Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 190/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-
DOSAR NR-
DECIZIA NR.190
Ședința publică din 2 martie 2009
PREȘEDINTE: Andra Corina Botez
JUDECĂTORI: Andra Corina Botez, Veronica Grozescu Cristina
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâții și, ambii domiciliați în com.Măneciu,- jud.P împotriva deciziei civile nr.571/4.11.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții și, ambii domiciliați în B, sector 2,-,.11,..76.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 23 februarie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la această dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Curtea, pentru a da posibilitatea recurenților-pârâți să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, 2 martie 2009, când a dat următoarea decizie:
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, Curtea constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii d Munte sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună grănițuirea proprietăților lor învecinate, prin stabilirea liniei de hotar, potrivit actelor de proprietate ale părților.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.2547/9.12.2004, a devenit proprietarul imobilului ce se învecinează pe latura de Nord cu terenul proprietatea pârâtului.
A precizat reclamantul că a formulat prezenta acțiune întrucât, cu privire la delimitarea celor două proprietăți, există neînțelegeri, ce nu au putut fi soluționate pe cale amiabilă cu pârâtul.
În apărare, pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiate, întrucât gardul despărțitor a fost edificat de el de peste 25 ani (din plasă de sârmă, cu stâlpi de fier încorporați în beton) cu acceptul fostului proprietar, cu care nu a avut neînțelegeri sub acest aspect.
Ulterior, reclamantul a solicitat introducerea în cauză și a lui (), în calitate de reclamantă, precum și a numitei, în calitate de pârâtă.
Totodată, reclamantul și-a completat acțiunea, solicitând obligarea pârâților la ridicarea gardului ce a fost edificat cu nerespectarea linieri de hotar, iar în caz de refuz să fie obligați ei, reclamanții, să efectueze lucrarea, pe cheltuiala pârâților.
În baza probelor administrate, prin sentința civilă nr.1017/7.05.2008, Judecătoria Vălenii de Ma respins acțiunea.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că expertiza efectuată în cauză concluzionează că hotarul existent între proprietățile părților corespunde cu actele de proprietate ale acestora.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel reclamanții, susținând, în esență, că:
- prima instanță nu s-a pronunțat asupra cererii lor completatoare, prin care au solicitat obligarea pârâților la ridicarea gardului edificat cu nerespectarea liniei reale de hotar dintre proprietățile părților;
- li s-a încălcat dreptul la apărare prin respingerea, în ședința publică din 7.05.2008, a cererii apărătorului lor de amânare a judecății cauzei întrucât se afla în concediu; în aceste condiții, au fost în imposibilitate de a formula obiecțiuni la raportul de expertiză topografică ing.. Mai mult decât atât, prima instanță nu a amânat pronunțarea, pentru a le da posibilitatea să depună concluzii scrise.
Prin decizia civilă nr.571/4.11.2008, Tribunalul Prahovaa admis apelul, a desființat sentința civilă nr. 1017/7.05.2008 a Judecătoriei Vălenii d Munte și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În luarea acestei decizii, Tribunalul a reținut că, prin respingerea, în ședința publică din 7.05.2008, a cererii apărătorului reclamanților de amânare a cauzei, întrucât lipsea din profesie ( conform adeverinței emisă de Baroul Prahova ), precum și cererea reclamanților de amânare a pronunțării, în vederea depunerii de concluzii scrise, prima instanță le-a încălcat dreptul la apărare, drept garantat de Constituție. În acest context, nu au putut formula obiecțiuni la raportul de expertiză topografică și nici administra proba cu interogatoriu.
Împotriva deciziei Tribunalului, au declarat recurs pârâții, susținând, în esență, că în mod greșit s-a desființat sentința cu trimitere spre rejudecare, pe considerentul că
le-a fost încălcat reclamanților dreptul la apărare. Dat fiind caracterul devolutiv al apelului, reclamanții puteau solicita completarea probatoriului în apel, potrivit art.295 alin.2 Cod pr.civilă. Au mai susținut recurenții că, pe fond, acțiunea reclamanților este neîntemeiată, hotarul dintre proprietățile părților fiind aceleași din anul 1978.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de criticile formulate, precum și de dispozițiile legale incidente în cauză, curtea reține că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Într-adevăr, potrivit art.297 alin.1 Cod pr.civilă, încălcarea dreptului la apărare nu este de natură a atrage desființarea hotărârii cu trimitere spre rejudecare, numai că, în cazul în speță, din lecturarea sentinței apelate se reține că prima instanță nu s-a pronunțat asupra cererii completatoare, prin care reclamanții au solicitat obligarea pârâților la ridicarea gardului edificat prin încălcarea liniei de hotar dintre proprietățile părților (primul motiv de apel invocat de reclamanți) situație, care, potrivit textului de lege menționat, impune desființarea sentinței cu trimitere spre rejudecare.
În acest context, omisiunea din considerentele deciziei nu justifică admiterea recursului, pe de o parte, acesta vizând de fapt dispozitivul hotărârii atacate (care, conform celor expuse, este legal), iar pe de altă parte, rectificarea considerentelor s-a făcut prin motivarea prezentei decizii.
Față de toate aceste considerente, curtea, în temeiul art.312 Cod pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat.
În baza art.274 Cod pr.civilă, recurenții vor fi obligați să plătească intimaților suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții și, ambii domiciliați în com.Măneciu,- jud.P împotriva deciziei civile nr.571/4.11.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții și, ambii domiciliați în B, sector 2,-,.11,..76.
Obligă recurenții să plătească intimaților suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 2 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Andra Corina Botez, Veronica Grozescu Cristina
- - - - - - -
GREFIER,
/VM
2 ex/4.03.2009
nr- Judec.V de
nr- Trib.
,
operator de date cu caracter personal
notificare nr.3120/2006
Președinte:Andra Corina BotezJudecători:Andra Corina Botez, Veronica Grozescu Cristina
