B,-,.51,. B,.115, sector 2, pârâtul ORAȘUL S PRIN PRIMAR, cu sediul în S, județul P, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători,
C - - - - -
Grefier,
- -
Red./
Tehnored./grefier
5 ex./3.12.2009
f-- Judecătoria Sinaia
a-- Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Constanța PanăJudecători:Constanța Pană, Elisabeta Gherasim, Eliza Marin
