Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 217/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 217/2008
Ședința publică de la 19 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioan Truță
JUDECĂTOR 2: Carla Maria Cojocaru
JUDECĂTOR 3: Anca Neamțiu președinte secție
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâtul, împotriva deciziei civile nr. 363/2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-, având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pârâtul recurent asistat de avocat - cu delegație la dosar, intimata reclamantă asistată de avocat - cu delegație la dosar, lipsă fiind intimatul reclamant.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Mandatarul pârâtului recurent depune la dosar bon reprezentând contravaloarea transportului la instanță și onorariu avocat.
Nefiind alte cereri formulate, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Mandatarul pârâtului recurent - avocat solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, fiind nelegale și netemeinice hotărârile instanțelor de fond și apel, întrucât a fost luată în considerare doar expertiza făcută în fața instanțelor și nu s-a ținut cont de alte acte depuse, în probațiune la dosar. Invocă faptul că suprafața în litigiu este mult mai mică, așa cum rezultă din extrasul de carte funciară depus la dosar.
Cele două expertize făcute în cauza de față se contrazic, prima făcând referire la o suprafață de 315 mp, aspect nemotivat de instanțe, iar cea de a doua expertiză la o suprafață de 41 mp. Suprafața imobilelor în litigiu este de 1400 mp și solicită a se avea în vedere de către instanța de recurs, în afară de cele două expertize și situarea administrativă a imobilelor, extrasele de carte funciară și planurile de situație. Solicită cheltuieli de judecată, depuse cu chitanță la dosar.
Mandatarul intimaților reclamanți - avocat, solicită respingerea prezentului recurs ca nefondat, și menținerea ca legale și temeinice a hotărârilor pronunțate de cele două instanțe, cu cheltuieli de judecată justificate la dosar.
Invocă faptul că instanța de fond în mod corect a reținut faptul că expertiza efectuată în cauză a fost însușită în mod expres de către pârât, și numai în ciclu procesual este contestată, încălcându-se astfel principiul nemijlocirii. Există de asemenea la dosar și o mărturisire a pârâtului în sensul că ocupă proprietatea reclamanților, respectiv 41 mp. De asemenea, în formularea inițială a recursului se solicită ca suprafața în litigiu să fie alipită, ceea ce include o revendicare, care nu a fost formulată în fond și apel, astfel că nu poate fi luată în considerare de către instanță.
Pentru considerentele expuse, solicită respingerea ca nefondat a recursului de față, cu cheltuieli de judecată.
In replică, mandatarul pârâtului recurent susține că acesta nu s-a opus concluziilor expertului, întrucât nu are foarte multă școală și a dat dovadă de bună - credință.
Instanța, deliberând, față de actele și lucrările dosarului, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin sentința civilă nr. 2076/2007 a Judecătoriei Mediașs -a admis acțiunea civilă formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâtul și s-a stabilit linia de graniță între imobilele înscrise în CF 5171 Mediaș nr. cadastral 4103/2/1/1 și CF 11029 Mediaș nr. cadastral 4090/4/2/11 pe aliniamentul1-1- C - D - E - potrivit suplimentului la expertiza topografică efectuat de expert.
Pârâtul a fost obligat la cheltuieli de judecată parțiale de 300 lei către reclamanți.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond reținut că imobilul reclamanților înscris în CF 5171 Mediaș loc de casă cu casă în suprafață de 2900 mp se învecinează cu imobilul pârâtului înscris în CF 11029 Mediaș loc de casă cu casă de 700 mp.
Pârâtul ocupă din imobilul reclamanților o suprafață de 41 mp iar față de concluziile suplimentului la raportul de expertiză s-a făcut aplicarea prevederilor art. 584 Cod civ. și s-a stabilit linia de graniță pe aliniamentul1-1- C - D - E - F.
Împotriva sentinței a declarat în termen apel care a solicitat schimbarea hotărârii invocând lipsa rolului activ al instanței care nu a încuviințat obiecțiunile la raportul de expertiză, faptul că expertul nu a măsurat în teren cele două proprietăți.
Expertizele efectuate în cauză sunt contradictorii și nu s-au comparat titlurile de proprietate ale părților.
Prin decizia civilă nr. 363/26.11.2007 Tribunalul Sibiu a respins apelul promovat de apelantul împotriva sentinței civile nr. 2076/9.07.2007 a Judecătoriei Mediaș, pe care a păstrat-
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut și motivat următoarele:
Situația de fapt reținută de instanța de fond este temeinică, imobilele părților sunt limitrofe având o latură comună și sunt situate administrativ la nr. 21 (intimații ) și 19 (apelantul) pe str. - de din Mediaș.
Expertul a consemnat în lucrarea de expertiză că părțile au fost prezente la fața locului la data efectuării lucrării ( 44) iar măsurătorile s-au efectuat cu aparatul 0 020.
Conform concluziilor expertului, a ocupat din suprafața imobilului intimaților o suprafață de 5 mp+36 mp = 41 mp.
Pârâtul a fost de acord cu acțiunea și a arătat că gardul care depășește imobilele a fost edificat de tatăl său în 1982 și a fost de acord cu mutarea lui dacă se impune (fila 12 dosar).
De asemenea apelantul pârât și-a însușit obiecțiunile făcute de reclamanți fapt consemnat în încheierea de ședință din 4.06.2007 iar după efectuarea suplimentului la raportul de expertiză acesta a arătat că este de acord cu acesta recunoscând că tatăl său și-a lărgit curtea pentru a avea acces
cu mașina în curte ( 64 dosar).
Ca atare, motivele de apel invocate nu au fost reținute ca fondate, instanța de fond statuând asupra cererii în limitele în care a fost sesizată cu respectarea principiului disponibilității care guvernează procesul civil și numai pentru aflarea adevărului.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 295, 296 Cod pr. civ. coroborat cu art. 584 Cod civ. Tribunalul a respins apelul declarat și a păstrat sentința civilă 2076/2007 a Judecătoriei Mediaș.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs pârâtul invocând în drept prev. art. 304 pct. 9 Cod pr. civ.
În expunerea criticilor s-a arătat că instanțele de fond au aplicat greșit legea și au încălcat prev. art. 129 alin 5 Cod pr. civ.
De asemenea s-a arătat că reclamanții nu au avut ca petit revendicarea lotului pe care pârâtul l-ar fi ocupat în ceea ce privește suprafața pe care s-a constatat că pârâtul a ocupat- Linia de graniță a fost întotdeauna cea existentă în prezent.
Nu s-a solicitat ca pârâtul să fie obligat să respecte dreptul de proprietate și posesie asupra fâșiei de teren pe care a ocupat- din proprietatea reclamanților, astfel că li s-a dat de către instanță mai mult decât s-a cerut.
Prin Decizia civilă nr. 46/2008 Curtea de Apel a admis recursul pârâtului și a modificat decizia atacată în sensul că a admis apelul pârâtului împotriva sentinței civile nr. 2074/2007 a Judecătoriei Mediaș pe care a schimbat-o în parte și în consecință a stabilit linia de graniță pe aliniamentul A - B - C - D - E - F - culoare albastră conform suplimentului expertizei topografice întocmite de expert și schiței aferente.
Pentru a pronunța această decizie instanța de recurs a reținut că reclamanții au investit în cauză instanțele judecătorești cu o acțiune având un singur capăt de cerere, respectiv stabilirea liniei de graniță care desparte proprietatea lor, situată administrativ în Mediaș,-, de aceea a pârâtului situată administrativ la nr. 19 și care se învecinează pe o latură, respectiv curte și grădină.
Astfel, atâta timp cât nu s-a formulat și un capăt de cerere privitor la revendicarea celor 41 mp, stabilirea liniei de hotar pe aliniamentul1-1- C - D - E - F (linia roșie) conform expertizei topografice și a schiței de la fila 60 - dosar fond, întocmită de expertul, a fost considerată inadmisibilă.
Stabilirea liniei de graniță, față de obiectul cererii de chemare în judecată, nu se putea realiza în prezenta cauză, decât potrivit folosinței faptice.
O acțiune în grănițuire privind stabilirea liniei de hotar pe un alt aliniament decât cel al folosinței faptice și care implică și revendicarea unei suprafețe de teren, în lipsa unui atare capăt de cerere, față de disp. art. 584 Cod civ. raportat la art. 480 și urm. Cod civ. a fost considerată de neprimit.
Împotriva acestei decizii au formulat contestație în anulare reclamanții și care a fost admisă de Curtea de APEL ALBA IULIA prin Decizia civilă nr. 171/2008, care a anulat Decizia civilă nr. 46/2008 a aceleiași instanțe și a stabilit termen pentru rejudecarea recursului.
Pentru a pronunța această decizie Curtea a reținut că dezlegarea dată pricinii de instanța de recurs este rezultatul unei erori materiale în sensul art. 318 cod pr. civilă. Pârâtul, în recursul declarat a solicitat casarea cu trimitere a cauzei spre rejudecare, în temeiul art. 312 cod pr. civilă, pentru efectuarea unei noi expertize, susținând că nu au fost comparate titlurile de proprietate ale părților, că nu a fost formulat capăt de revendicare a lotului pe care pârâtul l-ar fi ocupat. Solicitând compararea titlurilor, implicit a fost pusă în discuție, chiar și de către pârât, întinderea drepturilor de proprietate, ceea ce înseamnă că a recunoscut existența discuției cu privire la suprafața de teren ocupată.
Cauza a fost reînregistrată de către instanța de recurs sub nr-.
Reanalizând legalitatea și temeinicia deciziei pronunțate de instanța de apel Curtea constată că recursul declarat de pârâtul nu este fondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
Criticile invocate de recurent privind analizarea probatoriului și reținerea greșită a stării de fapt de către instanțele de fond, vizează analizarea probatoriului și se încadrează mențiunilor prevăzute de art. 304 pct. 11 și nu prevederilor art. 304 pct. 9, astfel că nu mai pot fi analizate în condițiile în care acest punct a fost abrogat.
Chiar dacă, așa cum se pretinde pe calea recursului, statuările de fapt reținute de instanța de apel sunt greșite, eventuala eroare, sub acest aspect, nu mai constituie motiv de recurs după abrogarea punctelor 10 și 11 ale art. 304 cod pr. civilă prin OUG 138/2000.
Potrivit art. 212 alin. 2 cod pr. civilă expertiza contrarie va trebui cerută motivat la primul termen de judecată după depunerea lucrării, or pârâtul a fost de acord cu obiecțiunile pe care le-au avut reclamanții la raportul de expertiză, iar el nu a avut obiecțiuni (încheierea de ședință din 4.06.2007 - 53, dosar fond), iar la ultimul termen de judecată din 9.07.2007 ( 64) a arătat că este acord cu expertiza efectuată, fiind adevărat că tatăl său a intrat în terenul reclamanților atunci când a avut nevoie să se lărgească curtea pentru a realiza accesul și cu mașina, susținând că a avut acceptul vecinilor săi. Prin urmare, criticarea probelor direct în fața instanțelor de control judiciar este tardivă, faptul că pârâtul nu a beneficiat de o apărare calificată în fața instanței de fond nefiind în măsură să justifice admiterea unui recurs bazat pe motive de netemeinicie, care vizează starea de fapt.
Critica referitoare la faptul că reclamanții nu au avut ca petit revendicarea lotului pe care pârâtul l-ar fi ocupat și că nu au fost comparate titlurile de proprietate ale părților, este nefondată întrucât petitul acțiunii introductive viza stabilirea liniei de graniță între cele două proprietăți prin reconstituirea hotarului real dintre cele două fonduri, iar această formulare valorează revendicare, chiar dacă se poate susține că nu este riguros formulată.
Acțiunea în grănițuire prev. de art. 584 cod civil este o acțiune petitorie prin care se urmărește determinarea, prin semne exterioare a liniei despărțitoare dintre două fonduri vecine care aparțin unor titulari diferiți. Hotărârea judecătorească prin care se stabilește linia de graniță are caracter declarativ de drepturi, deoarece instanța reconstituie hotarul real dintre cele două fonduri.
Acțiunea în grănițuire nu se confundă cu acțiunea în revendicare. Acțiunea în revendicare presupune contestarea dreptului de proprietate al pârâtului și redobândirea posesiei asupra unui bun care este precis determinat; de aceea sarcina probei revine reclamantului. Dimpotrivă, în cazul acțiunii în grănițuire se urmărește reconstituirea hotarului real dintre două fonduri, fiecare parte având îndoitul rol de reclamant și de pârât, ceea ce le pune pe același plan în ceea ce privește sarcina probei.
Motivul de recurs referitor la obligarea greșită a pârâtului la plata sumei de 300 lei reprezentând din onorariul expertului topograf, față de faptul că el a fost de acord cu acțiunea reclamanților la primul termen de judecată este nu numai nefondat dar apare formulat chiar cu rea credință. În primul rând, potrivit art. 584 cod civil, cheltuielile grănițuirii se vor face pe J, astfel încât în mod corect pârâtul a fost obligat la plata a a onorariului expertului topograf, ba mai mult, trebuia să suporte J din toate cheltuielile de judecată efectuate de reclamanți. Pe de altă parte, susținerea pârâtului că a fost de acord cu acțiunea reclamanților este total nefondată și formulată cu rea credință atâta timp cât el a declarat în cauză atât apel cât și recurs, deci nu se poate susține că a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamanților, art. 275 cod pr. civilă neputând fi aplicat în cauză.
Pentru motivele arătate mai, Curtea constată că nu sunt incidente nici unul din motivele de recurs invocate de recurent, hotărârile pronunțate fiind legale și temeinice și la adăpost de orice critică, motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin. 1 cod pr. civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile 363/2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu.
În baza art. 274 cod pr. civilă va obliga recurentul să plătească intimaților, cheltuieli de judecată de 2000 lei, reprezentând onorariu de avocat și cheltuieli de transport efectuate în calea de atac a contestației în anulare și în rejudecarea recursului.
Pentru aceste motive
In numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile 363/2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu.
Obligă recurentul să plătească intimaților, cheltuieli de judecată de 2000 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19.06.2008.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - - semn. Vicepreședintele Curții de Apel |
Grefier, - - |
Red.
Tehn.
2 ex./4.07.2008
Jud fond:
Jud. apel:,
Președinte:Ioan TruțăJudecători:Ioan Truță, Carla Maria Cojocaru, Anca Neamțiu
