Acțiune în declararea simulatiei. Speță. Decizia 85/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIIVILĂ NR. 85/
Ședința publică din 29 Februarie 2008
Curtea compusă din:
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniel Radu
JUDECĂTOR 2: Jeana Dumitrache
JUDECĂTOR 3: Florina Andrei
Grefier: - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil declarat de reclamanții-pârâți și, domiciliați în comuna, sat M,-, județul A, împotriva deciziei civile nr.312 din 18 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în dosarul nr-.
Procedura legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat prin anularea timbrului judiciar în sumă de 5,00 lei și a chitanțelor emise de Primăria Municipiului Pitești, din care rezultă că s-a achitat suma totală de 1.230 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
Dezbaterile de fond asupra recursului au avut loc la data de 22 februarie 2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Constată că, rin p. acțiunea înregistrată la data de 21.09.2004 reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții (fostă ) -, și, și, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se să se constate simulația în contractul de vânzare-cumpărare imobiliară autentificat de fostul notariat de Stat Județean A sub nr.11984 din 4 noiembrie 1989, în sensul că respectiva convenție de vânzare -cumpărare a fost perfectată între pârâtele și -, în calitate de vânzătoare și și în calitatea de cumpărători, să se constate că reclamanții sunt proprietarii construcțiilor și îmbunătățirilor adăugate imobilului "casă" prevăzut în contractul de vânzare-cumpărare menționat mai sus; în subsidiar în condițiile în care nu se va declara simulația în contractul de vânzare-cumpărare să se constate că reclamanții au dobândit odată cu dreptul de proprietate asupra construcțiilor de mai sus și dreptul de superficie asupra ternului proprietatea pârâtei -; să fie obligată pârâta (fostă ) - la plata contravalorii materialelor și manoperei lucrărilor de îmbunătățire pe care le-a efectuat la casa veche, evaluate provizoriu la suma de 10.000.000 lei.
În motivarea acțiunii reclamanții arată că la data de 4 noiembrie 1989 au hotărât să cumpere imobilul casă și teren situat în comuna, sat M,-, județul A proprietatea pârâtelor și - contra sumei de 70.000 lei.
La acea dată erau în vigoare dispozițiile Legilor nr.4 și 5/1973 care interziceau deținerea în proprietate personală a două locuințe, sub sancțiunea trecerii unei dintre ele în proprietatea statului. A convenit cu cele două vânzătoare pârâtele și - ca în actul ce se va încheia la Notariatul de Stat ca în locul reclamanților (care mai dețineau deja în proprietatea lor o locuință) să fie trecută, în calitate de cumpărătoare, fiica, (fostă ) -. Prețul vânzării a fost achitat de reclamanții, și anume în sumă de 70.000 lei, suma aceasta la data respectivă având o valoare M, iar - nu ar fi avut posibilitatea să o achite. În baza acestei înțelegeri s-a mers la Notariatul de Stat și a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.11984 din 4 noiembrie 1989, în care a fost menționată în calitate de cumpărător, fiica reclamanților. Actul încheiat de notarul de Stat reprezintă în realitate un "act aparent" întocmit sub constrângerea normelor legale, menționate mai sus deoarece adevărații cumpărători ai imobilului casă au fost reclamanții. Datorită strânselor relații de rudenie și încrederii pe care acordat-o fiicei lor s-au aflat în imposibilitatea morală de a confecționa anterior sau concomitent actului autentic-un contraînscris prin care să asigure realitatea operațiunii juridice săvârșite.
La scurt timp după încheierea actului autentic reclamanții au intrat în posesia imobilului respectiv și în timp au efectuat cu cheltuiala reclamanților îmbunătățiri, transformări de structură și adăugiri la construcție, care depășesc valoric, de mai multe ori valoarea inițială a casei din contract.
Între reclamanții și pârâtă au apărut la scurt timp neînțelegeri legate de proprietate și folosința asupra imobilului respectiv.
După ce a dobândit posesia asupra imobilului casa și terenul aferent în virtutea înțelegerii cu pârâta (fostă ) -, în realitate fiind proprietarii imobilului, au executat transformării de structură și adăugiri la construcție. Astfel au adăugat casei vechi următoarele: au executat sub casă o pivniță, la parterul clădirii au adăugat un balcon la intrarea principală, un garaj, un balcon între balcon și garaj și vechea casă, un hol între garaj și vechea casă, alte două holuri în spatele casei, un WC, o cameră, două bucătării, au edificat un etaj pentru clădire, compus din două balcoane, un hol, 3 dormitoare, construcții asupra cărora solicită a se constata că sunt proprietari.
La vechea construcție reclamanții au afirmat că au înlocuit complet vechiul acoperiș, executând altul cu căpriori, asterială și tablă toate din materiale noi, au introdus instalație de apă curentă, au introdus instalație de gaze, parchet în două dormitoare, au înlocuit instalația electrică cu cablaj din aluminiu, cu cablaj din cupru, integral toate instalațiile vechi, în baie am înlocuit gresia, faianța, cada și scaunul de toaletă, au înlocuit toate tavanele vechi cu altele din lemn, rapiț și tencuieli, au refăcut în întregime zugrăvelile interioare.
În susținerea cererii au fost depuse la dosar contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1194/4.11.1989, schiță plan a imobilului, chitanțe doveditoare a achitării impozitelor pentru terenuri și clădiri, contract de prestări servicii nr. 2237/2003, contractul de furnizare energie electrică nr-, schițe plan ale imobilului, bonuri, chitanțe și facturi pentru materiale, datând în principal din perioada 1990-1994.
La data de 3.12.2004 reclamanții și au precizat în scris că pârâta a decedat și au solicitat să fie introduși în cauză în calitate de pârâți, moștenitorii: -, și.
Au arătat totodată că pătulul edificat are valoarea de 4.000.000 lei și beciul are valoarea de 1.000.000 lei și solicită să se constate că sunt proprietarii acestor construcții, și în subsidiar au solicitat să se constate că au dobândit un drept de proprietate asupra construcțiilor și un drept de superficie asupra terenului aferent.
La 29.10.2004 - a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii motivat de faptul că condițiile simulației nu sunt îndeplinite lipsind actul secret absolut necesar pentru a dovedi o eventuală simulație, imposibilitatea morală invocată de către reclamanți neputând fi reținută în raport cu terțele persoane în calitate de vânzător.
Mai susține pârâta că reclamanții sun sunt terți față de actul public având cunoștință de acesta.
În ceea ce privește susținerea reclamanților că sunt proprietarii îmbunătățirilor adăugate la imobilul casă, acestea sunt recunoscute în întâmpinare invocându-se însă faptul că au fost efectuate în proporție de 50% de către fiecare. Așadar, se susține că pârâta a fost de acord să construiască împreună cu părinții săi o extindere la casa sa pentru a reda posibilitatea să locuiască lângă ea. Astfel părinții au contribuit cu din cheltuieli la ridicarea îmbunătățirilor însă nu este de acord să le preia pe calea superficiei.
La data de 8.12.2004 pârâta - a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat preluarea pe calea accesiunii imobiliare a Jd in următoarele anexe ridicate de pârâții-reclamanții pe ternul proprietatea sa: parter adăugat imobilului casă, compus din garaj și balcon adăugat la intrarea principală, un balcon între garaj și imobilul casă, un hol între garaj și imobilul casă, două holuri ridicate în spatele imobilului casă, o cameră de toaletă, un dormitor, două bucătării, un etaj edificat peste anexele de mai sus compus din: două balcoane, un hol și trei dormitoare, o pivniță edificată sub imobilul casă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reconvenționale pârâta-reclamantă arată că a dobândit în anul 1989 imobilul casă situat în comuna, sat -M, potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.11984/4.11.1989.
Imobilul casă este situat pe un teren în suprafață de 800 mp. teren pe care a fost pusă în posesie de Comisia Comunală de Fond Funciar potrivit procesului-verbal nr.39491 din 4.03.2003.
La imobilul casă cumpărat în anul 1989 hotărât să mai adauge mai multe anexe pentru extindere având în vedere că locuia împreună cu reclamanții-pârâți și aceștia au fost de acord să contribuie cu J din sumă, urmând să se folosească de anexele gospodărești.
Pe parcursul mai multor ani a ridicat anexele de mai sus împreună cu soțul său, contribuind cu J din valoarea acestora.
În susținerea cererii reconvenționale s-au depus la dosar copii de pe carnetul de muncă pentru -, chitanțe și bonuri de materiale în perioada 1991-1994, factura 40700/1993, factura nr.90297/1992.
Prima instanță a admis în parte acțiunea completată împotriva pârâților (fostă ) -, și, a admis în parte cererea reconvențională formulată de reclamanta -pârâtă -, împotriva reclamanților pârâți și, a respins capătul de cerere privind constatarea simulației în contractul de vânzare-cumpărare imobiliară autentificat de fostul Notariat de Stat Județean A sub nr.11984 din 4.11.1989, a constatat că reclamanții-pârâți au dobândit drept de superficie asupra terenului proprietatea pârâtei -. A obligat pe pârâta-reclamantă - să plătească contravaloarea materialelor și manoperei lucrărilor de îmbunătățiri pe care reclamanții-pârâți le-au efectuat la casa veche în sumă de 203.099.465 lei, conform raportului de expertiză, efectuat în cauză de expert.
Totodată, prima instanță a constatat că reclamanții-pârâți au contribuție la realizarea construcției cu etaj, extindere II- în procent de 41,43%, la realizarea construcției parter + beci(extindere I-) în proporție de 20,31% și la pătul de 10,15%, iar pârâta-reclamantă are contribuție la realizarea construcției parter+beci(extindere I de 15,13% și la realizarea pătulului de 3,05%.
A compensat în parte cheltuielile de judecată și obligată pârâta-reclamantă să plătească reclamanților-pârâți suma de 1.254,00 lei.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
La data de 4 noiembrie 1989 între numitele și și pârâta reclamantă - a intervenit un contract de vânzare-cumpărare prin care primele i-au vândut lui - o casă de locuit cu 4 camere, hol, baie, bucătărie și o magazie proprietatea acestora situată în comuna, sat M pe un teren cu următoarele vecinătăți E- drum comunal, V-, N- și S-.
A reținut prima instanță că având în vedere teoria în ceea ce privește noțiunea de simulație, în materie de contracte, există simulație când părțile fac o convenție aparentă pentru a ascunde o altă convenție reală diferită.
În cazul unei contestații între părți, cel care pretinde că actul aparent nu este real trebuie să facă dovada existenței uni act secret real care să distrugă sau să modifice actul aparent. Cum actul secret este o convenție pentru care părțile au putut să-și alcătuiască o dovadă scrisă, proba existenței actului secret se face conform regulilor de drept comun în materie de probe adică printr-un înscris care constată convenția secretă.
În speța de față, între părți nu a existat nici un act înscris care să contrazică actul încheiat la notariat, astfel că din punct de vedere al prevederilor art.1175 cod civil nu sunt îndeplinite condițiile existenței simulației.
A mai reținut prima instanță că după cumpărarea imobilului în litigiu împreună părțile au adus îmbunătățiri și au efectuat construcții pe terenul proprietatea pârâtei-reclamante ceea ce face ca aceștia să dobândească un drept de superficie mărginit la îmbunătățirile și construcțiile făcute pe fondul pârâtei-reclamante. Conform raportului de expertiză efectuat în cauză de ing. contribuția îmbunătățirilor la casa veche este de 203.099.465 lei îmbunătățiri pe care pârâta-reclamantă urmează să le achite către reclamanții-pârâții. Conform aceluiași raport de expertiză reclamanții pârâți au contribuții la realizarea construcției cu etaj (extindere 2) în procent de 41,43%; la realizarea construcției parter plus beci (extindere 1) în procent de 20,31% și la pătul 10,15%. Pârâții-reclamanți au contribuție la realizarea construcției parter plus beci (extindere 1) de 15,13 % și la realizarea pătulului de 3,05%.
Împotriva acestei sentințe - a declarat recurs, ulterior calificat apel, solicitând admiterea acestuia motiv de reținerea în mod greșit de către prima instanță a dreptului de superficie asupra terenului proprietatea sa, deoarece în primul rând instanța nu a precizat pe ce suprafață de teren s-a dobândit acest teren, iar în al doilea rând în speță nu se regăsește niciuna din ipotezele în care se poate naște dreptul de superficie (voința legii sau convenția părților).
S-a mai criticat de asemenea sentința, în ceea ce privește obligarea recurentei la plata sumei de 203.099.465 lei vechi reținându-se că reclamanții au efectuat îmbunătățiri la casa veche, probele administrate conducând la concluzia că și recurenta a contribuit într-o măsură mai la aceste îmbunătățiri.
De asemenea, s-a criticat sentința primei instanțe legat de respingerea cererii reconvenționale, atâta vreme cât proprietara terenului este recurenta care în temeiul disp.art.494 Cod civil poate opta pentru preluarea construcțiilor ridicate pe teren de către reclamanții pârâți.
și au formulat apel împotriva sentinței criticând-o pentru soluționarea greșită a primului capăt de cerere relativ la constatarea simulației contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.11984/1989 din probele administrate rezultând că ei au fost aceia care au achitat prețul vânzării, motivul pentru care au procedat astfel fiind dat de interdicția legală de a deține în proprietate 2 locuințe.
Apelanții-reclamanți au criticat sentința primei instanțe și în ceea ce privește faptul că aceștia au solicitat constatarea faptului că sunt proprietarii exclusivi ai construcțiilor și îmbunătățirilor adăugate la imobilul casă, ori instanța a reținut procente diferite atât în ce privește edificarea extinderii I cât și în ce privește extinderea II trecând peste principiul disponibilității și neținând seama de faptul că pârâta recunoscuse prin întâmpinare că a contribuit la edificarea construcțiilor cu 50%.
S-a arătat de asemenea că în mod greșit instanța a admis cererea reconvențională reținând că pârâta a avut diferite contribuții la edificarea unor construcții atâta vreme cât aceasta nu a solicitat așa ceva prin cererea sa. Așadar dacă s-a recunoscut reclamanților-apelanți un drept de superficie cererea reconvențională trebuia respinsă.
Prin decizia civilă nr.10/19.01.2007 pronunțată de Tribunalul Argeșs -a admis apelul reclamanților-pârâți, împotriva sentinței civile nr.509/01.02.2006 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosar nr.9126/2004, intimați fiind -decedată cu moștenitorii, escu, -decedat, fără moștenitori, și a modificat sentința în sensul că a constatat că reclamanții-apelanți sunt proprietari asupra construcțiilor noi (extindere I - culoare roșie pe schița de la fila 162-, extindere II- culoare albastru pe schițele de la 162(parter) și 153(etaj), pătul și beci.
Totodată. a constatat că reclamanții apelanți au un drept de creanță pentru îmbunătățirile efectuate la casa veche, că apelanta pârâtă are un drept de creanță la edificarea construcțiilor noi, creanțe care se compensează.
S-au înlăturat din sentință mențiunile privind obligarea apelantei-pârâte - la plata sumei de 203.099.465 lei vechi precum și mențiunile relative la constatările instanței că părțile au contribuții procentuale la realizarea construcțiilor extindere I, extindere II și pătul și a fost menținută în rest sentința.
A fost respins ca nefondat apelul formulat de pârâta -, împotriva aceleiași sentințe civile, fiind obligată - la plata sumei de 1.169 lei, cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs părțile, iar prin decizia civilă nr.253/R/12.04.2007 Curtea de APEL PITEȘTIa casat decizia și a trimis cauza spre rejudecare la același tribunal.
În rejudecare dosarul a fost înregistrat sub nr-, iar prin decizia nr. 312 din 18 octombrie 2007, Tribunalul Argeș, Secția civilă a admis apelurile declarate, a schimbat în parte sentința, în sensul că a obligat reclamanții-pârâți să plătească pârâtei-reclamante 50% din contravaloarea materialelor și manoperei la lucrările de îmbunătățiri și extindere aduse imobilului ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.11984/4.11.1989 de Biroul Notarului Public Pitești, în cuantum de 111.673,85 RON astfel cum au fost identificate de expertul tehnic (9fila 205 dosarului de fond). A fost admisă în totalitate cererea reconvențională și s-a constatat că pârâta-reclamantă a preluat pe calea accesiunii imobiliare în totalitate anexele adăugate imobilului ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.11984/4.11.1989 de Biroul Notarului Public Pitești, astfel cum au fost identificate de expertul tehnic. A fost înlăturată mențiunea privind dreptul de superficie.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții (fostă ) -, și pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate intervenită simulația în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.11984/4.11.1989 în sensul că actul a fost perfectat între pârâtele și în calitate de vânzătoare și reclamanți în calitate de cumpărători și să se constate că sunt proprietarii construcțiilor și îmbunătățirilor adăugate imobilului casă prevăzut în contractul de vânzare - cumpărare.
Totodată, reclamanții au solicitat ca în subsidiar în situația în care nu se va declara simulația să se constate că au dobândit odată cu dreptul de proprietate asupra construcțiilor menționate și dreptul de superficie asupra terenului proprietatea pârâtei - cu obligarea acesteia la plata contravalorii materialelor și manoperei lucrărilor de îmbunătățire pe care le-au efectuat la casa veche.
La rândul său, pârâta - a formulat o cerere reconvențională prin care a solicitat preluarea pe calea accesiunii imobiliare a următoarelor anexe ridicate de pârâții reclamanți pe terenul proprietatea sa: parter adăugat imobilului casă compus din: un garaj, un balcon adăugat la intrarea principală, un balcon între garaj și imobilul casă, un hol între garaj și imobilul casă, două holuri ridicate în spatele imobilului casă, o cameră de toaletă, un dormitor, două bucătării; un etaj edificat pe anexele de mai sus compus din: două balcoane, un hol, trei dormitoare și o pivniță edificată sub imobilul casă.
În cauză reclamanții au invocat faptul că, anterior încheierii contractului de vânzare cumpărare autentificat de fostul Notariat de Stat Județean A sub nr.11984/4.11.1989 a avut loc o simulație relativă care a avut un caracter subiectiv în sensul că, acordul simulator a purtat asupra părților (subiectelor) actului juridic, iar contractul aparent s-a încheiat între anumite persoane în timp ce adevăratul beneficiar al dreptului transmis prin actul public este o altă persoană care nu figura în acest act.
Această construcție juridică poartă numele de interpunere de persoane, iar cel față de care actul public își produce efectele numai în mod aparent se numește persoană interpusă.
Pentru a se realiza simulația prin interpunere de persoane este necesar ca acordul simulator să se realizeze între cel puțin trei persoane, adică cele două părți ale actului real și persoana interpusă.
În acest sens, rezultă caracterul convențional care este de esența simulației. La crearea aparenței prin actul juridic trebuie să participe în mod conștient toate subiectele de drept care sunt părți ale acelui act juridic, acordul simulator fiind rodul manifestării de voință al acelorași subiecte de drept.
În cauza de față, între aceste,trei, părți (pârâtele-vânzătoare și -, pârâta - cumpărătoare, persoană interpusă - și reclamanții care pretind că sunt adevărații cumpărători) nu s-a încheiat un contraînscris astfel cum acesta este prevăzut de dispozițiile art.1175 Cod civil.
Față de aceste aspecte, criticile reclamanților referitoare la soluționarea greșită a capătului de cerere prin care s-a solicitat constatarea simulației contratului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.11984/4.11.1989 nu s-au considerat fondate, astfel că în mod legal instanța de fond a respins această cerere.
O altă problemă de drept ce a fost dezlegată de către instanța de fond a fost aceea a accesiunii imobiliare artificiale, având în vedere că la construcțiile ce au făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare anterior menționat s-au efectuat în timp îmbunătățiri și extinderi.
Principiul accesiunii este înscris în art.488 Cod civil, potrivit căruia "tot ce se unește și se încorporează cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului".
Acest principiu a fost invocat de către pârâta-reclamantă - prin cererea reconvențională pe care a formulat-
Din materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut că aceste îmbunătățiri au fost efectuate atât de către reclamanți, cât și de fiica acestora.
Din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de către exp. a rezultat că, reclamanții au făcut dovada prin chitanțe că au suportat circa 40% din cheltuielile necesare lucrărilor de extindere.
S-a reținut totodată că, la rândul său și pârâta a contribuit la ridicarea acestor extinderi, în acest sens proba cu expertiză coroborându-se cu probele testimoniale administrate în cauză.
În mod greșit instanța de fond a reținut în favoarea reclamanților o contribuție de 41,43% la realizarea construcției cu etaj și un procent diferit pentru construcția parter plus beci, 20,31% și pentru pătul de 10,15%, iar în favoarea pârâtei a recunoscut o contribuție de 15,13% pentru construcția parter și 3,05% pentru realizarea pătulului.
Expertiza completatoare prin care s-au determinat procentele de contribuție a fiecărei părți nu poate fi reținută având în vedere faptul că însumarea acestora nu duce la realizarea unui întreg de 100%.
Astfel, pentru determinarea contribuției aduse la realizarea extinderilor nu trebuie luate în considerare exclusiv chitanțele privind plata contravalorii materialelor, ci analizat întregul material probator administrat în cauză.
Dintr-o astfel de analiză, având în vedere că pârâta-reclamantă a recunoscut prin întâmpinare că a contribuit cu 50% la extinderile efectuate la imobilul din contractul de vânzare-cumpărare, iar reclamanți prin înscrisuri au făcut dovada achitării a circa 40% din contravaloarea acestora, tribunalul a constatat că părțile au avut o contribuție egală, prezumțiile judecătorești și legale găsindu-și pe deplin aplicabilitatea în speță.
Este de netăgăduit faptul că reclamanții au fost constructori de bună-credință, astfel încât în urma aplicării principiului accesiunii imobiliare artificiale aceștia sunt îndreptățiți la 50% din contravaloarea materialelor și manoperei astfel cum au solicitat în subsidiar prin cererea de chemare în judecată.
S-a constatat astfel că a doua critică formulată de către apelanții-reclamanți cu privire la procentele reținute de instanța de fond este fondată, neputând fi reținute însă criticile referitoare la recunoașterea unui drept exclusiv și la stabilirea astfel a unui drept de superficie.
Prin încheierea din 22 octombrie 2007, Tribunalul Argeș - Secția civilă a dispus, din oficiu, îndreptarea erorii materiale strecurată în dispozitivul deciziei civile nr.312/18.10.2007, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr- și corect s-a trecut"obligă pârâta-reclamantă -, domiciliată în orașul - M,-, județul A, să plătească reclamanților-pârâți șicu același domiciliu, 50% din contravaloarea materialelor și manoperei la lucrările de îmbunătățiri și extindere aduse imobilului", pârâți fiind N domiciliată în B, sector 6,-,.8P,.1,.5,.19, domiciliată în T, str.- -, nr.-11-13,.B,.7, județul T, domiciliat în comuna, satul, județul
Împotriva deciziei pronunțată de tribunal, în termen legal au declarat recurs recurenții-reclamanți criticând-o pentru nelegalitate invocând dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, după cum urmează:
- A fost soluționat în mod nelegal capătul de cerere privind constatarea simulației contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.11984/1989.
Astfel, simulația a fost dovedită cu răspunsurile la interogatoriu ale vânzătorilor imobilelor în litigiu, depoziții de martori și prezumții. Instanța a respins acest capăt de cerere cu o singură motivare și anume aceea că nu există contraînscris făcând o greșită aplicare a prevederilor legale fiind încălcate dispozițiile art.1175 și art.1198 Cod civil.
- Au fost încălcate dispozițiile legale privind dreptul de superficie deoarece recurenții-reclamanți au calitate de constructori de bună-credință existând o convenție între aceștia și intimata-pârâtă fiind excluse aplicarea dispozițiilor art.488, 492 și art.494 Cod civil, situație în care aceștia au dobândit un drept de superficie asupra construcțiilor alipite casei vechi.
- Prin decizia pronunțată, tribunalul a încălcat prevederile art.1169 Cod civil, reținând în mod nelegal că pârâta a contribuit cu 50% la edificarea construcției noi, deși din toate probatoriile administrate, respectiv proba cu înscrisuri și cea testimonială s-a dovedit contrariul și anume că întreaga construcție s-a edificat de către recurenții-reclamanți prin mijloace proprii.
Examinând actele și lucrările dosarului și decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate de recurenții-reclamanți, Curtea va constata că recursul este fondat pentru prima critică, după cum urmează:
În mod greșit a fost respins capătul de cerere cu privire la constatarea simulației contractului de vânzare-cumpărare, deoarece în speța dedusă judecății sunt îndeplinite condițiile privind instituția juridică a simulației prin interpunere de persoane.
În acest caz, părțile din contractul aparent urmăresc în mod conștient ca efectele să se producă față de o terță persoană căreia i se asigură anonimatul tocmai prin persoana interpusă.
Astfel, la data de 4 noiembrie 1989, recurenții au cumpărat imobilul casă și teren situat în comuna, satul M și întrucât la acea dată erau în vigoare dispozițiile Legii nr.4/1973 care interzicea deținerea în proprietate personală a două locuințe, sub sancțiunea trecerii uneia dintre ele în proprietatea statului, părțile au convenit ca în actul ce se va încheia la Notariatul de Stat să fie trecută în calitate de cumpărătoare fiica recurenților, respectiv intimata-pârâtă -.
Actul încheiat de notarul de stat, reprezintă în realitate un act aparent, întocmit sub constrângerea normelor legale menționate mai sus, deoarece adevărații cumpărători ai imobilelor casă și teren care au achitat și prețul sunt recurenții-reclamanți.
Datorită încrederii absolute pe care aceștia au avut-o în fiica lor, recurenții-reclamanți s-au aflat în imposibilitatea morală de a confecționa un contraînscris.
În mod nelegal instanța de apel a respins acest capăt de cerere cu o singură motivare și anume aceea că nu există un contraînscris.
Astfel, prevederile art.1175 Cod civil, nu impun ca o dispoziție legală specială consemnarea în scris a actului juridic secret, ci prevăd doar că "actul secret care modifică un act public nu poate avea putere decât între părțile contractante și succesorii lor universali" fără a dispune nimic în privința formei pe care ar trebui să o îmbrace actul secret.
În materia formei actului secret, operează principiul consensualismului, forma scrisă fiind cerută ad probationem iar nu ad validitatem, numai dacă valoarea acestuia depășește 250 lei conform art.1191 Cod civil. Și în această materie sunt aplicabile prevederile art.1198 Cod civil, potrivit cu care proba cu martori este permisă atunci când procurarea înscrisului a fost cu neputință.
În cauza de față, este evident că a existat o imposibilitate morală de a-i cere fiicei recurenților care este beneficiarul actului simulat să semneze actul secret doveditor al simulației.
Afirmațiile instanței de apel referitoare la faptul că o asemenea imposibilitate nu exista și față de vânzători, care ar fi trebuit, de asemenea, să semneze contraînscrisul sunt lipsite de fundament juridic, pentru că recurenții-reclamanți nu față de vânzători invocă existența simulației, ci față de intimata-pârâtă, respectiv fiica acestora care este cumpărătorul aparent. De altfel, vânzătorii recunosc existența simulației, astfel încât nu se pune problema dovedirii acestei operațiuni față de aceștia.
Posibilitatea dovedirii cu martori a actului secret în cazul simulației a fost recunoscută de practica judiciară.
Deși potrivit art.1174 Cod civil, actul autentic produce efecte depline între părți cu privire la drepturile și obligațiile ce constată, totuși din combinarea prevederilor cuprinse în art.1173 și art.1198 Cod civil se deduce că din contra actului public se poate face probă fie prin contraînscrisuri, fie prin martori și prezumții atunci când această probă are drept scop existența convenției intervenită între părți.
Posibilitatea, deci, pentru părțile contractante de a dovedi una împotriva celeilalte în aceste limite că actul autentic este simulat în tot sau în parte, rezultă și din dispoziția cuprinsă în art.1175 Cod civil, potrivit căreia actul secret care modifică un act public are putere între părțile contractante și succesorii lor universali.
Prin act secret, în accepțiunea dispozițiilor art.1175 Cod civil, trebuie să se înțeleagă convenția părților, iar nu înscrisul doveditor. Această convenție pe care părțile înțeleg să o ascundă, în tot sau în parte, printr-un act public intervine fie anterior, fie concomitent cu actul public.
În speța dedusă judecății, simulația a fost dovedită pe deplin în primul rând cu răspunsurile la interogatoriu ale vânzătorilor imobilului, respectiv, care a semnat acest act, precum și și în calitate de moștenitori ai vânzătoarei, decedată pe parcursul procesului, cât și cu depozițiile martorilor audiați în cauză, respectiv și și nu în ultimul rând cu o prezumție simplă prevăzută de dispozițiile art.1203 Cod civil.
Astfel, intimata-pârâtă nu avea cum să achite prețul vânzării imobilelor, având în vedere faptul că aceasta se încadrase în muncă abia la data de 24.10.1988, avea un salariu foarte mic de 2.200 lei, iar imobilele au fost cumpărate la un an de zile, respectiv la 4.11.1989, cu suma de 70.000 lei, sumă foarte M la nivelul anului 1989.
De altfel, pe tot parcursul judecării cauzei, intimata-pârâtă nu și-a formulat nici un fel de apărări și nici susțineri privind proveniența sumei cu care se pretinde că ar fi achiziționat imobilele în litigiu.
În ceea ce privește celelalte motive de recurs, acestea nu vor mai fi analizate de către C, întrucât prin admiterea primului motiv de recurs, ele rămân fără obiect, deoarece sunt capete de cerere din acțiunea subsidiară.
Astfel, prin faptul că recurenții-reclamanți au cumpărat imobilele ce fac obiectul contractului de vânzare-cumpărare, ei au devenit proprietarii imobilelor și implicit a construcțiilor edificate ulterior prin accesiune imobiliară.
Însă aceștia, au edificat cu mijloace proprii construcția anexă și îmbunătățiri la casa veche, situație care rezultă cu prisosință din actele depuse la dosar privind procurarea materialelor, coroborate cu depozițiile martorilor audiați în cauză, situație față de care contribuția recurenților-reclamanți la edificarea construcției anexe este majoritară.
Referitor la cererea reconvențională formulată de către intimata-pârâtă se reține de către C că aceasta nu a investit instanța cu un capăt de cerere subsidiar (așa cum au procedat recurenții-reclamanți), prin care să se constate un drept de creanță împotriva recurenților-reclamanți referitor la eventualele pretenții privind construcția anexă.
În această situație, instanța nu se poate pronunța pe ceea ce nu s-a cerut, motiv pentru care intimata-pârâtă are la îndemână o acțiune separată privind valorificarea dreptului său de creanță.
Față de cele arătate mai sus, Curtea în baza dispozițiilor art.312 și art.316 Cod procedură civilă, va admite recursul declarat de recurenții-reclamanți și va modifica decizia, în sensul că va admite apelul reclamanților și va schimba sentința instanței de fond după cum urmează: va admite acțiunea și va constata simulația actului de vânzare-cumpărare nr.11984 din 4 noiembrie 1989, în realitate cumpărătorii din act fiind reclamanții, respectiv proprietarii bunurilor înstrăinate. Va constata că reclamanții sunt proprietarii construcțiilor și îmbunătățirilor adăugate imobilului casă, precizat mai sus. Va respinge cererea reconvențională. Va respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta-reclamantă.
În baza dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă, va obliga pe intimata-pârâtă - să plătească recurenților-reclamanți suma de 4.667 lei cheltuieli de judecată în toate fazele procesuale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul civil declarat de reclamanții-pârâți și, împotriva deciziei civile nr.312 din 18 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș -Secția civilă, în dosarul nr-, intimați fiind pârâta-reclamantă și pârâții, și .
Modifică decizia în sensul că admite apelul reclamanților și schimbă sentința instanței de fond nr.509/1.02.2006 pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul nr.9126/2004, după cum urmează: admite acțiunea și constată simulația actului de vânzare-cumpărare nr.11984 din 4 noiembrie 1989, în realitate cumpărătorii din act fiind reclamanții, respectiv proprietarii bunurilor înstrăinate.
Constată că reclamanții sunt proprietarii construcțiilor și îmbunătățirilor adăugate imobilului "casă", precizat mai sus.
Respinge cererea reconvențională.
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta-reclamantă.
Obligă pe intimata-pârâtă - să plătească recurenților-reclamanți suma de 4.667 lei cheltuieli de judecată în toate fazele procesuale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 februarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
,
Grefier,
Red./17.03.2008
EM/GM/4 ex.
Jud.apel:
Jud.fond:
Președinte:Daniel RaduJudecători:Daniel Radu, Jeana Dumitrache, Florina Andrei
