Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 189/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE
DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE
CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR. 189/
Ședința publică din 05 februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Șerbănoiu Bădescu judecător
JUDECĂTOR 2: Florinița Ciorăscu
JUDECĂTOR 3: Mariana
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâtul, împotriva deciziei civile nr.173 din 10 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: avocat pentru recurentul-pârât, în baza delegației de substituire emisă de Baroul Argeș - Cabinet individual avocat și avocat pentru intimata-reclamantă, în baza împuternicirii avocațiale nr.375/2009, emisă de Baroul Argeș -Cabinet individual.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat, prin anularea timbrului judiciar în sumă de 0,15 lei și a chitanței de plata taxei judiciare în sumă de 10,00 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța solicită părților prezente să precizeze punctul de vedere cu privire la caracterul evaluabil sau neevaluabil al acțiunii inițiale.
Avocat, având cuvântul pentru intimata-reclamantă precizează că nu a solicitat să se demoleze și să se facă un alt gard și apreciază că nu este o acțiune cu obiect evaluabil în bani și s-a pronunțat o hotărâre atacabilă cu apel și cu recurs. Mai arată că nu a formulat nici acțiune în revendicare ci a solicitat doar să se respecte vechea linie de hotar; altfel, recursul ar fi fost inadmisibil.
Avocat apreciază obiectul litigiului de față ca fiind neevaluabil.
Părțile prezente precizează pe rând că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul-pârât, susține oral recursul așa cum a fost motivat și întemeiat pe motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.7, 8 și 9 Cod procedură civilă.
Referitor la primul motiv de recurs, precizează că instanța de apel a interpretat greșit obiectul dedus judecății; obiectul litigiului este o acțiune în grănițuire a celor două proprietăți, iar instanța, atât ce de fond cât și cea de apel a dispus grănițuirea acestora pe un aliniament care permanent a fost contestat. Prin soluția dată în apel instanța a obligat pârâtul să respecte un anumit aliniament și a transformat o acțiune în grănițuire într-o acțiune în obligația de a face.
În ce privește motivul 2 de recurs, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.7 pr.civ. arată că, instanța de apel, în motivarea deciziei a reluat concluziile raportului de expertiză, împotriva căruia s-au formulat obiecțiuni, neprecizându-se temeiul de drept.
Un alt motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 pr.civ, vizează încălcarea dispozițiilor art.129 pct.5 din același cod, în sensul că, dacă instanța nu se considera lămurită cu privire la obiectul dedus judecății, trebuia să pună în vedere părții să-și precizeze acțiunea.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului, desființarea deciziei tribunalului și a sentinței primei instanțe cu consecința respingerii acțiunii, fără cheltuieli de judecată.
Avocat, având cuvântul pentru intimata-reclamantă, solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată. Prin acțiune s-a solicitat grănițuirea, să fie obligat pârâtul să respecte vechiul hotar. La dosar nu s-a formulat o cerere reconvențională din partea recurentului-pârât. O perioadă de 30-50 de ani au avut hotar despărțitor, iar în urmă cu circa un an pârâtul mutat un gard pe un alt hotar, spre proprietatea intimatei-reclamante cu circa 30 cm. Recurentul-pârât nu a contestat printr-o reconvențională hotarul dintre cele două proprietăți.
Și cel de-al doilea motiv de recurs este nefondat și solicită respingerea acestuia ca atare. Motivarea în drept o dă instanța pe ceea ce a fost investită, iar expertul a stabilit linia de hotar. Consideră că nu poate fi stabilită o altă linie de hotar; fiecare dintre părți are circa 7 mp în plus de titlul de proprietate.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată că:
Prin acțiunea înregistrată la data de 26.07.2006, reclamanta l-a chemat în judecată pe pârâtul G, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat pârâtul să respecte linia de hotar ce desparte cele două suprafețe de teren limitrofe.
Pârâtul se învecinează cu reclamanta pe latura vestică și a început edificarea unui gard despărțitor ce nu respectă semnele de hotar anterioare.
Prin sentința civilă nr.800 din 28.03.2007 a Judecătoriei Câmpulunga fost admisă acțiunea și s-a dispus grănițuirea celor două proprietăți conform schiței la raportul de expertiză între reperele 7-6-5-3 și fost obligat pârâtul la 819 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut în conformitate cu probele administrate că terenul reclamantei din punctul "Peste Coastă" conform titlului de proprietate nr. 40149/1994, pârâtul se învecinează pe latura vestică, unde în anul,2005 a edificat un gard de beton care să delimiteze cele două proprietăți.
Prin raportul de expertiză s-a stabilit aliniamentul 7-6-5-3 conform schiței anexe la raportul de expertiză și întrucât nu a fost contestat de părți a fost omologat de către instanța de judecată.
Împotriva sentinței civile nr. 800/2007 a Judecătoriei Câmpulunga formulat apel pârâtul G, criticând-o pentru următoarele motive:
- Instanța de fond nu a dovedit rol activ omologând un raport de expertiză defectuos întocmit, întrucât lucrarea nu respectă obiecțiunile stabilite în sensul de a pune în teren actele părților și nu au fost măsurate proprietățile pentru a stabili amplasamentul vechiului gard, motiv pentru care se solicită admiterea apelului.
- În apel s-a suplimentat proba cu refacerea raportului de expertiză tehnică, raport ce a fost efectuat de expert.
Prin decizia nr.173/10.10.2008, Tribunalul Argeșa respins ca nefondat apelul formulat de pârât și a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 400 lei.
Pentru a hotărî în acest mod, instanța de apel a reținut următoarele:
Expertul a transpus actele de proprietate ale părților și le-a măsurat trasând linia de hotar pe toată lungimea gardului în litigiu executat nou de către apelant, pe fundație de beton fiind în lungime de 4,39 l, pe distanța 13-23.
Din măsurătorile efectuate a rezultat că terenul apelantului are suprafața de 558,24 și corespunde vecinătăților din titlul de proprietate nr.31060/1993 și terenul intimatei, conturat cu albastru este de 2074,62 p conform titlului de proprietate nr.40149/1993.
Vechiul hotar este mutat de pe aliniamentul 1-2 pe aliniamentul 13-2 cu 0,30 m spre intimata - reclamantă.
În prezent linia de hotar este dată pe aliniamentul 1-2-23-26-31-34.
Pentru toate acestea s-a constatat că prima instanță a stabilit în mod corect obligarea pârâtului de a respecta aliniamentul dat conform punctelor 7-6-5-3 pe schița anexă, situație în care având în vedere că prima instanță a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, tribunalul, în temeiul art. 296 pr.civilă, a respins apelul ca nefondat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul G, criticând-o pentru nelegalitate, invocând dispozițiile art.304 pct.7, 8 și 9 Cod pr.civilă.
În primul motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.8 Cod pr.civilă, se arată că instanța de fond a fost sesizată cu stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților, ca dovadă fiind și temeiul de drept pe care și-a întemeiat acțiunea introductivă și obiectul expres determinat în scris.
Cu toate acestea, atât instanța de fond, cât și cea de apel, interpretează greșit actul juridic dedus judecății și pe fond îl obligă pe pârât să respecte un aliniament contestat permanent încât nu se explică convingerea instanței, în sensul că aliniamentul vechiului gard reprezintă și linia de hotar dintre cele două proprietăți.
Se susține că arătarea temeiului de drept forma convingerea unei acțiuni în grănițuire însă acțiunea formulată de reclamantă nu este tocmai una din care să se poată deduce obiectul cererii. Recurentul susține că există diferență între operațiunea materială a grănițuirii, prin care se urmărește eliminarea, prin semne exterioare a două proprietăți vecine, aparținând unor proprietari diferiți, și acțiunea în grănițuire, prin care să urmărește determinarea, prin hotărâre judecătorească, a limitelor dintre proprietăți și stabilirea traseului real.
În al doilea motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.7 Cod pr.civilă, se susține că instanța de apel nu a indicat considerentele de fapt și de drept, existând o motivare lacunară, care echivalează cu lipsirea acesteia, decizia trebuind desființată.
În al treilea motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, se susține că au fost încălcate dispozițiile art.129 pct.5 Cod pr.civilă, în sensul că instanța trebuia să-i pună în vedere reclamantei să-și precizeze cererea, urmând ca după aceea să administreze probele.
Curtea, analizând recursul prin prisma criticilor formulate și a probelor administrate, constată că acesta este fondat urmând a-l admite ca atare, în baza art.312 pct.5 Cod pr.civilă, și a se dispune casarea deciziei și a sentinței de la fond cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, pentru următoarele considerente:
Primul motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.8 Cod pr.civilă este întemeiat, urmând a-l admite ca atare, constatându-se că instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, schimbând natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
Astfel, se constată că instanța a fost învestită cu acțiunea formulată de reclamanta, prin care aceasta a solicitat obligarea pârâtului la respectarea liniei de hotar ce delimitează terenurile părților, însă, la primul termen de judecată, din 21.09.2006 (fila 12 dosar fond), judecătorul a schimbat obiectul acțiunii cu care a fost legal învestit, obiect amintit anterior, în grănițuirea proprietăților.
Acest aspect a fost invocat de pârât, prin motivele de apel (fila 2 dosar apel), însă instanța nu a răspuns acestei critici, motiv de recurs prevăzut de art.304 pct.7 Cod pr.civilă și găsit întemeiat.
În atare situație, ambele instanțe, de fond și apel, s-au pronunțat pe ceea ce nu s-a cerut, motiv de recurs prevăzut de art.304 pct.6 Cod pr.civilă.
Drept urmare, se impune casarea deciziei cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, pentru a se pronunța pe limitele învestirii făcute de reclamantă, potrivit art.312 pct.5 Cod pr.civilă.
Al treilea motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, va fi avut în vedere cu prilejul rejudecării cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâtul, domiciliat în de, jud. A, împotriva deciziei civile nr.173 din 10 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind reclamanta.
Casează decizia de mai sus și sentința nr.800/28.03.2007, pronunțată de Judecătoria Câmpulung, și trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 04 februarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Grefier,
Red.
/EM/4 ex./12.02.2009
Jud.apel:;;
Președinte:Veronica Șerbănoiu BădescuJudecători:Veronica Șerbănoiu Bădescu, Florinița Ciorăscu, Mariana
