Acțiune în declararea simulatiei. Speță. Decizia 212/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 212
Ședința publică de la 21 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristiana Angelescu
JUDECĂTOR 2: Valeria Cormanencu Stanciu
JUDECĂTOR 3: Viorica
Grefier
La ordine fiind judecarea recursului civil declarat de recurenta împotriva deciziei civile nr.770 din 05.11.2007 pronunțată de Tribunalul Iași, în contradictoriu cu intimat, având ca obiect
acțiune în declararea simulației;
La apelul nominal din ședința publică se prezintă recurenta DE AVOCAT, avocat pentru intimatul lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S- prezentat referatul asupra cauzei de către grefier care învederează că pricina - în stadiul procesual al recursului - se află la al treilea termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită.
Avocat precizează că recurenta a renunțat la cererea de strămutare.
Nemaifiind cereri de formulat, se constată recursul în stare de judecată și s-a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru recurentă, solicită admiterea recursului pentru motivele de recurs formulate în scris. se constata netemeinicia deciziei pronunțată de Tribunalul Iași - care este motivată extrem de succint -, prin care s- admis apelul și s-a respins acțiunea în simulație, prin care se solicita să se constate că, în realitate, actul din 4 martie pentru apartamentul proprietatea recurentei și înscrisul sub semnătură privată din 07 martie, cu mențiunea importantă că ambele convenții au fost rezoluția aceleași înțelegeri cu intimatul. a se reaprecia probatoriul administrat și a se reține că decizia judecătoriei este legală și temeinică, și, în consecință, a se desființa în tot decizia tribunalului.
Arată că, în fapt, la data de 7 martie reclamanta - recurentă a împrumut 10.000 mărci de la intimatul - pârât. Ea nu a dat dovadă de rea credință, printr-o atitudine oscilantă, ci doar a explicat comportamentul său, avut la sfatul apărătorilor, pentru se finaliza procesul în favoarea sa. Părțile au convenit, fără nici o îndoială, mult anterior datei de 7 martie, prin intermediul lui, să ia recurenta un împrumut de la .
S-au deplasat la biroul notarial, s-a încheiat un contract de vindere - cumpărare. Nu au existat discuții legate de natura și finalitatea convenției, intimatul a recunoscut că avea o sumă de bani pe care a oferit-o spre împrumut, că a cerut o garanție. Garanția a constituit- contractul de vindere - cumpărare. După realizarea garanției s-a făcut împrumutul.
Instanța de apel reține că între cele două acte nu există legătură, că sunt două acte de sine stătătoare, trecând peste toate declarațiile din dosarele penale. Se trece și peste mențiunea din al doilea act de împrumut, în care se spune că după restituirea împrumutului se va face revânzarea apartamentului către. Se mai face trimitere la neîndeplinirea condiției că actul secret trebuie să fie anterior sau concomitent cu actul aparent.
Dar, potrivit doctrinei (, ) s- emis un al punct de vedere și anume că succesiunea obligatorie a actelor, cel secret și apoi cel aparent trebuie să primeze ci convenția părților care trebuia să fie anterioară actului aparent.
Împrejurarea că actul secret este la trei zile de la actul aparent, dar se fac mențiuni despre ce au înțeles să mai facă ulterior pentru finalizarea relațiilor contractuale dintre părți este esențial înțelegerii dintre părți. Toate acestea u fost probate cu probele administrate în cauză și cu cele administrate în dosarul penal.
În actul secret este o trimitere directă la actul autentic spunându-se că "" mă oblig să revând "" daci a fost o unică rezoluție a părților a ceea ce doresc să facă. Deci actul autentic fost simulat. anularea acestuia.
Solicită admiterea recursului ca fiind întemeiat, desființarea deciziei civile recurate și menținerea sentinței civile a Judecătoriei Iași ca fiind legală și temeinică. Cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar chitanțele privind plata onorariului de avocat.
Avocat, pentru intimat, arată că s-a invocat de către recurentă cum că intimatul ar făcut cămătărie, afirmație nedovedită.
În anul 1994 intimatul a cumpărat un apartament de la recurentă cu act autentic, prin care s-a stabilit prețul, actul a fost semnat de către vânzătoare și de către cumpărător, cu un termen de habitație. S-a primit prețul.S-a pretins că ar fi un act de ipotecă, un act simulat.
După data de 7 martie i-a dat un împrumut de 14.000 mărci recurentei, cu act sub semnătură privată.În acest act nu se spune despre simulare, se spune că va răscumpăra apartamentul. Au început apoi reclamațiile. În anul 2002 se face o contestație la executare. A fost reclamant numitul că i-ar fi vândut apartamentul recurentei intimatului. După ce s-a respins contestația la executare, în care se pretinde că s-a promovat acțiune în anularea actului de vânzare -cumpărare încheiat prin dol, s-a respins ca fiind tardivă.S-a promovat acțiune de constatare a nulității absolute a contractului de vindere - cumpărare. Instanța de apel a concluzionat că actul este legal. În acea înțelegere nu se spune că-i restituie apartamentul fără bani. nu a restituit împrumutul. Intimatul nu a acționat-o în judecată pentru recuperarea împrumutului pentru taxa judiciară de timbru era foarte mare. A sperat că îi va restitui împrumutul.
respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei pronunțată de Tribunalul Iași ca fiind legală și temeinică.
Solicită a se avea în vedere poziția oscilantă a recurentei, care inițial a contestat ambele acte. Intimatul a avut o poziție constantă.Cu cheltuieli de judecată. depune chitanțele la dosar.
CURTEA DE APEL;
Prin sentința civilă nr.2894/16.03.2007 a Judecătoriei Iașis -a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul.
S-a constatat simulat contractul de vânzare-cumpărare intervenit între părți, autentificat sub nr.8485/04.03.1994 sub aspectul naturii juridice a actului încheiat.
S-a constatat că natura juridică reală a actului juridic încheiat este cea de contract de garanție reală imobiliară pentru împrumutul acordat reclamantei de către pârât prin înscrisul sub semnătură privată întocmit la data de 07.03.1994.
S-a respins cererea pârâtului de acordare a cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
A fost obligat pârâtul la plata în favoarea reclamantei a sumei de 20,3 cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.8485/4.03.1994 ar reprezenta o garanție reală imobiliară oferită de reclamantă pârâtului tocmai pentru ca acesta să-i acorde împrumutul constatat prin înscrisul sub semnătură privată.
S-a mai reținut că de esența simulației nu este data întocmirii înscrisului ca act doveditor preconstituit al acordului de voință real al părților, ci data manifestării de voință a părților ("negotium iuris").
Împotriva acestei sentințe a formulat apel.
Prin decizia civilă nr.770/5 noiembrie 2007 Tribunalului Iașis -a admis apelul formulat de pârâtul împotriva sentinței civile nr.2894 din 16.03.2007 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care a schimbat-o în tot.
S-a respins acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul.
A fost obligată intimata să plătească recurentului suma de 710 lei cu titlu de cheltuieli de judecată la fond și în recurs.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că la data de 4.03.1994 între reclamanta și pârâtul s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.8485, prin care reclamanta a vândut pârâtului apartamentul situat în I,-, -. B,.3,.16 în schimbul prețului de 115.000 lei.
Ulterior, la 7.03.1994 între aceleași părți s-a încheiat un alt contract prin care pârâtul împrumută reclamantei suma de 10.440 mărci germane, contract ce a fost consemnat în înscrisul sub semnătură privată intitulat "înțelegere".
Din analiza celor două acte încheiate de părți, instanța a constatat că ne aflăm în prezența a două convenții distincte, cu finalități distincte, prin care se stabilesc drepturi și obligații reciproce ale părților.
Nu se poate reține că această "înțelegere" a existat anterior sau concomitent încheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică și că redactarea contraînscrisului ar fi fost ulterioară, având în vedere modul de redactare a înscrisului, data acestuia și trimiterea clară la contractul ce fusese deja încheiat.
Nu sunt îndeplinite în cauză condițiile pentru a se constata existența simulației, nefiind îndeplinită principala condiție: existența unui act real și secret anterior sau concomitent actului public.
Împotriva deciziei civile nr.770/5 noiembrie 2007 Tribunalului Iașia formulat recurs.
Se critică decizia recurată pentru următoarele motive:
- Tribunalul Iași reține pe de o parte că ne aflăm în fața a două convenții distincte, cu finalități distincte, iar pe de altă parte că nu ne aflăm în prezența unei simulații;
- preciza în fața instanței de judecată că "prin intermediul inculpatului i-am împrumutat numitei suma de 10.440 mărci germane. Anterior de a-i da suma la notariat am încheiat la notariat un contract de vânzare-cumpărare a apartamentului";
- pretinsul silogism în baza căruia Tribunalul Iași apreciază faptul că ne aflăm în situația a două convenții distincte șchioapătă în condițiile în care toate mențiunile celor două acte - contractul autentic și actul prin care s-a împrumutat suma de bani decurg unele din altele și nu pot fi interpretate ca raporturi juridice de sine stătătoare;
- contractul de împrumut cuprinde o mențiune esențială cu privire la natura actului autentic și anume "în vederea asigurării restituirii împrumutului în condițiile stabilite în prezenta înțelegere între d-na. și domnul s-a întocmit actul de vânzare-cumpărare a apartamentului d-nei., situat în cartierul - cel Bătrîn";
- structura operației juridice a simulației este complexă și presupune verificarea existenței a trei acte juridice distincte: actul juridic public prin care se crează o situație juridică aparentă, actul juridic secret ce reprezintă adevărata manifestare de voință a părților și acordul simulatoriu, adică acea convenție ce reprezintă voința părților de a crea aparența unor raporturi juridice inexistente;
- în lipsa acordului simulatoriu, actul secret poate să nu fie determinat de voința părților de a simula ci de alte mobiluri;
- coroborarea tuturor probatoriilor administrate duce la concluzia că intenția părților a fost realizarea unui împrumut cu garanție;
- doctrina a statuat că pentru a ne afla în prezența simulației, este necesar ca actul secret și cel public ca manifestări de voință să fie simultane or în speța de față scopul avut în vedere de părți a fost realizarea unui împrumut cu garanție imobiliară, iar din acest punct de vedere chiar dacă temporal contractul de vânzare-cumpărare l-a precedat pe cel de împrumut, actul autentic a devenit operant abia în momentul realizării acordului simulatoriu, odată cu încheierea actului juridic secret, fiind deci simultan cu acestea două; în acest raționament condiția simultaneității este îndeplinită și, presupunând că și celelalte condiții sunt îndeplinite, simulația există și își produce toate efectele specifice.
- între și s-a convenit cu privire la împrumutul unei sume, precum și la necesitatea instituirii unei garanții imobiliare.
Recursul formulat este întemeiat.
Reclamanta a investit instanța cu o cerere în constatarea simulației contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.8485/4.03.1994, în sensul că acest contract reprezintă în realitate un contract de garanție pentru împrumutul acordat de pârât prin înscrisul sub semnătură privată intitulat "înțelegere" încheiat la 7 martie 2004.
În cauză, între reclamanta și pârâtul s-a încheiat la data de 4 martie 2004 contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.8485, prin care reclamanta a vândut pârâtului apartamentul situat în I,-, -. B,.3,.16 în schimbul prețului de 115.000 lei.
Ulterior, la data de 7 martie 2004 între aceleași părți s-a încheiat un alt contract, prin care pârâtul împrumută reclamantei suma de 10.440 mărci germane, contract ce a fost consemnat în înscrisul sub semnătură privată intitulat "înțelegere". Se face mențiunea expresă că reclamanta va restitui suma primită în rate până la data de 7.09.1994. Prin aceeași convenție din 7 martie 1994, pârâtul se obligă ca în momentul returnării întregului împrumut să revândă reclamantei apartamentul ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat nr.8485.
este operația juridică în care caracterizantă este încheierea de către părți a două contracte: unul aparent, prin care se crează o situație neconformă cu realitatea și altul secret, prin care se modifică sau se desființează efectele aparente ale contractului public și se crează raportul juridic real dintre părți.
Contractul ascuns este singurul care reprezintă voința reală a părților. El se numește contraînscris, iar existența simulației presupune doar încheierea în secret a contraînscrisului și caracterul contemporan al actului secret cu cel public, nu și condiția ca actul secret să fie întocmit într-o anumită formă.
De remarcat faptul căanterioritatea sau simultaneitatea actului secret privește operația juridică și nu înscrisul în care este consemnată înțelegerea părților.
Există simulație, chiar dacă înscrisul în care s-a consemnat actul secret, care a precedat sau a fost simultan actului aparent,este redactat ulterior încheierii actului aparent, așa cum este cazul în speță.
Esențial este ca înțelegerea părților,în sens de negotium, să fi fost anterioară sau concomitentă actului aparent, iar contractul secret, încheiat anterior, să fie în vigoare în momentul încheierii actului public.
În speță, toate aceste condiții sunt îndeplinite.
Cu actele depuse la dosar s-a făcut dovada că părțile la data de 4 martie 1994 au încheiat actul aparent de vânzare-cumpărare a apartamentului, iar cel secret din 7 martie 2004 împrumutul sumei de 10.440 mărci germane și că voința lor reală a fost în sensul încheierii contractului de împrumut care îndeplinește condițiile simulației.
Fiind stabilit caracterul simulat al contractului de vânzare-cumpărare, în mod legal Judecătoria Iașia admis acțiunea în simulație formulată de și a constatat existența actului de împrumut prin înlăturarea efectelor aparente ale contractului public.
În raport de toate aceste considerente și de dispozițiile art.312 Cod procedură civilă se va admite recursul formulat, cu modificarea în tot a deciziei Tribunalului Iași și cu respingerea apelului și păstrarea hotărârii Judecătoriei Iași.
Având în vedere și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de împotriva deciziei civile nr.770 din 5 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Iași, pe care o modifică în tot.
Respinge apelul declarat de împotriva sentinței civile nr.2894 din 16.03.2007 a Judecătoriei Iași, pe care o păstrează.
Obligă pârâtul-intimat să plătească recurentei-reclamante cheltuieli de judecată 3000 RON (apel și recurs).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 21 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
-
Judecătoria Iași:
- -
03.VI.2008.-
Președinte:Cristiana AngelescuJudecători:Cristiana Angelescu, Valeria Cormanencu Stanciu, Viorica
