Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 161/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 161
Ședința publică de la 10 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Spânu
JUDECĂTOR 2: Emilian Lupean
JUDECĂTOR 3: Alexandrina Marica
Grefier: - - -
Pe rol judecarea recursului formulat de revizuienta împotriva deciziei civile nr. 255 din data de 24 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații și, având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta revizuientă, reprezentată de avocat, intimata personal și asistată de avocat și intimatul reprezentat de același avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat pentru recurenta revizuientă, susține oral motivele scrise în raport de care solicită admiterea recursului, modificarea deciziei și pe fond admiterii cererii de revizuire, fără cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimații și, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțată de Tribunalul Olt ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
La data de 4 februarie 2008, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Caracal, sub nr-, cererea de revizuire formulată de revizuienta reclamanta, în contradictoriu cu intimații pârâți și, împotriva sentinței civile nr.1644/21 iunie 2006, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosarul civil nr.1829/2006.
În motivarea cererii s-a arătat că, prin sentința atacată, instanța s-a pronunțat asupra unei acțiuni civile, având ca obiect revendicare și grănițuire.
În cursul soluționării cauzei martorul Gad eclarat că hotarul despărțitor dintre proprietățile părților se află pe latura de vest a terenului reclamanților și cunoaște faptul că acest amplasament există de 50-60 de ani și nu a fost schimbat.
În realitate, hotarul despărțitor se află atât pe latura de vest cât și pe latura de nord, aspect ce rezultă din schița depusă la dosar, procesul verbal de cercetare la fața locului și actele de proprietate pe care le deține.
A susținut revizuienta că, în raportul de depoziția acestui martor, acțiunea a fost admisă numai în parte, respectiv numai în ceea ce privește grănițuirea pe latura de vest fără a fi admisă cererea în grănițuire pe latura de nord și nici petitul privind revendicarea suprafeței de 580.
Prin sentința civilă nr.1291/25.03.2008, Judecătoria Caracala respins cererea de revizuire, apreciind, pe de o parte, că nu există o hotărâre penală de condamnare a martorului G, iar pe de altă parte depoziția acestuia nu a fost determinantă pentru soluția ce s-a dat în cauză.
S-a reținut de prima instanță că la soluționarea acțiunii în grănițuire și revendicare depoziția acestui martor nu a fost determinantă, așa încât cererea de revizuire este neîntemeiată.
S-a mai reținut de asemenea că nu există hotărâre de condamnare definitivă, iar ordonanța parchetului prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ nu ține loc de hotărâre penală de condamnare pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă, așa cum impune textul dispozițiilor art.322 pct.4 Cod procedură civilă.
Împotriva sentinței a declarat apel revizuienta reclamantă susținând că în mod greșit prima instanță a înlăturat condamnarea la pedeapsa administrativă cu 700 lei aplicată prin ordonanța parchetului martorului
A susținut revizuienta că această amendă valorează o condamnare, iar pe de altă parte textul dispozițiilor art.322 pct.4 Cod procedură civilă are în vedere stabilirea unei vinovății pentru fapta de mărturie mincinoasă indiferent dacă în această procedură se statuează că fapta prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Altfel ar însemna ca o hotărâre judecătorească să rămână în ființă pe baza unor probe false, cum este depoziția mincinoasă a martorului
În mod constant practica judecătorească a apreciat că în situația în care intervine o dispoziție legală care împiedică pornirea procesului penal acest impediment nu este de natură să justifice inadmisibilitatea cererii de revizuire.
Prin urmare interpretarea textului de lege nu este una ad litteram.
Nici cel de-al doilea motiv reținut de instanță nu poate primi considerare câtă vreme depoziția martorului a fost determinantă pentru instanță, menționându-se în considerente că martorul cunoaște situația de fapt de circa 50-60 de ani, iar această situație nu confirmă că între părți ar mai fi existat și un alt hotar decât cel pe latura de vest.
Prin urmare a solicitat admiterea apelului și modificarea sentinței în sensul admiterii cererii de revizuire urmând să fie schimbată în totalitate sentința a cărei revizuire a fost solicitată.
Tribunalul O l t, prin decizia civilă nr. 255/24 sept. 2008, respins ca nefondat apelul formulat de apelanta revizuientă împotriva sentinței civile nr.1291/25.03.2008, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimați și.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:
Judecătoria Caracala fost învestită cu o cerere de revizuire a sentinței civile nr.1644/2006, pronunțată de Judecătoria Caracal în cauza civilă nr.1829/2006.
Prin sentința civilă nr.1644/2006, Judecătoria Caracala statuat asupra unui litigiu civil având ca obiect atât grănițuirea unor suprafețe de teren, cât și revendicarea unui teren în suprafață de 580. situat pe latura de nord a proprietății reclamantei.
În cursul soluționării cauzei a fost administrată proba cu înscrisuri, proba testimonială și proba cu expertiza tehnică de specialitate topografie.
S-a reținut de instanță în soluționarea acțiunii că, așa cum rezultă din cele două titluri coroborat cu declarația martorului G, terenurile reclamantei și a pârâtului nu se învecinează pe latura de nord a reclamantei.
În lipsa modificării titlurilor de proprietate în care figurează anumite vecinătăți nu se poate proceda la stabilirea unui alt hotar decât cel existent.
S-a reținut că, potrivit raportului de expertiză și a martorilor audiați, reclamanta nu a făcut dovada că pârâții i-ar ocupa o suprafață de teren.
În mod incorect la soluționarea cererii de revizuire prima instanță a apreciat că pentru a fi îndeplinite condițiile art.322 pct.4 Cod procedură civilă se impune o hotărâre penală definitivă de condamnare a martorului pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă.
În mod constant, în practica judecătorească, dar și a fostului Tribunal Suprem s-a apreciat că existența unei sancțiuni administrative pentru fapta de mărturie mincinoasă este suficientă căci cea ce interesează sub aspectul dispozițiilor art.322 pct.4 Cod procedură civilă este fapta de mărturie mincinoasă și mai puțin gradul de pericol social, respectiv dacă acesta menține fapta la nivelul unei fapte ilicite sau al unei infracțiuni.
a contrario ar însemna că, deși martorul se face vinovat de mărturie mincinoasă, depoziția sa fiind dată în cursul procesului, totuși, întrucât nu îmbracă forma unei infracțiuni să nu poată conduce la reformarea unei hotărâri ce a avut în vedere depoziția mincinoasă.
În mod corect însă prima instanță a apreciat că depoziția martorului nu a fost determinantă pentru soluția dată de instanță în privința petitului privind revendicarea și a grănițuirii pe latura de nord.
S-a reținut că depoziția martorului nu a fost singura probă administrată în cauză și care să fi format în mod decisiv opinia instanței.
Astfel, în privința capătului de cerere privind revendicarea s-a reținut că reclamanții nu au făcut dovada ocupației ilicite a pârâților pentru suprafața de 580. ambele părți deținând în fapt suprafețe mai mici decât cele menționate în titlul de proprietate.
În ceea ce privește capătul de cerere privind grănițuirea instanța a coroborat depoziția martorului cu înscrisurile - titluri de proprietate dar și cu expertiza efectuată în cauză.
Astfel, față de mențiunile titlului de proprietate al reclamantei, dar și al pârâților 13, s-a reținut că reclamanta și pârâții nu se învecinează decât pe latura de vest a terenului reclamantei respectiv latura de est a terenului pârâților.
se înfățișează ca o prerogativă a dreptului de proprietate, iar atunci când părțile exhibă titlul de proprietate în exercitarea acestei prerogative nu se poate statua o altă situație de fapt decât cea care rezultă din mențiunile titlurilor de proprietate referitoare la vecinătăți.
Așa cum a reținut și instanța, reclamanta are la dispoziție o acțiune în rectificare a propriului titlu de proprietate prin care să se stabilească corect vecinii suprafeței de 580. și ulterior în temeiul acestui titlu să pretindă instanței să statueze în privința raporturilor de vecinătate pe laturile acestui teren.
Prin urmare, depoziția martorului nu poate fi considerată determinantă în cauza având ca obiect revendicare și grănițuire câtă vreme ea a primit valorificare în considerentele instanței prin coroborare cu restul probelor administrate.
Caracterul determinant al depoziției martorului se impune a fi avut în vedere, iar câtă vreme nu este îndeplinită această condiție calea extraordinară a revizuirii nu poate fi una efectivă și prin care partea să obțină în mod nejustificat retractarea unei hotărâri judecătorești.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs revizuienta, considerând-o nelegală și netemeinică.
Motivându-și recursul, revizuienta arată că instanțele nu au ținut cont de împrejurarea că, la plângerea penală formulată de ea împotriva martorului G, pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, prin Ordonanța din 11.01.2008, a dispus sancționarea administrativă a martorului constatând existența faptei.
Recurenta mai arată că declarația martorului a fost determinantă în pronunțarea soluției privind stabilirea hotarului despărțitor dintre proprietăți și obligarea pârâților și să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 580mp.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 322 pct. 4 Cod pr. civ. dacă un judecător, martor sau expert care a luat parte la judecată a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals, în cursul sau în urma judecății, or, dacă un magistrat a fost sancționat disciplinar pentru exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență în acea cauză, se poate cere revizuirea hotărârii.
Având în vedere aceste dispoziții legale, rezultă că sancțiunea administrativă aplicată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, pentru mărturie mincinoasă martorului, se încadrează în dispoz. art. 322 pct. 4 Cod pr. civ. în sensul că, deși martorul nu a fost condamnat definitiv, fapta martorului este totuși o mărturie mincinoasă.
Acest lucru însă nu este suficient pentru a aplica dispoz. art. 322 pct. 4 Cod pr. civ. deoarece această mărturie mincinoasă nu a fost determinantă pentru soluția dată de instanță privind revendicarea și grănițuirea pe latura de nord a proprietăților dintre reclamantă și pârâți.
În darea soluției, instanțele au avut în vedere împrejurarea că ambele părți din litigiu au suprafețe mai mici decât cele menționate în titlul de proprietate, pe de o parte, iar pe de altă parte, s-au avut în vedere și titlurile de proprietate ale părților și expertiza efectuată în cauză.
În consecință, depoziția martorului care a fost sancționat administrativ de Parchet pentru mărturie mincinoasă și care nu este determinantă în cauză, deoarece instanța și-a întemeiat soluția pe alte probe din dosar, nu poate duce la retractarea unei hotărâri judecătorești pe calea revizuirii prev. de art. 322 pct. 4 Cod pr. civ.
Având în vedere aceste considerente, în baza art. 312 Cod pr. civ. urmează a se respinge recursul formulat de revizuientă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de revizuienta împotriva deciziei civile nr. 255 din data de 24 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații și.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Februarie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. jud. -
Tehn.
2 ex./18.02.2009
L
Președinte:Dan SpânuJudecători:Dan Spânu, Emilian Lupean, Alexandrina Marica
