Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 1787/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale

pentru minori și familie

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1787/R/2008

Ședința publică din 29 septembrie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Silvia Nicorici

JUDECĂTORI: Silvia Nicorici, Traian Dârjan Carmen Maria

: - -

GREFIER:

S-a luat în examinare recursul declarat reclamantul împotriva deciziei civile nr. 34 din 29 mai 2008 Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe pârâții, și pe intervenientul, având ca obiect grănițuire.

La apelul nominal făcut în cauză, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta pârâtei intimate, și a intervenientului intimat, avocat, lipsă fiind celelalte părți.

Instanța lasă cauza la a doua strigare pentru a da posibilitatea celorlalte părți să se prezinte la cauză.

La apelul nominal făcut în cauză, la a doua strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta reclamantului recurent, avocat și intervenientului intimat, asistat de avocat, care o reprezintă și pe pârâta intimată, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta reclamantului recurent depune la dosar chitanța care atestă achitarea unei taxe judiciare de timbru în valoare de 10 lei și un timbru judiciar în sumă de 0,15 lei.

Reprezentanta pârâtei intimate și a intervenientului intimat depune la dosar întâmpinare, un exemplar înmânându-se reprezentantei reclamantului recurent.

Curtea, din oficiu, invocă excepția decăderii reclamantului recurent din dreptul de a-și mai motiva recursul după termenul legal de 15 zile de la data comunicării deciziei atacate, această excepție vizează scriptul înregistrat de către reclamantul recurent la data de 8 august 2008.

Reprezentanta reclamantului recurent consideră că această excepție este admisibilă, motiv pentru care este de acord cu admiterea acesteia.

Reprezentanta pârâtei intimate și a intervenientului intimat solicită admiterea excepției invocată din oficiu de către instanță, întrucât acest script a fost depusă ulterior după împlinirea termenului legal de 15 zile de motivare a recursului.

Curtea, din oficiu, invocă excepția inadmisibilității acelor motive de recurs ce vizează reaprecierea probelor, întrucât aceste motive intrând sub incidența art. 304 pct. 10 și 11 pr.civ. în prezent abrogate.

Reprezentanta reclamantului recurent arată că este de acord cu admiterea acestei excepții.

Reprezentanta pârâtei intimate și a intervenientului intimat arată că este de acord cu admiterea acestei excepții.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentata reclamantului recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea deciziei atacate și menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile nr. 372/2005 pronunțată de Judecătoria Șimleu Silvaniei în dosarul nr. 1330/2004, dezvoltând pe larg motivele arătate în scris prin memoriul de recurs depus la dosar, cu cheltuieli de judecată.

Reprezentanta pârâtei intimate și a intervenientului intimat solicită respingerea recursului, arătând că excepțiile invocate din oficiu de către instanță sunt juste, iar motivele de recurs nu se încadrează în prevederile art. 304.proc.civ. expuse limitativ, iar pe fondul recursului, acesta este nefondat, dezvoltând pe larg motivele arătate în scris prin întâmpinarea depusă la dosar, cu cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocațial, conform chitanței pe care o depune la dosar.

CURTEA:

Prin sentința nr. 372/5.IV.2005 pronunțată în Dosarul nr. 1330/2004 al Judecătoriei Șimleu Silvaniei, s-a admis acțiunea reclamantului și în parte cererile reconvențională și de intervenție, formulate de pârâta și respectiv, în contradictoriu cu pârâții, și, fiind obligată pârâta să predea în deplină proprietate reclamantului suprafața de 68 mp teren, conform schiței corectate de expert.

Totodată s-a dispus ieșirea din diviziune asupra imobilului din CF 4056 Șimleu, fiind atribuit pârâtei și intervenientului lotul nr. 1 cu nr. top nou 779/2/a/1 casă, curtea și grădină în suprafață de 1121. iar vechilor proprietari tabulari (, și ) lotul nr. 2 cu nr. top nou 779/2/a/2 grădină de 612 mp, s-a dispus intabularea drepturilor de proprietate asupra loturilor atribuite.

În final prin aceeași sentință, s-a stabilit linia de hotar dintre parcelele proprietatea reclamantului cu nr. top 779/1 și cea a pârâtei cu nr. top 779/2/a/, conform schiței corectate, efectuate de expert, respingându-se cererea de intervenție, în ce privește petitele de revendicare și grănițuire pe excepția autorității de lucru judecat.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că există identitate de părți, obiect și cauză, între petitele din cererea de intervenție vizând revendicarea și grănițuirea și pricina soluționată prin Decizia civilă nr. 162/10.VI.2003 a Tribunalului Sălaj rămasă irevocabilă, fiind astfel incidente dispozițiile art. 1201 Cod civil.

Prin Decizia menționată, intervenientul din prezentul dosar, a fost obligat să predea reclamantului suprafața de 68 mp teren, conform schiței corectate de expertul, stabilindu-se linia de hotar dintre parcelele cu nr. top 779/1 proprietatea reclamantului și cea cu nr. top 779/2 proprietatea intervenientului, este irelevantă împrejurarea că ulterior proprietatea intervenientului s-a dezmembrat.

Pe fondul cauzei, s-a reținut că asupra terenurilor de 2040 mp înscris în CF 4056 Șimleu top 779/2/a, sunt coproprietari pârâta și intervenientul în cotă de 1320/2040 și pârâtele împreună cu cota de 720/2040 parte, sistarea stării de indiviziune și partajul judiciar, făcându-se conform propunerilor raportului de expertiză administrat în cauză.

S-a apreciat că diferendul dintre reclamant și pârâtă în privința terenului, s-a produs întrucât aceasta din urmă, nu cunoștea existența actului de partaj voluntar, încheiat între coindivizarii parcelei inițiale cu nr. top 779, înscrisă în CF 524 Șimleul

Din această parcelă, reclamantul a cumpărat 880 mp, iar expertul, la cererea coindivizarilor de atunci, a redimensionat parcela 779/1 proprietatea reclamantului, ca având lățimea de 13, astfel că linia de hotar a fost stabilită ținându-se cont de schița inițială, aflată la filele 24 din Dosar acvirat nr. 866/2003 al Tribunalului Sălaj.

Apelul pârâtei și intervenientului, inițial au fost respinse prin Decizia civilă nr. 191/27.2005 a Tribunalului Sălaj, însă urmare a casării acesteia prin Decizia civilă nr. 2772/15.XII.2006 dată în Dosarul nr- al Curții de Apel Cluj, apelul acestora a fost trimis spre rejudecare aceluiași Tribunal.

În motivarea deciziei de casare, s-a considerat că petitele din cererea reconvențională și de intervenție, având ca obiect sistarea indiviziunii și stabilirea liniei de hotar, nu au fost soluționate pe fond, impunându-se completarea probațiunii, în sensul clarificării modalității în care s-a realizat partajul voluntar al imobilului din CF 524 Șimleu, dacă au existat semne exterioare de hotar, limitele în care s-au folosit terenurile dobândite în 1997 și dacă pârâts a ocupat proprietatea reclamantului.

În rejudecarea apelului, prin Decizia civilă nr. 34/29.2008 pronunțată în Dosar nr- al Tribunalului Sălaj, a fost schimbată sentința atacată în sensul că s-a admis în parte acțiunea reclamantului, precum și în întregime cererile reconvenționale și de intervenție formulate de pârâta și respectiv, dispunându-se ieșirea din indiviziune asupra terenului înscris în CF 4056 Șimleu top 779/2/a conform raportului de expertiză și schițelor anexe întocmite de inginer astfel:

- lotul nr. 1 cu nr. top 779/2/a/1 de 1105 mp s-a atribuit pârâtei și intervenientului, iar lotul nr. 2 cu nr. top 779/2/a/2 de 720 mp, s-a atribuit în favoarea celorlalte pârâte, dispunându-se intabularea drepturilor de proprietate asupra loturilor atribuite.

Totodată, s-a stabilit linia de hotar dintre parcela cu nr. top 779/1 proprietatea reclamantului și cea proprietatea pârâtei și intervenientului cu nr. top 779/2/a/1, pe linia a-d din planul de situație nr. 2 anexă la același raport de expertiză.

Respingându-se apoi capătul de cerere privind revendicarea suprafeței de 68 mp, reclamantul a fost obligat să plătească apelanților suma de 2.358 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul a reținut că la efectuarea raportului de expertiză tehnică topografică, expertul a avut în vedere indicațiile din decizia de casare, respectiv actul de partaj voluntar, dintre reclamant și foștii coproprietari ai topograficului inițial 779 din CF 524 Șimleu, de semnele exterioare de hotar, precum și de actele de înstrăinare dintre părți, respectiv contractul de vânzare-cumpărare din 17.II.1997 și procesul verbal de vânzare-cumpărare din 22.1997.

La efectuarea măsurătorilor, au fost prezenți atât reclamantul cât și pârâta, neformulându-se obiecțiuni la raportul de expertiză.

În această lucrare expertul a identificat în teren semnele de hotar, fântâna aflându-se cu toată circumferința pe terenul apelanților, iar țărușul de metal marchează linia de hotar actuală, stabilită pe aliniamentul A -

Mai mult, expertul a concluzionat că suprafața reală a parcelei proprietatea reclamantului, cu nr. top 779/1, este de 985 mp față de cea evidențiată la CF de 880 mp, iar suprafața reală a parcelei cu nr. top 779/2/a cu suprafața tabulară de 2040 mp, proprietatea pârâtelor și intervenientului, este de 1825 mp, astfel că petitul vizând revendicarea suprafeței de 68 mp teren, este nefondat, apelanții neocupând vreo suprafață de teren din proprietatea reclamantului.

Împotriva deciziei rezumate mai sus,reclamantul a declarat recurs în termenul legal, solicitând modificarea ei, în sensul respingerii apelului și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond.

În motivare se arată că linia de hotar a fost stabilită prin construcțiile anexă ale reclamantului, omițându-se faptul că există deja o hotărâre judecătorească, prin care s-a stabilit față de intervenient linia de hotar, fiind obligat să-i predea reclamantului suprafața de 68 mp.

Pe de altă parte, linia de hotar nu corespunde celei convenite prin actul de partaj voluntar, neținându-se cont de schița corectă, efectuată de ing., cu ocazia acelui partaj.

Prin întâmpinare intimații și au solicitat respingerea recursului.

Curtea examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, constată că recursul reclamantului este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Este real faptul că prin Decizia civilă nr. 162/10.VI.2003 pronunțată în Dosarul nr. 866/2003 al Tribunalului Sălaj acvirat, devenită irevocabilă, s-a stabilit linia de hotar dintre parcelele cu nr. top 779/1 proprietatea reclamantului și parcela cu nr. top 779/2, proprietatea pârâtului din acel proces, conform schiței corectate, efectuate de expert, acesta din urmă fiind obligat să predea reclamantului suprafața de 68 mp.

Această hotărâre însă nu este opozabilă pârâților din prezentul dosar, pentru simplul considerent că acel proces s-a purtat în contradictoriu exclusiv cu intervenientul din prezenta cauză, nu și cu restul părților.

De astfel, asupra acestui aspect s-a pronunțat Curtea de Apel Cluj, prin decizia de casare nr. 2772/15.XII.2006 dată în Dosarul nr-, statuându-se irevocabil că instanța nu putea dispune asupra unui drept real, decât în contradictoriu cu toți coproprietarii acestuia, în acord cu principiul izvorând din dispozițiile art. 17-19 din Decretul - Lege nr. 115/1938, potrivit căruia cererile privitoare la drepturile reale, se judecă în contradictoriu cu persoanele înscrise la cartea funciară.

Ca atare, decizia de care se prevalează reclamantul este irelevantă în prezenta cauză câtă vreme nu au fost împrocesuați toți coproprietarii tabulari și orice discuție pe marginea amplasamentului liniei de hotar acolo stabilită, nu-și găsește locul în actualul cadru procesual, raportat la decizia de casare mai sus arătată.

Instanța de apel în rejudecare, nu a făcut decât să urmeze indicațiile date de C, prin aceeași decizie de casare, îndrumările acesteia având caracter obligatoriu în virtutea dispozițiilor art. 315.pr.civ.

Ca atare, raportul de expertiză tehnică administrat în rejudecarea apelului, efectuată de ing., a stat la baza soluției pronunțate de Tribunal, nefiind imperios necesar ca amplasamentul liniei de hotar stabilit în cauza de față, să fie identic cu cel anterior stabilit prin decizia nr. 162/10.VI.2003 a aceluiași Tribunal, dată în contradictoriu numai cu.

Stabilindu-se cu certitudine că reclamantul folosește în fapt suprafața de 985 mp teren, față de suprafața scriptică evidențiată la CF de numai 880 mp, și că nu soții sunt cei care ocupă din proprietatea reclamantului, ci dimpotrivă acesta din urmă ocupă 100 mp din imobilul proprietatea acestora, apare cu evidență faptul că linia de hotar nu afectează cu nimic proprietatea reclamantului fiind corect trasată de Tribunal, în baza lucrării de specialitate amintite.

împrejurarea că în apropierea liniei de hotar se află o afumătoare, nu înseamnă că mejdia dintre proprietăți, trece prin construcțiile reclamantului, așa cum se susține.

Pe cale de consecință, Curtea față de considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 312 alin. 1.pr.civ. va respinge ca nefondat recursul reclamantului, care fiind în culpă procesuală va fi obligat în conformitate cu art. 274.pr.civ. să plătească intimaților suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 34 din 29 mai 2008 Tribunalului Sălaj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.

Obligă pe numitul recurent să plătească intimaților și suma de 500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 29 septembrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Silvia Nicorici, Traian Dârjan Carmen Maria

- - - - - -

GREFIER,

RED.

DACT.

2 EX./13.10.2008.

JUD.FOND.,.

Președinte:Silvia Nicorici
Judecători:Silvia Nicorici, Traian Dârjan Carmen Maria

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 1787/2008. Curtea de Apel Cluj