Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 129/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - grănițuire -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 129
Ședința publică de la 2 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Surdu Oana
JUDECĂTOR 2: Dumitrașcu Veronica
JUDECĂTOR 3: Andrieș Catrinel
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta () - prin reprezentant, cu domiciliul în municipiul I,-, -.2,. 1,. 6, județul I împotriva deciziei nr. 284 A din 12 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au răspuns mandatara și avocat, pentru recurenta care lipsește și pârâtul intimat Caucă, lipsă fiind pârâții intimați, și.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier, după care avocat, pentru reclamanta recurentă a depus la dosar un memoriu și mai multe schițe cadastrale.
Instanța, constatând recursul legal timbrat și în stare de judecată a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru reclamanta recurentă solicită admiterea recursului, casarea deciziei tribunalului și respingerea apelului declarat de pârâți, ca nefondat, față de faptul că expertul care a fost desemnat expert în cauză, nu a efectuat corect măsurătorile, depășind limita terenurilor pe care le avea de măsurat. În mod nejustificat acesta a modificat dimensiunile suprafețelor de teren. Instanța nu a avut în vedere nici planul de situație ce a fost întocmit cu ocazia intabulării terenurilor în litigiu, care a fost depus la dosar. Chiar în considerentele sentinței se reține că grănițuirea se poate face pe baza procesului verbal de punere în posesie și a schiței întocmite cu ocazia intabulării. Solicită cheltuieli de judecată.
Pârâtul intimat Caucă a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea transportului la instanță și retur, în sumă de 60 RON.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA
Asupra cauzei de față, constată că prin cererea adresată Judecătoriei Darabani la data de 23 aprilie 2003, reclamanta () prin mandatar a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, în contradictoriu cu pârâții, și, să se stabilească linia de hotar dintre terenul proprietatea sa și cel proprietatea pârâților, situate pe raza comunei, județul
Pârâții s-au opus acțiunii, solicitând respingerea acesteia motivat de faptul că nu ocupă terenul reclamantei.
Prin sentința civilă nr.671/22.10.2003, Judecătoria Darabania admis acțiunea și a stabilit linia de hotar conform anexei 1 din raportul de expertiză întocmit în cauză.
Soluția a fost reformată în apel d e Curtea de APEL SUCEAVA - Secția civilă care prin decizia nr.275/08.03.2005, a schimbat în parte sentința, în sensul respingerii acțiunii față de pârâtul, cu menținerea celorlaltor dispoziții și cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată. S-a reținut în motivarea instanței de apel, în esență, că pârâtul Caucă ocupă în realitate suprafața de 100 din terenul reclamantei, astfel încât în cauză nu sunt incidente dispozițiile art.584 Cod civil.
Recursul reclamantei a fost admis prin decizia nr.1748/31.10.2005 a Curții de APEL SUCEAVA - Secția civilă, decizia casată, cu trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a reținut că respingerea acțiunii în grănițuire pe motiv că în teren nu există semne externe de hotar, încalcă prevederile art.584 Cod civil, instanța având obligația să fixeze linia de hotar fără a condiționa soluționarea cererii de acțiunea în revendicare.
Astfel reinvestit cu soluționarea cauzei, Tribunalul Botoșani - Secția civilă, prin decizia nr.284 A/12.12.2007, a admis apelul pârâtului Caucă și a schimbat, în parte, sentința primei instanței, în sensul stabilirii liniei de hotar dintre proprietatea reclamantei și cea a pârâtului Caucă pe aliniamentul 7, 30, 29, 28, 26, 27, 31 din schița anexă nr.2 la suplimentul raportului de expertiză efectuat de expertul în dosarul nr.282/2004 al Curții de APEL SUCEAVA (fila 113), cu menținerea celorlaltor dispoziții.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut în esență că în cauză, între proprietățile părților, nu există semne clare de hotărnicie care să poată fi valorificate, că ambele părți au solicitat luarea în considerare, la pronunțarea hotărârii, a concluziilor expertizei, care de altfel sunt confirmate în cea mai mare parte de expertiza și că varianta optimă este cea rezultată din a doua schiță efectuată în primul ciclu procesual cu o aparatură performantă, confirmată de expertul.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamanta prin mandatara sa, în motivarea căruia a arătat în esență că în mod greșit tribunalul a reținut la stabilirea liniei de hotar schița anexă nr.2 la suplimentul raportului de expertiză, deși varianta corectă și care corespunde realității este cea reliefată de prima schiță a expertului și că se impunea obligarea pârâtului Caucă la plata cheltuielilor ocazionate de efectuarea expertizelor dispuse în cauză.
Criticile formulate se încadrează în motivul de modificare prev. de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă însă se dovedesc a fi neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Art.584 cod civil prevede că "orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa; cheltuielile grănițuirii se vor face pe J".
Textul legal citat consacră un drept subiectiv real și o obligație corelativă de a face, ambele cu caracter de reciprocitate, create de vecinătate, în temeiul cărora proprietarul sau orice persoană care are un drept real asupra unui fond limitrof, poate pretinde vecinului său fixarea liniei comune de hotar ce separă fondurile învecinate respective și marcarea acesteia prin semne materiale.
În literatura de specialitate și practica judiciară s-a admis unanim că grănițuirea nu este un drept asupra lucrului altuia și nici o sarcină impusă unui fond în folosul altui fond ci, derivă din dreptul de proprietate, se întemeiază pe acesta și are ca scop restabilirea hotarului legal, operațiune ce implică un probatoriu complex privind identificarea celor mai vechi semne de hotar sau,în lipsa acestora, stabilirea întinderii și amplasamentului proprietăților limitrofe, avându-se în vedere titlurile de proprietate emise în temeiul legii fondului funciar, respectiv, procesele-verbale de punere în posesie, planurile cadastrale, obiective ce au fost impuse instanței de trimitere prin decizia de casare, obligatorie potrivit dispozițiilor art. 315 alin.1 Cod procedură civilă.
Cum admisibilitatea de principiu a acțiunii în grănițuire a fost statuată irevocabil, problema supusă analizei se circumscrie stabilirii liniei de hotar dintre terenul proprietatea reclamantei și cel proprietatea pârâtului Caucă pe unul dintre aliniamentele trasate de expertul, respectiv în varianta anexei 1 a raportului de expertiză întocmit la instanța de fond - fila 44 dosar fond (agreată de reclamantă), ori în varianta anexei nr.2 a suplimentului la același raport - fila 113 dosar apel (agreată de pârât), diferența constând într- suprafață de 100 teren, hașurată între punctele 8 - 9 - 10 în raportul inițial (44 dosar fond).
Întrucât, pe de o parte, însuși expertul a precizat în conținutul suplimentului efectuat, că cea de-a doua variantă propusă prezintă o precizie mai mare di punct de vedere tehnic, prelucrarea măsurătorilor realizându-se după un program topografic pe calculator, de care nu a beneficiat la întocmirea primului raport (când suprafețele au fost calculate pe hârtie milimetrică), că suprafețele identificate corespund cu cele menționate în titlurile de proprietate ale părților (neconfirmându-se practic deținerea de către pârât a suprafeței de 100 teren) și că la întocmirea planului de situație a fost respectat planul cadastral al comunei, iar pe de altă parte, aceste concluzii au fost confirmate în cea mai mare parte de expertiza, în mod corect tribunalul a îmbrățișat varianta liniei de hotar pe aliniamentul 7 - 30 - 29, 28, 26, 27, 31 din anexa 2 a suplimentului la raportul de expertiză.
Cu referire la cel de-al doilea motiv de recurs, se reține că deși cheltuielile la care se referă dispozițiile art.584 Cod civil exced fazei judecății și sunt legate exclusiv de amenajarea unor semne de hotar, în literatura și practica judiciară s-a conturat părerea majoritară în sensul că, în ipoteza în care pârâtul nu este culpabil de schimbarea liniei de hotar, dar s-a opus grănițuirii prin bună - învoială, interesele părților fiind egale, atât cheltuielile de grănițuire cât și cele de judecată se suportă în mod egal.
Această ipoteză nu exclude însă necesitatea îndeplinirii condiției prev. de art. 274 Cod procedură civilă, potrivit căruia, instanța acordă cheltuielile de judecată numai la cerere și nu din oficiu.
Astfel, deși este real că reclamanta recurentă a angajat, în cursul desfășurării diferitelor faze procesuale, mai multe cheltuieli ce puteau fi acoperite parțial prin obligarea pârâtului, aceasta nu înțeles să formuleze în fața instanței de apel, cu ocazia dezbaterilor, vreo cerere în acest sens (fila 192 dosar apel), împrejurare de natură să înlăture culpa instanței în nesatisfacerea pretenției invocate. Mai mult, chiar dacă o astfel de cerere ar fi fost făcută, iar dispozitivul deciziei tribunalului ar fi fost omisiv sub acest aspect, reclamanta avea deschisă calea completării hotărârii, în conformitate cu prevederile art.281 Cod procedură civilă și nu a recursului.
Față de cele ce preced, apreciind că nu sunt date motivele de nelegalitate invocate, tribunalul făcând o corectă aplicare a disp.art.584 Cod civil și că nici din oficiu nu există motive de casare, Curtea, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
Potrivit art.274 Cod procedură civilă, culpa procesuală reținându-se în sarcina recurentei, ca parte căzută în pretenții, aceasta urmează să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată avansate de pârâtul-intimat Caucă cu ocazia judecării recursului, în sumă de 60 RON reprezentând contravaloarea transportului la sediul instanței și retur la două termene de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
D CIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta () - prin reprezentant, cu domiciliul în municipiul I,-, -.2,. 1,. 6, județul I împotriva deciziei nr. 284 A din 12 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă (dosar nr-), ca nefondat.
Obligă reclamanta recurentă să plătească pârâtului intimat Caucă suma de 60 RON cu titlu de cheltuieli de judecată din recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 2 aprilie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
.
Ex.2/22.04.2008
Președinte:Surdu OanaJudecători:Surdu Oana, Dumitrașcu Veronica, Andrieș Catrinel
