Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 1446/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1446
Ședința publică de la 18 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorina Romașcanu
JUDECĂTOR 2: Jănică Gioacăș
JUDECĂTOR 3: Petrina Manuela
Grefier:
******************************************
La ordine a venit spre soluționare recursul promovat de reclamantul G împotriva deciziei civile nr.176 din 11 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul și intimatul asistat de avocat.-
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Nemaifiind alte cereri sau excepții de ridicat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Recurentul, având cuvântul a susținut motivele de recurs scrise și a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și a se respinge apelul formulat de intimatul cu menținerea și admiterea în totalitate a acțiunii formulate de el.
A susținut că instanța nu a avut în vedere obiecțiunile sale la expertiza, că - delimitarea dintre cele două proprietăți nu respectă actele de proprietate și schițele anexă acestora, că pârâtul i-a ocupat o suprafață de 30. prin edificarea noului gard, iar peretele casei sale din partea de N-V și Ear ămas în curte la acesta și că deși a achitat expertului, pe lângă onorariul de 400 Ron stabilit de instanță și 200 Ron cheltuieli de deplasare, acesta nu a făcut o expertiză corectă, fapt ce denotă că ajunsese la o înțelegere cu pârâtul căruia i-a întocmit schiță pentru terenul cumpărat de la cu un plus de 30.
Avocat pentru intimatul pârât a susținut că decizia pronunțată de instanța de apel este legală și temeinică în raport de probele administrate și a solicitat respingerea recursului cu cheltuieli de judecată.-
S-au declarat dezbaterile închise.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3290, pronunțată la data de 19.05.2006 de Judecătoria Bacău în dosar 13626/2005, s-a admis în parte acțiunea având ca obiect grănițuire, formulată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâtul, li, în consecință, s-a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților pe aliniamentul A-B-C-C/1-E/1; a fost obligat pârâtul să mute gardul edificat de pe aliniamentul C-D-E pe aliniamentul C/1-E/1; s-a respins ca nefondată cererea de despăgubire în sumă de 1.500.000 lei Rol; au fost compensate cheltuielile de judecată efectuate de părți.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că:
Reclamantul este proprietarul suprafeței de 980. teren situat în intravilanul comunei, conform Ordinului Prefectului nr. 169/1995, teren învecinat cu proprietatea pârâtului, respectiv suprafața de 546. teren conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat la. sub nr. 12879/1997.
Așa după cum arată martorii audiați, în anul 2001, pârâtul a edificat un gard nou între cele două proprietăți, materialele provenite din vechiul gard fiind remise reclamantului ( potrivit martorului ).
În ceea ce privește amplasamentul noului gard, instanța a reținut, potrivit declarațiilor martorilor și, că acesta s-a ridicat lângă peretele casei reclamantului dispărând astfel locul de trecere de 0,5 și acaparând un cu vie aparținând reclamantului.
Declarația martorei a fost înlăturată din ansamblul probator aceasta fiind în dușmănie cu reclamantul.
În temeiul art. 584. civ. instanța a stabilit hotarul dintre proprietățile părților, având în vedere probatoriul administrat, titluri de proprietate ale acestora și declarațiile martorilor audiați.
A fost avută în vedere prima variantă propusă de către expert ( 32-35) ținând seama de faptul că lângă peretele pe latura de nord a casei reclamantului este construită o bordură beton, iar tot pe această latură picătura de ploaie cade la 50 cm de casa reclamantului, astfel încât hotarul a fost stabilit pe amplasamentul A-B-C-1-1.
A fost obligat pârâtul să mute gardul pe amplasamentul -1corespunzătoare noului aliniament.
Apelul declarat de pârât împotriva acestei soluții a fost admis prin Decizia civilă nr. 176 din 11.05.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- ( nr. vechi 4667/2006 ) cu consecința schimbării în parte a sentinței primei instanțe în sensul stabilirii liniei de hotar între proprietățile părților pe aliniamentul A-B-C, conform schiței anexă la raportul de expertiză; s-a înlăturat dispoziția privind obligarea pârâtului la mutarea gardului. Au fost menținute celelalte dispoziții privind respingerea capătului de cerere privind despăgubirile și compensarea cheltuielilor de judecată; a fost obligat intimatul reclamant la plata cheltuielilor de judecată.
În considerentele deciziei s-au reținut, în esență, următoarele:
În principiu grănițuirea reprezintă o operațiune de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre două proprietăți vecine, acțiune exercitată în scopul stabilirii traseului real pe care ar trebui să-l urmeze hotarul, fiind întemeiată pe dispozițiile art. 584.civ. În cauza de față există o delimitare între proprietățile părților însă aceasta este contestată de către reclamant. Așadar se impune stabilirea hotarului dintre cei doi proprietari în litigiu pe baza unei determinări tehnice exacte a celor două suprafețe de teren raportat la actele de proprietate precizate de părți.
Criticile apelantului pârât privind stabilirea hotarului dintre proprietăți pe aliniamentul propus în prima variantă conform expertizei tehnice efectuată la fond sunt întemeiate, amplasamentul liniei de hotar fiind stabilit pe alte considerente decât limitele proprietăților conform actelor, expertiza având în vedere limita picăturilor de ploaie de pe pereții de nord ai construcțiilor reclamantului și limita minimă de protecție a pereților construcțiilor reclamantului.
Nici declarațiile martorilor nu sunt relevante cu privire la amplasamentul noului gard în sensul celor reținute în primă instanță. Declarațiile acestora sunt contradictorii potrivit poziției ireconciliabile a părților. Astfel, dacă martorii reclamantului ( și ) au declarat că pârâtul a ridicat gardul nou fără a respecta vechiul amplasament și intrând astfel în proprietatea reclamantului, martorul pârâtului ( ) a declarat că noul gard a fost ridicat de pârât pe vechiul amplasament, cu știrea și în prezența reclamantului. Pe de altă parte martorul declară că între casa reclamantului și gard ar fi existat o distanță de 0,5, declarație care este în contradicție cu datele rezultate din schița anexă a contractului de vânzare-cumpărare prezentat de reclamant ( fila 105 dosar apel) în care linia de hotar este situată pe fundația construcției.
S-au înlăturat concluziile expertizei tehnice efectuate în apel d e expert avându-se în vedere că această lucrare nu a răspuns la obiectivele stabilite de instanță ceea ce a determinat efectuarea unei contraexpertize astfel cum s-a consemnat în încheierea de la termenul din 18.02.2008.
Din raportul de expertiză efectuat în apel d e expert a rezultat că amplasarea hotarului a fost identificată după delimitarea proprietăților avându-se în vedere atât actele de proprietate și elementele prevăzute în schițele anexate la aceste acte, cât și elementele metrice culese în teren și butucul de vie reperul precizat în acțiune de către reclamant. În consecință, s-au avut în vedere concluziile acelui raport de expertiză care a confirmat amplasarea gardului pe vechiul amplasament, limita dintre proprietăți fiind materializată de fundația de N- casei reclamantului ( punctele A-B) și apoi în prelungire până la punctul C de gardul coliniar edificat de pârât conform schiței la raportul de expertiză aflat la fila 149 dosar apel. În raport de acest amplasament al liniei de hotar nu mai există temeiuri pentru obligarea pârâtului la ridicarea gardului, neverificându-se susținerile reclamantului privind ridicarea gardului pe proprietatea lui.
În consecință, văzând și dispz. art. 296. s-a admis apelul și s-a schimbat în parte sentința apelată în sensul celor reținute cu privire la stabilirea liniei de hotar și obligația de ridicare a gardului.
Împotriva deciziei, în termen, motivat și legal timbrat cu timbru judiciar de 16 lei și 0,15 lei taxă timbru, a formulat recurs reclamantul G, criticile vizând în esență următoarele:
- nu s-au avut în vedere obiecțiunile sale la expertiza;
- delimitarea dintre cele două proprietăți nu respectă actele de proprietate și schițele anexă acestora;
- pârâtul i-a ocupat o suprafață de 30. prin edificarea noului gard, iar peretele casei sale din partea de N-V și Ear ămas în curte la acesta;
- a achitat expertului, pe lângă onorariul de 400 Ron stabilit de instanță și 200 Ron cheltuieli de deplasare, fapt ce denotă că acesta ajunsese la o înțelegere cu pârâtul căruia i-a întocmit schiță pentru terenul cumpărat de la cu un plus de 30.
În susținere, recurentul a depus înscrisuri - fl. 5-22.
Legal citat, intimatul pârât s-a prezentat în instanță personal, fiind asistat și de apărător, a formulat întâmpinare ( fl. 28 ) - comunicată și recurentului reclamant la 4.11.2009 - prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, probatoriile susținând soluția dispusă în apel.
Examinând recursul în raport de motivele invocate, de actele și lucrările dosarului, precum și față de dispozițiile art. 304, 312.pr.civ. Curtea constată caracterul său nefondat, justificat de cele ce se vor expune.
Deși recurentul nu a indicat motivele de nelegalitate pe care le invocă, din dezvoltarea argumentelor expuse, încadrarea s-ar putea realiza în cazul prevăzut de art. 304 pct. 9.pr.civ. - aplicarea greșită a legii.
Referitor la respingerea obiecțiunilor sale la raportul de expertiză, se reține că în mod real acestea au fost admise la termenul din 17.11.2008 - fl. 184 -, expertul răspunzând acestora la 12.01.2009 - fl. 188; de asemenea, au fost admise și obiecțiunile la suplimentul de expertiză - fl. 212 - precum și cererea de participare a unui expert parte; faptul că expertul parte a refuzat să se prezinte din lipsa unor relații contractuale cu recurentul reclamant ( fl.19 ) nu era imputabilă nici instanței și nici celeilalte părți ori expertului, acesta răspunzând noilor obiecțiuni la 29.04.2009 - fl. 227.
Faptul că respectivele concluzii nu erau favorabile recurentului, nu echivalează cu nelegalitatea lor ori cu nerespectarea deontologiei profesionale de către expert. de asemenea, instanța, în raport de restul probatoriilor, era singura îndrituită a cenzura nu numai concluziile expertului, dar și poziția procesuală a părților, apreciind în ce măsură se impunea refacerea expertizei; ceea ce de altfel s-a și întâmplat la termenul din 4.05.2009.
În ceea ce privește delimitarea hotarului în apel, se constată că acesta, în mod legal a fost stabilit în linie dreaptă pe aliniamentul A-B-C conform schiței la raportul - fl. 190 -, întrucât aceasta respectă nu numai schițele anexă titlurilor recurentului - ordinul prefectului 169/1995, fl. 170, 191 -, și contractul autentic 9981/28.09.1989, fl. 180, 181 - cât și cea anexă titlului intimatului pârât - contract /8.10.1933, -/1993, contract 12879/20.10.1997, fl. 150-153, 176.
Sub aspectul dimensiunii de 17 la a proprietății recurentului reclamant, menționată în schița de la fl. 171, aceasta nu a fost reținută întrucât partea nu a explicat cum a fost posibil ca pe altă schiță - fl. 191- respectiva mențiune să nu apară; de asemenea, nu a explicat de ce și-a însușit concluziile expertizei - fl. 35 d fond - ce menționează o altă lățime la, respectiv de 16,55, criticând în schimb doar expertiza ce stabilește o deschidere la DN 2F de 16,80.
De asemenea, faptul că nu poate intra în spatele casei pentru îngrijirea pereților nu constituie temei pentru stabilirea unei noi linii de hotar și nu deschide posibilitatea de a obține de la vecinul în curtea căruia acest perete are deschidere - pârâtul -, pe calea aleasă ( grănițuire ), parte din terenul acestuia ca și cale de acces.
Nu în ultimul rând, sub aspectul ocupării suprafeței de 30. de către pârât, trebuie menționat că instanța nu a fost investită cu o revendicare, ci doar cu grănițuire și ridicare gard, și în aceste limite, constatându-se că noul gard a respectat vechiul amplasament al demarcației dintre proprietăți, nu se impunea admiterea capătului de cerere vizând ridicarea gardului.
Restul susținerilor nu constituie motive de nelegalitate, deci nu vor fi examinate.
Față de considerentele expuse, se va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și prevederile art.274 Cod procedură civilă, va fi obligată recurentul la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat, însă într-un cuantum cenzurat conform art. 274 alin.3 pr.civ. întrucât onorariul de 2.000 Ron este disproporționat de mare față de munca depusă de apărător în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul ca nefondat, promovat de reclamantul G împotriva deciziei civile nr.176 din 11 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Obligă recurentul să plătească intimatului suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 18 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - -
- -
Red.sent.
Red.dec. CP,
RED./20.11.2009
Tehn.red.EG/15.12.2009
Președinte:Sorina RomașcanuJudecători:Sorina Romașcanu, Jănică Gioacăș, Petrina Manuela
