Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 2060/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2060/R/2008
Ședința publică din 27 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Nicorici
JUDECĂTORI: Silvia Nicorici, Traian Dârjan Carmen Maria
- -
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul, împotriva deciziei civile nr. 36 din 12 iunie 2008 Tribunalului Zalău, pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamanții, și pe pârâții, -, A, având ca obiect grănițuire - despăgubiri .
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei se constată lipsa părților, iar la a doua strigare a cauzei se prezintă reclamantul recurent, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 181 lei și timbre judiciare în valoare de 1,50 lei, conform filelor 18, 19, 20 din dosar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, la prima strigare a cauzei, se constată că prin registratura instanței, la data de 20 oct. 2008, pârâtul intimat a depus un înscris prin care solicită daune morale în valoare de 5000 RON și la care a atașat o copie după recursul declarat de în dosarul nr.1277/2006 al Judecătoriei Zalău.
La a doua strigare a cauzei se prezintă reclamantul recurent, lipsă fiind celelalte părți.
Instanța constată că la termenul anterior, respectiv în ședința publică din 22 sept. 2008, în temeiul art.306 alin.2 raportat la art.304 pct.1 pr.civ. instanța din oficiu, a invocat un motiv de ordine publică, și anume, nelegala soluționare a cauzei de către Tribunal, ca apel, în complet de doi judecători, iar nu ca recurs în complet de trei judecători, Tribunalul pronunțând soluția cu nesocotirea disp. art.282 indice 1 alin.1 pr.civ. și art.54 din Legea nr.304/2004 republicată, având în vedere valoarea terenului pe care reclamantul îl revendică, valoare care a fost indicată în acțiunea introductivă.
Instanța pune în discuție motivul de ordine publică mai sus menționat.
Reclamantul recurent, arată că este de acord cu motivul de ordine publică invocat de către instanță, deoarece chiar el instituit calea de atac ca fiind recursul și nu apelul.
Instanța reține cauza în pronunțare pe motivul de ordine publică invocat.
Reclamantul recurent arată că susține motivele de recurs așa cum au fost formulate în scris.
După luarea cauzei, reclamantul recurent se prezintă în instanță și arată că a achitat taxa judiciară de timbru de două ori.
În urma verficărilor efectuate, instanța constată că sunt două petite, respectiv despăgubiri și revendicare, astfel că prima taxă judiciară de timbru a fost achitată pentru revendicare, iar cea de a doua taxă judiciară de timbru a fost achitată pentru despăgubirile solicitate, recursul fiind astfel corect timbrat.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 3822/10.XII.2007 pronunțată în Dosarul nr- al Judecătoriei Zalău, s-a admis în parte cererea reclamanților, și, împotriva pârâților -, și a, stabilindu-se linia de hotar între terenul extravilan arabil, înscris în Titlul de proprietate nr. 41.768/21082/2002 eliberat reclamanților, situat în parcela " " și terenul fânețe extravilan din aceeași parcelă, înscris în Titlul de proprietate nr. 41768/21083/2002 eliberat pârâților, pe aliniamentul hașuat cu culoare neagră și x-at, din schița efectuată de expertul aflată la fila 60, care face parte integrantă din hotărâre.
Prin aceeași sentință, s-au respins ca nefondate capetele de cerere privind revendicarea și despăgubirile, fiind obligați în solidar pârâții să plătească reclamanților suma de 950 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că părților li s-au eliberat titluri de proprietate, pentru terenuri învecinate situate în locul numit "", reclamanților pe suprafața de 2900 mp, iar pârâților pe suprafața de 5500 mp.
Prin raportul de expertiză efectuat de inginer, s-a stabilit că terenul proprietatea reclamanților, are în realitate 3006 mp din care aceștia folosesc 1420 mp, restul fiind ocupat de numitul și de un drum de acces, iar terenul proprietatea pârâților, are în realitate 6.427 mp, din care aceștia folosesc 5580, restul fiind cultivată de numitul, s-a concluzionat că pârâtul nu folosește nici o suprafață de teren, din proprietatea reclamanților, trasându-se linia de hotar în schița aflată în dosar la fila 60, întocmită de același expert.
Urmare a obiecțiunilor formulate de reclamantul, în cauză s-a administrat o completare a raportului de expertiză, efectuată de inginerul, care a identificat terenurile din titluri cu date de CF, stabilind că terenul folosit de pârâți de 5.232 mp se regăsește pe topograficele nr. 878/228 și 878/229 din CF 994 și 995, iar cel aflat în folosința reclamanților de 1530 mp, se identifică pe topograficul 878/227 din CF 993, precizând că suprafețele înscrise în cele trei CF indicate anterior, sunt mai mici decât cele din titluri.
Având în vedere că potrivit celor două rapoarte de expertiză administrate în cauză, pârâții nu ocupă nici o suprafață de teren din proprietatea reclamanților, dreptul lor de proprietate neafectând nici vechiul amplasament, avut de antecesorii reclamanților, s-a apreciat că petitul vizând revendicarea suprafeței de 1.700 mp, nu este fondat, la fel și cererea accesorie privind despăgubirile, ambele fiind respinse, s-a stabilit linia de hotar conform schiței efectuate de ing..
Apelul reclamantului, a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 36/12.VI.2008 pronunțată în dosarul cu același număr - al Tribunalului Sălaj.
Pentru a pronunța această soluție Tribunalul reproducând"ad literam"considerentele sentinței atacate, a apreciat că în mod corect și legal prima instanță a admis în parte acțiunea reclamanților, stabilind linia de hotar dintre terenurile părților și respingând cererea cu privire la revendicare și despăgubiri ca nefondată, câtă vreme din expertiza judiciară topografică, efectuată în cauză și din completarea la această expertiză, rezultă că pârâții nu au folosit și nu folosesc nici în prezent vreo suprafață de teren, aparținând reclamanților.
Împotriva acestei decizii, reclamantul a declarat recurs în termenul legal, cu motivarea că i s-a reconstituit dreptul de proprietate pe suprafața de 2900 mp situat în " ", pe vechiul amplasament și l-a cultivat fără întrerupere timp de 12 ani, fără a avea probleme cu vecinii.
Începând cu data de 24.VII.2004, pârâtul a ocupat abuziv suprafața de 1400 mp, însușindu-și recolta de pe care a transportat-o acasă, motiv pentru care a formulat multiple sesizări Poliției și Parchetului, adresându-se apoi instanței de judecată.
Expertiza efectuată de ing., s-a întocmit în mod arbitrar și corupt, în absența proprietarilor parcelelor din și fără a consulta documentația OCOTA S și cea existentă la CF.
Pentru acest motiv, a cerut administrarea altei expertize, care trebuia să identifice toată suprafața de 2900 mp din titlu de proprietate, cu date de CF, nu numai cât folosește efectiv de 4 ani reclamantul, adică 1.500 mp, lucru pe care nu l-a făcut și consideră că s-a adus atingerea dreptului său de proprietate, prin soluțiile pronunțate de cele două instanțe.
Prin întâmpinare, pârâta a cerut respingerea recursului, cu motivarea că în 17.2003 Primăria Z, i-au repus în posesie pe vechiul amplasament, astfel că reclamantul este cel care le-a ocupat abuziv suprafața de 1.400 mp.
Recursul reclamantului este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Curtea în ședința publică din 22.IX.2008, în temeiul dispozițiilor art. 306 alin. 2.pr.civ. raportat la art. 304 pct. 1.pr.civ. și art. 2821.pr.civ. a invocat excepția nelegalei constituiri a completului de judecată, precum și excepția nelegalei soluționări a căii de atac a apelului, raportat la obiectul acțiunii introductive de instanță.
În analiza acestor excepții, Curtea reține că reclamanții, și, au solicitat prin acțiunea introductivă, în contradictoriu cu pârâții, și a, să se stabilească linia de hotar între terenurile învecinate proprietatea părților, situate în locul numit " " și înscrise în cele două titluri de proprietate eliberate părților, obligarea pârâților la eliberarea suprafeței ocupate de 1.700 mp și la plata prejudiciului creat prin însușirea recoltei de 2.300 RON, precizând în finalul acțiunii introductive, că valoarea terenului revendicat este de 10 milioane lei vechi.
În drept, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 584 și următoarele cod civil și art. 480 și următoarele Cod civil.
Conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil român, părțile fixează limitele în care va avea loc judecata, atât din punct de vedere al obiectului cât și al persoanelor între care se stabilesc raporturile juridice procesuale, instanța fiind îndreptățită să respecte cadrul procedural determinat de părțile litigante.
Prin cele două rapoarte de expertiză administrate în cauză, efectuate de ing. și respectiv, nestabilindu-se valoarea de circulație a suprafeței revendicate, rămâne că valoarea acesteia, este cea indicată de reclamanți prin acțiunea introductivă, adică 10 milioane lei vechi.
Art. 2821alin. 1.pr.civ. stabilește că, nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță, în cererile introduse pe cale principală, privind pensii de întreținere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei inclusiv, atât în materie civilă cât și în materie comercială, acțiunile posesorii, precum și cele referitoare la înregistrările și registrele de stare civilă, luarea măsurilor asiguratorii și în alte cazuri prevăzute de lege.
În opinia Curții, obiectul acțiunii introductive îl constituie, în principal, revendicarea suprafeței de 1.700 mp teren, acțiune civilă care are un caracter patrimonial fiind evaluailă în bani și a cărei valoare nu depășește 1 miliard de lei, iar împrejurarea că reclamanții au formulat ca prim petit, grănițuirea dintre proprietățile părților, nu este de natură să confere acțiunii introductive un caracter nepatrimonial.
Potrivit principiului legalității căii de atac care, de asemenea, guvernează procesul civil român, căile de atac sunt instituite prin lege sau cu alte cuvinte, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege.
Împrejurarea că tribunalul a dat o calificare greșită cererii introductive și pe cale de consecință, căii de atac exercitată de reclamant, nu poate răpi dreptul acestuia la calea de atac prevăzută de lege, respectiv la calea de atac a recursului, așa cum în mod corect acesta a formulat-
În speță, în raport cu valoarea litigiului de sub 1 miliard lei, tribunalul în mod greșit a calificat și judecat calea de atac declarată de reclamant ca fiind apel și nu recurs, cu nerespectarea dispozițiilor legale privind compunerea completului de judecată, fiind incident astfel motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 1.pr.civ.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 1.pr.civ. va admite recursul reclamantului, va casa decizia atacată și va trimite cauza spre rejudecarea recursului la Tribunalul Cluj.
Cu ocazia rejudecării, Tribunalul va examina și restul criticilor aduse de reclamant prin prezentul recurs, celor două rapoarte de expertiză, critici care se pare că sunt justificate, raportat la explicațiile date de expertul în completarea raportului de expertiză aflat la 93 verso dosar fond și la împrejurarea că celălalt expert, a identificat cu date de CF, numai suprafața de 1.530 mp folosită de reclamanți și nu întreaga suprafață de 2.900 mp cuprinsă în titlul de proprietate eliberat reclamanților.
Or, stabilirea liniei de hotar, se impune a fi trasată raportat la documentația inițială ce a stat la baza punerii în posesie a părților și eliberării titlurilor de proprietate, aflată la OCOTA S, și nu cea avută în vedere de expertul, întocmită în 17.2003, după eliberarea titlurilor de proprietate ( 61 dosar fond și 16 dosar recurs ).
Cu alte cuvinte, se pune problema administrării unui nou raport de expertiză topografică, care să țină cont de documentația inițială de punere în posesie a părților, nu cea întocmită de Comisia Locală, după eliberarea titlurilor, cum s-a procedat în cauza de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 36 din 12 iunie 2008 Tribunalului Sălaj pronunțată în dosar nr-, pe care o casează în întregime și trimite cauza la aceeași instanță, Tribunalul Sălaj, pentru rejudecare ca recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 27 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - -
RED.
DACT.
3 EX./31.10.2008.
JUD.APEL.,.
Președinte:Silvia NicoriciJudecători:Silvia Nicorici, Traian Dârjan Carmen Maria
