Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 1269/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-//200
DECIZIA CIVILĂ NR.1269/R/2008
Ședința publică din 5 iunie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Andrea Țuluș
JUDECĂTORI: Andrea Țuluș, Ana Ionescu Eugenia Pușcașiu
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 9 din 14 februarie 2008 Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosarul nr-, privind și pe reclamanții și I, și pe intimații pârâți și, având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta recurenților pârâți, din Baroul Cluj cu împuternicire avocațială la dosar și reprezentanta intimaților pârâți, din Baroul Sălaj cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind părțile din proces.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu 9,5 RON taxă judiciară de timbru și 0,15 RON timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 27 mai 2008 și 29 mai 2008 s-auînregistrat la dosar întâmpinări din partea intimaților, I și prin care se solicită respingerea recursului, acte ce se comunică părților prezente, prin reprezentanții lor.
Instanța, din oficiu, pune în discuție care este valoarea unui mp de teren și natura juridică a acțiunii, respectiv, dacă este acțiune în grănițuire neevaluabilă în bani sau revendicare evaluabilă în bani, și dacă se raportează la suprafața de 400 mp sau 340 mp din expertiză.
Reprezentanta reclamanților intimați, arată că după aprecierea ei valoarea terenului din litigiu, la data înregistrării acțiunii, era de 2000 RON, valoare cu care reprezentanta recurenților pârâți este de acord.
Față de această precizare instanța pune în discuția părților prezente, prin reprezentanții lor, care este obiectul litigiului grănițuire sau revendicare.
Reprezentanta intimaților reclamanți arată că pot coexista acțiunea în grănițuire și revendicare și este greșit apreciată ca neevaluabilă în bani, iar reprezentanta recurenților pârâți arată că este vorba de o acțiune în revendicare, întrucât susțin că o suprafață de teren este ocupată de pârâți și că au cumpărat o suprafață mai mare decât suprafața pe care solicită să o elibereze pârâții, iar în situația în care nu pot obține această suprafața de la pârâții de rândul 1, să fie obligația la predarea diferenței de teren ce le lipsește.
Instanța, în temeiul art.304 pct.1 proc.civ. pune în discuția părților prezente, prin reprezentanții lor, ca motiv de recurs de ordine publică compunerea instanței în soluționarea căii de atac raportat la dispozițiilor prevederilor art.2821proc. civ. în măsura în care s-ar aprecia că acțiunea este neevaluabilă în bani, și întrucât nu s-au formulat alte cereri prealabile închide faza probatorie, constată prezentul recurs în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri judiciare și pune în vedere părților să pună concluzii și pe motivul de recurs de ordine publică și pe cele arătate în scris, prin memoriul de recurs.
Reprezentanta recurenților pârâți, av., arată că sunt incidente în cauză prevederile art.304 pct.1 proc. civ. iar în măsura în care se apreciază că este vorba de o acțiune tipică în grănițuire completul de judecată este legal constituit. Susține recursul așa cum este formulat, solicită admiterea lui potrivit motivelor expuse în memoriul de recurs depus la dosar, modificarea deciziei atacate, în sensul admiterii apelului, schimbarea hotărârii instanței, cu consecința respingerii acțiunii. Solicită cheltuieli de judecată, încuantum de 1.785 lei, reprezentând onorariu de avocat conform chitanței de la 12 din dosar.
Reprezentanta intimaților reclamanți arată că este vorba de o grănițuire pentru că instanța este chemată să stabilească linia întinderii terenului proprietății reclamanților pe de o parte și proprietatea pârâților de rândul 1, pe de altă parte. Solicită respingerea recursului ca nefondat conform întâmpinării de la dosar și menținerea deciziei atacate, ca legală și temeinică. Solicită 1500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat conform chitanței de la dosar 19.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 2245/05.07.2007 a Judecătoriei Zalăua fost admisă acțiunea reclamanților și împotriva pârâților și și s-a stabilit hotarul între proprietățile părților pe linia de culoare evidențiată în raportul de expertiză tehnică judiciară de la fila 97 din dosar.
Pârâții au fost obligați să lase în deplină proprietate și posesie reclamanților suprafața de teren pe care o ocupă înspre proprietatea acestora, peste linia de hotar stabilită de instanță.
S-a respins ca fără obiect cererea de chemare în garanție introdusă de reclamanții și I împotriva pârâților și. Pârâții și au fost obligați să plătească reclamanților suma de 1565,95 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Terenul litigios a făcut obiectul coproprietății părților menționate în actul de partaj autentic voluntar încheiat la data de 20.06.2002 (43-45). Printre acestea, pârâții și. le-au revenit parcelele identificate în actul de partaj sub nr. top. 1928/ b2f1/2, respectiv 1928/b2f1/3.
despărțitoare dintre loturi-parcele au fost acceptate de copartajanți, se presupun deci a fi nelitigioase. Ele au fost redate în planul de situație întocmit de un expert autorizat și vizat în condițiile legii, purtând semnătura părților actului de partaj (41).
Reclamanții cumpără de la pârâtul lotul-parcelă în suprafață de 1000 mp care are hotar nelitigios cu lotul-parcelă nr. 1928/b2f1/2 al pârâtei. În completare, de la aceasta din urmă, reclamanții cumpără 500 mp. S-a măsurat la fața locului suprafața de 500 mp, raportat la hotarul nelitigios sus-amintit. Numai ulterior, pârâta a căzut la înțelegere cu pârâții pentru restul de suprafață rămas în lotul său, până la limita de asemenea nelitigioasă la origine cu lotul-parcelă nr. 1928/b2f1/1 al copartajantului, lot devenit ulterior proprietatea pârâților.
Această stare de fapt a fost declarată de autoarea comună a părților aflate în litigiu de grănițuire, pârâta-vânzătoare. În esență, ea nu a fost contestată de celelalte părți. Deci, indiferent de suprafețele menționate în actele autentice de vânzare-cumpărare, este de reținut că, la fața locului, întâi s-a stabilit prin măsurare suprafața cumpărată de reclamanți și, în funcție de aceasta, restul din suprafața care a format lotul pârâtei-vânzătoare și care urma să constituie întinderea reală a terenului cumpărat de pârâții.
Solicitându-i-se expertului judiciar să redea această stare de fapt într-un plan de situație, acesta a relevat varianta de hotar propusă de reclamanți în culoare, varianta pârâților în culoare albastră și propria variantă în negru (97). Orice altă variantă este exclusă fiindcă s-ar încălca principiul disponibilității.
cu privire la hotar a avut mai multe cauze: suprafețele menționate în contracte și documentațiile de întabulare nu se coroborează cu situația reală a terenului, la fața locului existând un deficit de suprafață; una dintre liniile despărțitoare ale parcelei care a revenit prin partaj pârâtei s-a contopit într-o singură proprietate, a pârâților, aceștia stăpânind în fapt cu mult anterior partajului (24) lotul care a revenit lui; nu s-a recurs, cu ocazia măsurătorilor și a dezmembrărilor, la marcarea suprafețelor cu semne exterioare fixe și de necontestat, spre exemplu, garduri sau alte împrejmuiri.
Varianta propusă de expert este de exclus. Ea cuprinde în suprafață mai mult chiar decât au cerut reclamanții, rațiunea fiind a apropia cât mai mult cu putință situația de carte funciară cu aceea de la fața locului, fapt care nu interesează la stabilirea hotarului real dintre proprietăți.
Dintre varianta reclamanților - și aceea propusă de pârâți - albastră, instanța constată că prima reprezintă linia reală care marchează hotarul dintre proprietățile părților. Linia este linia care reflectă starea de fapt descrisă în prima parte a expunerii, avută în vedere în mod real de părți cu ocazia încheierii celor două contracte de vânzare-cumpărare care au dezmembrat parcela deținută în urma partajului de pârâta, vânzătoare comună.
Mai trebuie prezentat și un argument de ordine logică, și anume acela că, dacă s-ar lua în considerare linia propusă de pârâți, raportat la reperele fixe din teren - gardul A-B și frontul la stradă necontestat de niciuna dintre părți, contractul încheiat de reclamanți cu pârâta pentru cumpărarea celor 500 mp în completarea parcelei dobândite de la pârâtul ar deveni, în mod practic, lipsit de obiect, fiindcă terenul, în cvasitotalitatea întinderii sale, nu s-ar regăsi la fața locului.
Față de acestea, instanța a stabilit hotarul pe linia evidențiată în expertiză și a obligat pârâții să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren pe care o ocupă peste acest hotar, în aplicarea art. 480 Cod civil.
Dispunând astfel, cererea formulată de reclamanți pentru chemarea în garanție a pârâților a fost respinsă ca rămasă fără obiect, pe temeiul art. 60 alin.1 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâții și iar prin decizia civilă nr.9/14.II.2008 a Tribunalului Sălajs -a respins ca nefondat apelul reținându-se următoarele considerente:
Terenul proprietatea reclamanților din litigiu și terenul pârâților a fost proprietatea pârâtei ( 43-45) obținută de aceasta în urma actului de partaj încheiat în anul 2002.
Reclamanții au cumpărat de la pârâta prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1237/25.02.2003 suprafața de 500 mp înscrisă pe nr. top 1928/b/2/f/1/2/2, iar de la pârâtul suprafața de4 700 mp înscris pe nr. top 1928/b/2/f/1/3/2, prin act sub semnătură privată și 300 mp înscris pe nr. top. 1928/b/2/c/1/1/1/2.
Pârâții și au cumpărat de la pârâta suprafața de 1000 mp teren intravilan nr. top 1928/b/2/f/1/2/1 dezmembrat din nr. top 1928/b/2/f/1/2 din CF 8226
Terenurile părților sunt învecinate, părțile având divergențe în ceea ce privește linia de hotar ce desparte proprietățile lor.
Expertiza efectuată în cauză a concluzionat că la fața locului există un deficit de suprafață de 610 mp, că urma din liniile despărțitoare ale parcelei care a revenit prin partaj vânzătoarea pârâta s-a contopit într-o singură proprietate, a pârâților aceștia stăpânind în fapt terenul cu mult înainte de partaj - din 1996. Semne exterioare fixe și de necontestat nu există la fața locului.
În aceste condiții, expertul a propus ca variante de linie de hotar: linia marcată cu albastru propusă de pârâți; linia de culoare propusă de reclamanți; linia de culoare neagră propusă de expert.
Prima instanță a ales varianta liniei verzi propusă de reclamanți, având în vedere că aceasta reprezintă linia reală care, marchează hotarul dintre proprietățile părților și este cea avută în vedere de părți atunci când au încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu pârâta, vânzătoare comună.
Pârâții și au solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii capetelor de acțiune privind stabilirea liniei de hotar și revendicare și admiterea cu privire la capătul de cerere privind obligarea vânzătorilor de a asigura suprafața vândută prin act autentic reclamanților.
Această motivare nu a fost admisă întrucât în conformitate cu dispozițiile art. 584 cod civil orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite de a sa, iar potrivit art. 585 Cod civil, tot proprietarul își poate îngrădi proprietatea.
Apărarea pârâților formulată în apel că reclamanții nu au formulat cerere de anulare parțială a documentației de întabulare a pârâților pentru suprafața de 2500 mp întabulată ca urmare a actelor autentice și că nu se poate mutila dreptul de proprietate prin ignorarea suprafeței ce a fost întabulată, nu a fost admisă întrucât, din memoriul tehnic rezultă că situația faptică din teren nu este identică cu cea scriptică, condiție în care trebuia găsită o cale de mijloc pentru rezolvarea graniței dintre cele două proprietăți. Pe de altă parte întabularea în cartea funciară nu garantează întinderea dreptului de proprietate ci numai existența acestuia, neavând astfel relevanță din punct de vedere al întinderii suprafeței documentația de întabulare câtă vreme atât reclamantul cât și pârâții folosesc o suprafață mai mică de teren decât cea cumpărată.
Nu a fost admisă apărarea că fără modificarea documentației de întabulare a pârâților nu se poate admite acțiunea în grănițuire și că fiecare parte dispune de dreptul său în raport de întabulare.
Aceasta întrucât documentația de întabulare nu corespunde nici la reclamant și nici la pârâții cu suprafața faptică din teren, fiecare dintre părți trebuind să renunțe faptic la o parte din dreptul lor față de cel care există întabulat.
Nu se poate vorbi de o garantare a suprafeței vândute în speță, întrucât atât reclamantul cât și pârâții au cumpărat ceea ce era în posesia vânzătoarei lor comune la data la care s-a încheiat contractul, perimetrul fiind stabilit de comun acord cu vânzătorul.
Nu se poate vorbi de absolvirea vânzătorilor de răspunderea directă ce o au pentru suprafața vândută cumpărătorilor întrucât înscrierile din CF nu garantează suprafața și nici configurația imobilului ci numai proprietatea.
Hotarul stabilit de prima instanță păgubește într-adevăr pârâții cu 2,51 ari, iar pe reclamant cu 0,95 ari, pârâții apelanți susținând că terenul trebuia să fie egal din porțiunea zisă "suprapusă".
Această păgubire a părților din litigiu cu o suprafață de teren se datorează lipsei faptice, față de cea scriptică întabulată, a unei suprafețe de 610 mp și a suprapunerii întabulării părților pe o suprafață de 345 mp.
În ceea ce privește varianta propusă de expert - cea notată cu linie neagră pe schița de la fila 97 - aceasta nu a fost acceptată întrucât ea este chiar în afara zonei de suprapunere a celor două terenuri și ea cuprinde o suprafață mai mare decât cea cerută de ambele părți.
Între varianta notată cu linie și cea albastră în mod corect prima instanță a ales pe cea, având în vedere că această variantă a fost avută în vedere de părți cu ocazia încheierii contractelor de vânzare-cumpărare de la vânzătoarea lor comună. De asemenea această linie respectă semne de hotar, respectiv un Ť. bătut cu ocazia cumpărării terenului.
S-a reținut că nu se poate împărți în mod egal terenul suprapus în condițiile în care părțile au suprafețe diferite de teren, respectiv 2500 mp pârâții și 1500 mp reclamanții, importantă fiind la stabilirea liniei de hotar respectarea unor semne vechi de hotar cum este linia și a limitelor suprafețelor avute în vedere de părți la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare.
Nu se poate susține că, dacă terenul se împărțea după linia actuală rezultă o suprafață suplimentară atât pentru reclamantă cât și pentru pârâți, atâta timp cât la fața locului există deficit de teren.
S-a reținut că dreptul de proprietate al pârâților întabulat în CF a fost încălcat în CF a fost încălcat, dar tot atât de adevărat este că și dreptul de reclamanților a suferit o reducere.
Nu a fost însă afectat dreptul cumpărat de către părți, întrucât în momentul cumpărării s-a avut în vedere perimetrul folosit de către vânzătoare, iar cartea funciară nu garantează întinderea dreptului de proprietate ci numai existența acestuia, scopul stabilirii liniei de hotar fiind acela de a delimita proprietatea dintre părți pentru a nu exista divergențe în folosirea acestui aspect de proprietate.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții și solicitând modificarea ei în sensul admiterii apelului.
Criticile aduse hotărârii instanței de apel vizează nelegalitatea ei sub următoarele aspecte:
Recurenții au susținut că instanța de apel a făcut o greșită interpretate și aplicare a legii față de obiectul dedus judecății și de judecății dacă acțiunea reclamanților este o acțiune tipică de grănițuire (neevaluabilă în bani) sau o acțiune în revendicare raportat la suprafața de 400 mp (respectiv 340 mp din expertiză) ce este supusă timbrării la valoarea actualizată a terenului revendicat.
Astfel față de petitul privind predarea diferenței de teren, părțile au susținut că acțiunea reclamanților este o acțiune în revendicare.
Față de această situație ale dispozițiilor art.304 pct.1 proc.civ. instanța apus în discuția părților motivul de recurs de ordine publică privind compunerea instanței în soluționarea căii de atac a recursului raportat la dispozițiile art.2821proc.civ. și valoarea litigiului.
Astfel față de cele expuse, și de motivul de recurs de ordine publică ridicat din oficiu de către instanță în temeiul art.304 pct.1 proc.civ. Curtea de Apel reține următoarele considerente:
Acțiunea reclamanților astfel cum a fost formulată raportat la interesul legitim și pretențiile acestora, vizează revendicarea efectivă a unei suprafețe de teren ce s-ar afla în folosința pârâților, or acțiunea în revendicare este o acțiune reală petitorie, ce pune în discuție existența dreptului de proprietate.
Este real că reclamanții au solicitat și delimitarea proprietăților învecinate, ceea ce implică o grănițuire.
Numai că reclamanții pretind o parte determinată din terenul limitrof, susținând că pârâții ar deține-o fără drept, situație în care grănițuirea implică o revendicare reclamanții trebuind să-și dovedească dreptul de proprietate asupra terenului pretins (art.584 civ.).
Expertiza efectuată în cauză de ing., fila 103 dos. nstanței de fond stabilește o zonă de suprapunere de 345 mp față de suprafața de 400 mp revendicată de reclamanți prin acțiune (pct.2).
Față de această situație și de valoarea obiectului dedus judecății, raportat și la dispozițiile art.2821proc.civ. instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale pentru soluționarea căii de atac a recursul, motiv pentru care fiind incidente dispozițiile art.304 pct.1 proc.civ. urmează a se admite recursul a se casa hotărârea instanței de apel cu trimiterea cauzei spre judecarea căii de atac a recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Admite recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr.9 din 14 febr.2008 a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, pe care o casează cu trimiterea cauzei la Tribunalul Sălaj pentru judecarea căii de atac a recursului.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 5 iunie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- A.- - - - Pt.- -
în conc.odihnă
Semnează:
GREFIER SECȚIE
Red.EP
Dact./3ex.
10.07.2008
Președinte:Andrea ȚulușJudecători:Andrea Țuluș, Ana Ionescu Eugenia Pușcașiu
