Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 2287/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.2287/R/2008
Ședința publică din 20 noiembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Eugenia Pușcașiu
JUDECĂTORI: Eugenia Pușcașiu, Andrea Annamaria Chiș Ana GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții și, precum și recursul declarat de pârâtul Orașul N - prin Primar împotriva deciziei civile nr.53/A din 30 iunie 2006, privind și pe intimații pârâți, SC Plus SRL N, Colegiul Național, Inspectoratul Școlar Județean B-N, Banca Comercială Română -Sucursala N și CEC SA - Sucursala B, având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal, la prima și a doua strigare a cauzei, se prezintă recurentul reclamant, personal, lipsă fiind părțile din proces.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul reclamantului este legal timbrat cu 1.381,9 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar, iar recursul pârâtului 414 lei taxă judiciară de timbru și 4,7 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se depune la dosar din partea recurenților și note de ședință prin care își exprimă punctul de vedere cu privire la cererea de suspendare formulată în cauză.
Instanța, din oficiu, în temeiul art.304 pct.1 Cod proc.civ. raportat la valoarea terenului din litigiului de 22.000 EURO, sub un miliard de lei, declarată de către apelantul reclamant și consemnată în încheierea de ședință aflată la 30 în dosarul de apel, invocă excepția nelegalei compuneri a instanței care a pronunțat hotărârea atacată și excepția competenței materiale în soluționarea căii de atac, și acordă cuvântul asupra acestor excepții.
Recurentul reclamant solicită respingerea excepției invocate și judecarea pe fond a recursului.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1056/2007 pronunțată de Judecătoria Năsăuda fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții, împotriva pârâților Colegiul Național N, Inspectoratul Scolar Județean B-N, ; a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamanți față de pârâții SC Plus " SRL N, Banca Comercială Română- Sucursala N, CEC SA B -Sucursala B, orașul N prin primar; s-a admis în parte acțiunea reconvențională formulată de pârâta reclamantă reconvențională, fiind respins ca neîntemeiat petitul privind uzucapiunea invocată de pârâta reclamantă reconvențională ; a fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea reconvențională formulată de pârâta reclamantă reconvențională; a admis în parte acțiunea reconvențională formulată de pârâtul reclamant reconv.; a respins ca neîntemeiată acțiunea reconvențională formulată de pârâta reclamantă reconvențională SC PLUS SRL N, a fost admisă acțiunea reconvențională precizată, formulată de pârâta reclamantă reconvențională și în consecință, a dispus rectificarea suprafețelor imobilelor terenuri înscrise în CF 634 N în sensul că, suprafața imobilului cu nr. top 9 s-a diminuat de la 112 mp la 20 mp, suprafața nr. top 10 s-a diminuat de 713 mp la 625 mp; suprafața nr. top 8/1 s-a diminuat de la 230 mp la 0 mp conform tabelului de mișcare parcelară anexa 4 la completarea raportului de expertiză. A dispus grănițuirea imobilelor cu nr. top 9,10,8/1 așa cum suprafața acestora a fost diminuată conform variantei B din completarea raportului de expertiză, sens în care: a stabilit linia de metă dintre imobilele cu nr. top 9,10,8/1 și imobilele cu nr. top 6, 7/2/a pe aliniamentul cuprins între punctele 1,2,3,4,5,6; a stabilit linia de metă dintre imobilele cu nr. top 9,10,8/1 și imobilele cu nr. top 7/2/b, 872, pe aliniamentul cuprins între punctele 6,7,8,9; a stabilit linia de metă dintre imobilele cu nr. top 9,10,8/1 și imobilele cu nr. top 11/2, 12,13 pe aliniamentul cuprins între punctele 9,10; a obligat pe pârâții Colegiul - prin Inspectoratul Școlar Județean B N, să plătească fiecare reclamanților câte 85 lei cu titlu cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanții sunt proprietari tabulari ai imobilelor înscrise în CF 634 N, respectiv a nr. top 9,10 și 8/1. Așa cum rezultă din extrasul de CF existent la dosar suprafața înscrisă a acestor imobilele este de 112 mp, 713 mp și 203 mp. Analizându-se coala CF 634 se poate lesne observa că aceste imobilele au fost naționalizate, iar prin sentința civlă nr. 1913/1991 a Judecătoriei Năsăud pronunțată în dosarul acvirat s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea foștilor proprietari doar asupra suprafeței de 593 mp din imobilele sus menționate.
Prin prisma acestei sentințe s-a emis decizia nr.88/1992 de către Prefectura B N, iar prin anexa acelei decizii este din nou precizată suprafața reconstituită de 593 mp din imobilele cu nr. top 10,9 și 8/1.
Ca urmare a modificărilor intervenite, imobilul aflat în prezent în proprietatea reclamanților este bine delimitat de imobilele din jur, prin zidul de beton și construcții.
Reclamanții nu a dovedit faptul că la data dobândirii proprietății prin cumpărare suprafața reală era acea înscrisă în CF și că pârâții au adus ulterior o încălcarea dreptului lor. Această concluzie se desprinde din faptul că zidurile și construcțiile împrejmuitoare terenurilor reclamanților sunt edificate cu foarte mult timp înainte de dobândirea de către aceștia a dreptului de proprietate.
Față de aceste împrejurări prin prisma disp.art.36 din Legea nr.7/1996 și a raportului de expertiză întocmit în cauză s-a dispus rectificarea suprafețelor imobilelor proprietatea reclamanților în sensul că suprafața nr.top nouă s-a diminuat la 112 la 20 mp, suprafața nr. top 10 s-a diminuat de la 713 mp la 625 mp, iar nr.top 8/1, a rămas doar scriptic fără suprafață.
Prin această rectificare imobilul proprietatea reclamanților devine conform celui precizat prin sentința civilă nr. 1913/1991 a Judecătoriei Năsăud, îndreptându-se astfel și deficiența de calcul strecurată acolo ca urmare a tehnicilor diferite de măsurare, fapt ce rezultă și din compararea planurilor de situație existente în dosarul acvirat cu planul de situație din raportul de expertiză D.
În privința petitului de uzucapiune formulat de pârâtele reclamante reconvenționale, instanța a reținut că nu s-a făcut dovada exercitării unei posesii utile asupra unei suprafețe de teren delimitate. De fapt, pârâta nu se află în posesia unei suprafețe excedentare celei înscrise în CF.
Prin decizia civilă nr. 53/A/30 iunie 2008 a Tribunalului Bistrița - fost admis, în parte, apelul declarat de reclamanții și, împotriva sentinței civile nr. 1050/2007, pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr-, fost schimbă în parte sentința atacată în sensul:
A fost admisă în parte acțiunea principală formulată de reclamanții și împotriva pârâților, Colegiul Național, " N, BN și Orașul N și în consecință:
- a fost stabilită linia de hotar dintre terenurile identificate cu nr. top 9, 10 și 8/1 înscrise în cf 634 N și terenurile limitrofe, cu nr. top: 6, 7/2/b, 8/2, 13/4, 1313/1/1, 11/2, 11/1 pe alineamentul 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-15-16-22-23-17-18-21-24-25-26, potrivit variantei I din planul de situație fila 106 dosar fond, întocmit de expertul.
- obligat pe pârâta, pe pârâtul și pe pârâții Colegiul Național, " N, BN și Orașul N să recunoască dreptul de proprietate al reclamanților, să le predea în posesie suprafețele de teren ocupate și să se abțină de la orice acte de tulburare sau deposedare astfel:
-, suprafața de 10. determinată de pct.1-2-3-4-5-6-7-8 și linia ce determină limita folosinței actuale a reclamanților, teren ce face parte din nr. top. 10;
-, suprafața de 33. ce face parte din nr. top. 10, delimitată de pct. 8-9-10-11-12-8;
-Colegiul Național, " N, Inspectoratul Școlar al Județului BN și Orașul N, suprafața de 60. din care 36. face parte din nr.top 9, delimitată de pct. 19-18-21-20 și suprafața de 24. ce face parte din nr. top 10, delimitată de pct. 20-21-24-25; conform planului de situație varianta I, anexa 3, întocmit de expertul. fila 106 dosar fond.
A fost respinsă cererea având obiect obligarea pârâtei să recunoască dreptul de proprietate al reclamanților asupra terenului în suprafață de 280. din care: 203. identificat cu nr. top 8/1, delimitat de pct. 16-22-23-17, din care suprafața de 72. este ocupată de casa de locuit a pârâtei; 21. identificat cu nr. top. 10, delimitat de pct. 11-15-14-13-12; și 56. din terenul cu nr. top. 9, delimitat de pct. 15-16-17-18-19-14, pe aceeași schiță, să-l predea în posesia reclamanților și să se abțină de la acte de tulburare sau deposedare.
A fost respinsă în întregime acțiunea reconvențională formulată de pârâta reclamantă-reconvențională.
A fost respinsă în întregime acțiunea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant reconvențional;
A fost respinsă acțiunea reconvențională precizată, formulată de pârâta reclamantă reconvențională; toate ca neîntemeiate.
Au fost menținute din sentință dispozițiile de respingere a acțiunii principale față de pârâții SC " Plus", SRL N, BCR Sucursala N, "CEC" SA Sucursala B, precum și dispozițiile de respingere acțiunilor reconvenționale formulate de pârâta și de pârâta SC " Plus" SRL
Pârâții au fost obligați să plătească reclamanților cheltuieli de judecată parțiale la fondul cauzei, astfel: câte 100 lei, fiecare, pârâții:, și și 100 lei, în solidar, pârâții Colegiul Național, " N, BN și Orașul
A fost respinsă cererea de obligare a celorlalți pârâți la plata cheltuielilor de judecată la fondul cauzei.
Instanța i-a obligat pe următorii intimați să plătească apelanților cheltuieli de judecată parțiale în apel, astfel: -190,7 lei; -278,3 lei; Colegiul Național, " N, BN și Orașul N, în solidar, 379,5 lei; și - 150 lei.
Pentru a pronunța această deciziei, tribunalul a reținut următoarele:
Potrivit expertizei efectuate de expertul, toate cele trei numere top asupra cărora reclamanții sunt înscriși ca proprietari în cartea funciară există în realitate și toate au suprafețele indicate în CF, neintervenind nici o modificare în timp, în ceea ce privește suprafața acestora.
La această concluzie a ajuns expertul prin suprapunerea schiței întocmită de acesta și care reflectă situați faptică rezultată în urma măsurătorilor, cu planul nr. topografice, așa cum acestea se află la Biroul de carte funciară N, plan în care nr.top 8 nu apare dezmembrat, dar dezmembrarea acestui nr. top reiese din schița de dezmembrare efectuată în anul 1984, prin Decizia nr.10/17.01.1984 a fostului Consiliu Popular al orașului N, aflate copie la filele 134( verso) și 133 dosar apel.
Astfel, terenul înscris în cele trei nr.top.: 9,10 și 8/1 are suprafața totală de 1028 mp și este delimitat, față de terenurile limitrofe, cu nr. top 6; 7/2/b; 8/2; 1313/1/1; 11/2; 11/1, de linia de hotar ce are aliniamentul 1- 2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-15-16-22-23-17-18-21-24-25-26, materializată în planul de situație varianta anexa 3, aflat la fila 106 dosar fond.
Din suprafața totală a celor trei numere top. reclamanții se află în posesia suprafeței de 645 mp, iar diferența de 383 mp, colorată în roșu pe planul de situație varianta I se află în posesia pârâților ce dețin loturile limitrofe, respectiv:, care folosește 10 mp, din nr. top 10, suprafață determinată de pct. 1-2-3-4-5-6-7-8 și linia ce determină limita de folosință actuală a reclamanților;, care folosește suprafața de 33. ce face parte din nr. top 10, determinată de pct. 8-9-10-11-12-8;, care folosește 21. din nr. top 10, delimitată de pct. 11-15-14-13-12; 56. din nr. top 9, delimitată de pct. 15-16-17-18-19-14 și 203. ce reprezintă întregul teren cu nr. top 8/1, delimitat de pct. 16-22-23-17. Din suprafața de 203. din nr. top 8/1, 72. este ocupată de construcția casă proprietatea intimatei, așa cum rezultă din completarea la raportul de expertiză întocmită în apel, iar suprafața de 131. este teren liber.
În consecință, în mod nelegal prima instanță a dispus rectificarea suprafețelor nr. top 9,10,8/1, cererile reconvenționale formulate în acest sens fiind neîntemeiate.
Neîntemeiate sunt dispozițiile din sentință prin care instanța a stabilit linia de hotar potrivit solicitărilor din cererile reconvenționale, în conformitate cu folosinței actuale, precum și dispozițiile prin care s-a respins acțiunea în revendicare față de pârâții, Colegiul Național " " N, BN și Orașul N pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare.
În conformitate, cu înscrierile din cf 634 N reclamanții au aparența de proprietari ai terenului cu suprafața totală de 1028. căruia îi corespund nr. top 10, 9 și 8/1 astfel că, în această calitate, sunt îndreptățiți să solicite grănițuirea terenului înscris sub cele trei nr. top. de terenurile limitrofe, în baza art. 584 Cod civil.
Cum terenul din cele trei nr. top are suprafața înscrisă în cf și cum acestea sunt precis delimitate tribunalul a admis cererea de grănițuire și a stabilit linia de hotar, potrivit limitelor celor trei nr. top, materializată în varianta I din raportul de expertiză tehnică, pe alineamentul 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-15-16-22-23-17-18-21-24-25-26, procedeul primei instanțe de a dispune grănițuirea conform folosinței actuale și nu conform limitelor nr. top. așa cum acestea apar pe planul parcelar, fiind nejustificat.
De reținut că instanța a fost investită cu grănițuirea terenului înscris în cf sub nr. top 9,10 și 8/1 N și tribunalul a ales variantă de grănițuire conform limitelor acestor nr. top, justificat de aparența dreptului de proprietate al reclamanților asupra întregului teren înscris în cf, sub aceste nr. top. ceea ce justifică interesul acestora de a se stabili limita numerelor top. respective.
În ce privește acțiunea în revendicare formulată de reclamanți împotriva pârâților ce dețin o parte din terenul înscris sub cele trei nr. top. tribunalul a reținut că atât art. 33 din Decretul Lege nr. 115/1938 cât și art. 30-31 din Legea nr. 7/1996 consacră principiul forței probante a înscrierilor din cartea funciară sub forma unei prezumții legale relative, respectiv se prezumă că dreptul înscris în cartea funciară în favoarea reclamanților există în folosul lor cât timp nu se dovedește contrariul.
În speță, înscrierile din cartea funciară 634 N, în care figurează proprietari reclamanții precum și înscrierile din cărțile funciare în care figurează înscrise terenurile limitrofe, se întregesc cu schițele și înscrisurile care au stat la baza întabulării în, înscrisuri care, conform art. 31-33 Decretul-Lege nr.115/1938 și respectiv art. 41 din Legea nr. 7/ 1996, sunt publice și opozabile și au aceeași forță probantă ca și înscrierile din cărțile funciare efectuate în baza lor.
Din cuprinsul cărții funciare 634 N, din actele aflate în dosarele, în baza cărora s-au efectuat înscrierile în această carte funciară precum și din cuprinsul cărții funciare nr. 3382 N și actele din dosarele, în baza cărora s-au efectuat înscrierile din această carte funciară reiese că, în anul 1991, la data apariției Legii nr. 18/1991 Statul Român era proprietarul atât asupra terenului din cf 63 N, cu nr. top 9,10 și 8/1, de 1028. cât și asupra terenului cu nr. top 8/2, de 200. dezmembrat din nr. top 8 inițial și transcris în 3382 N și că imobilul construcție ( casă) edificată de numitul exista pe terenul care, în prezent, este folosit de pârâta ( cumpărătoare de la familia ).
În anul 1991, prin sentința civilă nr. 1913/1991, pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr. 2185/1991 (atașat) s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 593. din cel înscris în 634 N nr.top.9,10,8/1, teren apreciat ca fiind liber, în favoarea moștenitorilor fostului proprietar deposedat și ulterior s-a emis, de către Prefectura B-N Decizia nr. 88/20.03.1992 de restituie a terenului în suprafață de 593.
Cu ocazia intabulării acestei decizii, deși restituirea viza doar suprafața de 593. iar în era înscrisă suprafața de 1028. nu s-a procedat la dezmembrarea nr. top și respectiv a suprafeței reconstituite de 593 mp. așa cum ar fi fost corect și restul terenului, până la 1028 mp. să rămână pe Statul Român, prin încheierea nr. 838/28.05.1992, efectuându-se întabularea numiților, și asupra întregii suprafețe de 1028.
Ulterior, la 06.11.1992, imobilul s-a înstrăinat SC, " SRL care, la rândul ei, la 08.06.2001, a înstrăinat terenul reclamanților (93), în contractele autentice fiind indicată suprafața de 1028. așa cum aceasta a fost intabulată pe vânzători, în condițiile anterior arătate.
Vânzătorii au predat în posesia cumpărătorilor, implicit și reclamanților, doar suprafața delimitată de gardurile existente în anul 1991, la data restituirii terenului moștenitorilor foștilor proprietari deposedați care, potrivit concluziilor expertului, este de 645.
acestei suprafețe(aspect și dimensiuni) este identic cu dimensiunile și aspectul terenului restituit în anul 1991, pentru care expertul care a întocmit schița în anul 1991, indicat suprafața de 593.
Diferența de suprafață rezultă din calculul greșit efectuat în anul 1991, așa cum concluzionează expertul.
Pârâta, pârâtul și pârâții Orașul N, Colegiul Național, " N și B N, care folosesc o parte din terenul identificat, cu nr. top 10 și 9 în suprafețele și limitele anterior arătate, nu au făcut dovada contrarie înscrierilor din cf 634 N, potrivit cărora reclamanții sunt prezumați proprietari.
Pârâții și au invocat dobândirea prin uzucapiune a terenului deținut, din cel înscris în în favoarea reclamanților, cererile acestora fiind respinse de prima instanță și nefiind atacate cu apel, sentința are putere de lucru judecat sub acest aspect.
Faptul că suprafața cu care figurează înscriși reclamanții în nu corespunde cu cea înscrisă în actul de restituire în favoarea vânzătorilor inițiali nu creează prezumția de proprietate în favoarea pârâților posesori, care nu dețin nici un titlu de proprietate ci prezumția de proprietatea operează în favoarea reclamanților care figurează înscriși în carte funciară în baza unor acte care, până în prezent nu au fost desființate(contractul de vânzare cumpărare autentic și încheierea de carte funciară) și care se bucură de prezumția de legalitate.
Cum, până în prezent, nici greșeala de intabulare inițială și nici intabulările ulterioare nu au fost rectificate, în condițiile prevăzute de lege( în prezenta cauză pârâții posesori (persoane fizice) solicitând doar reducerea suprafeței nr. top, suprafață care nu a suferit modificări, așa cum anterior s-a arătat), acțiunea reclamanților, proprietari tabulari îndreptată împotriva pârâților, Orașul N, și Colegiul, " N, care sunt deținători faptici, fără titlu de proprietate, apare ca fiind întemeiată și acești pârâți au fost obligați să recunoască dreptul de proprietate al reclamanților asupra terenului ocupat de fiecare din nr. top 10 și respectiv 10 și 9, să-l predea în posesie și să se abțină de la orice act de conturbare, în baza art. 480 Cod civil.
Referitor la terenul ce face parte din nr. top 8/1 (203.), nr.top.10 (21.) și nr. top. 9 (56.), ocupat și folosit de pârâta tribunalul a reținut că această pârâtă a probat faptul că deține acest teren în calitate de titulară a unui drept de proprietate, drept opozabil reclamanților, prezumția de proprietate ce operează în favoarea reclamanților fiind răsturnată, pârâta fiind titulara unui drept de proprietate preferabil dreptului reclamanților, pentru considerentele ce au fost expuse în continuare.
Deși numitului, prin Decizia nr. 10/17.01.2984 de atribuire în folosință a terenului de 200. dezmembrat din nr. top. 8, cu nr. top nou 8/2 și schiței anexă, i s-a atribuit terenul cu nr. top 8/2, de 200. în fapt numiții și soția, au intrat în folosința terenului de 703. delimitat conform schiței de la fila 104 dosar fond și care include și teren identificat cu alte nr. top., respectiv: nr. top 8/1- 203.; nr. top 9-56. și nr. top 10.
Casa edificată de familia a fost finalizată anterior datei de 28.01.1988, la această dată fiind localizată în, dar datorită identificării greșite cu date de carte funciară a terenului și casa a fost intabulată greșit pe terenul cu nr. top 8/2, ea fiind, în fapt, situată parțial pe terenul cu nr. top 8/1 și parțial pe terenul cu nr. top 1313/1/1.
După intrarea în vigoare a Legii nr. 18/1991, în temeiul art. 35 din această lege, prin Ordinul nr. 132/21.06.1993, numitului is-aatribuit în proprietate terenul aferent construcției în suprafață de 738. situat în N-.
Parte integrantă din ordin fac parte atât tabelul de mișcare parcelară (/171-171 dosar apel) cât și schița terenului,ambele întocmite de expertul incluse în documentația depusă la dosarul de atribuire, avută în vedere la emiterea ordinului.
Deși în ordinul de atribuire se arată că terenul aferent construcției, situat pe-, de 738. delimitat potrivit schiței,se identifică cu nr. top 8/2,5,11, 1313/1, expertul prin completările I și II la raportul de expertiză efectuate în apel ( 186-188 și 213-215 dosar apel) concluzionează că identificarea cu nr. top a terenului atribuit prin ordin delimitat potrivit schiței, este greșită și că terenul atribuit potrivit schiței parte integrantă din ordin, include, în întregime, terenul de 203. căruia îi corespunde nr.top 8/1, parte din nr. top 9 (47.) și parte din nr. top l0 (17.).
Ca urmare a identificării greșite cu nr. top. a terenului aferent construcției, la08.10.1993(anterior dobândirii dreptului de proprietate de către reclamanți), numitul s-a întabulat în cf asupra unor nr. top greșite, așa cum acestea au fost indicate de expertul.
Dar în dosarul de carte funciară nr. 2198/08.10.1993 al Biroului cf N, ce întregește înscrierea, se află toate actele în baza cărora s-a efectuat înscrierea, inclusiv schița terenului atribuit în proprietate și această schiță este opozabilă tuturor putând fi consultată de orice persoană interesată. Prin consultarea schițelor terenului, în care apar vecinătățile acestuia, se putea constata că terenul atribuit numitului se suprapune peste ternul identificat cu nr. top.8/1, în întregime și parțial peste cel cu nr. top.9 și 10. parțial.
În aceste condiții, pe de o parte, reclamanții sunt înscriși în 634 N ca titulari ai dreptului de proprietate asupra unor nr. top indicate scriptic ca fiind 9, 10 și 8/1 iar pârâta ( care a dobândit prin cumpărare terenul de 738. și casa de la foștii proprietari ) este titulara dreptului de proprietate asupra terenului de 738. precis determinat potrivit schiței ce întregește înscrierea dar care are indicate nr. top greșite și care, se individualizează corect cu nr. top 8/1 integral, și parțial cu nr. top 9 și 10.
Tribunalul a reținut că obiectul dreptului de proprietate îl constituie bunul imobil în materialitatea lui și nu anumite nr. top. abstracte, care reprezintă doar datele de identificare ale unui bun imobil, eventualele neconcordanțe dintre nr. top corecte și cele indicate în cartea funciară ca aparținând imobilului în materialitatea lui putând fi înlăturate pe calea rectificării înscrierilor din ( art. 34 Decret Lege 115/1930 și art. 36 din legea 7/1996).
În speță, la data dobândirii de către reclamanți a terenului a cărui suprafață a fost indicată ca fiind de 1028.( potrivit contractului autentic nr. 1018/07.06.2001 85 dosar apel), în nr. 3382 N, era întabulat Ordinul Prefectului nr. 132/1993, prin care o parte o parte din terenul de 1028. a fost atribuit în proprietate lui și, în prezent aflat în posesia pârâtei astfel că dreptul de proprietate asupra terenului determinat potrivit schiței anexă la acest ordin este opozabil reclamanților, chiar dacă nr. top sunt greșit indicate.
Așadar, dreptul de proprietate al pârâtei asupra terenului aflat în posesia acesteia și care scriptic figurează înscris în 634 N cu nr. top 8/1 și parțial 9 și 10, are prioritate față de dreptul de proprietate al reclamanților dobândit ulterior și doar scriptic.
Chiar dacă, în prezenta cauză, pârâta nu a solicitat rectificarea nr. top cu care se identifică terenul asupra căreia este proprietară, acțiunea în revendicare formulată de reclamanți împotriva acesteia este paralizată de faptul că pârâta a probat că este titulara dreptului de proprietate asupra terenului revendicat, drept de proprietate care este preferabil dreptului invocat de reclamanți.
Așa fiind, acțiunea având ca obiect obligarea pârâtei să recunoască dreptul de proprietate al reclamanților și să predea terenul, care se identifică cu nr. top 8/1, 9 -parțial și 10 parțial a fost respinsă ca neîntemeiată.
Cererea reconvențională a pârâtei, prin care aceasta solicită reducerea suprafeței nr. 10,9 și 8/1, evidențiate în 634 fost apreciată ca întemeiată, cât timp aceste nr. top au suprafața corespunzătoare cu cea înscrisă în dar, pentru motivele anterior reținute de tribunal, pârâta poate solicita rectificarea înscrierilor din, însă nu în forma aleasă prin cererea reconvențională.
De asemenea fost apreciată ca neîntemeiată și cererea acestei pârâte formulată pe calea acțiunii reconvenționale, prin care solicită grănițuirea terenului cu nr. top 8/1, 9 și 10 conform folosinței actuale, pentru motivele reținute de tribunal cu ocazia justificării variantei de grănițuire dispusă, grănițuirea în modalitatea dorită de pârâtă fiind posibilă doar după rectificarea nr. top ce corespund terenului pe care-l deține cu titlu de proprietate.
Cererile reconvenționale formulate de pârâții și prin care aceștia solicită grănițuirea potrivit folosinței actuale, au fost respinse ca neîntemeiate pentru motivele reținute de instanța de fond.
Instanța compensat cheltuielile de judecată în parte.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termenul legal reclamanții și, solicitând modificarea deciziei atacate, în sensul admiterii apelului, schimbarea sentinței, cu consecința admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului, întemeiat pe disp.art.304 pct.6, 7 și 9 Cod proc.civ. recurenții au arătat că pentru a stabili linia de hotar dintre terenurile în litigiu pe amplasamentul trasat de expert în varianta Iar aportului de expertiză, instanța de apel a avut în vedere împrejurarea că, reclamanții sunt proprietarii tabulari ai terenului în suprafață de 1032 mp, înscris în CF 639
Hotărârea recurată cuprinde și statuări contradictorii. Astfel, cu toate că, instanța reține că, terenul înscris în CF 634 N, nr.top 10, 9 și 8/1 constituie proprietatea reclamanților, le respinge cererea în revendicare, pe motiv că terenul al constitui proprietatea pârâtei dobândit prin ordin al prefectului.
Instanța de apel s- pronunțat și asupra a ceea ce nu s-a cerut atunci când, cu toate că respinge cererea reconvențională formulată de pârâta, statuează că terenul în litigiu ar constitui proprietatea acestei pârâte.
Decizia pronunțată a fost atacată cu recurs și de Orașul reprezentat prin Primar, care solicitat, în principal, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, iar în subsidiar, modificarea deciziei, în sensul respingerii apelului.
În motivarea recursului, pârâtul a arătat că, reținerile instanței de apel sunt contrazise de conținutul sentinței civile nr. 1913/1991 și decizia nr.88/1991, acte care au stat la bata intabulării dreptului de proprietate al moștenitor fostului proprietar deposedat.
Pârâtul mai invocat și faptul că nu le-au fost comunicate motivele de apel, că nu au fost citați de expert cu ocazia efectuării raportului de expertiză.
Prin întâmpinarea depusă, reclamanții s-au opus admiterii recursului declarat de pârâtul Orașul reprezentat prin Primar.
Pârâta a depus întâmpinare, prin care a arătat că se opune admiterii recursului reclamanților.
Examinând recursurile declarate, prin prisma excepțiilor invocate din oficiu, curtea reține următoarele:
În ședința publică din 4.02.2008 (30 dosar fond), instanța constată că obiectul apelului îl constituie recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 383 mp, teren situat în intravilanul orașului N, sens în care solicită reclamantului să indice valoarea terenului în litigiu.
La solicitarea instanței, reclamantul a declarat că valoarea terenului revendicat este de 22.000 Euro.
În raport de această valoare, sub 1 miliard lei, având în vedere disp.art.2821pct.1 alin.1 Cod proc.civ. și art.2 pct.3 Cod proc.civ. curtea constată că hotărârea pronunțată de instanța de fond putea fi atacată cu calea de atac a recursului și nu a apelului, așa cum s- procedat în cauză.
Prin urmare, constatându-se încălcarea disp.art.304 pct.1 Cod proc.civ. în baza disp.art.312 alin.3, curtea va admite recursurile declarate de reclamant și Orașul reprezentat prin Primar, va casa decizia nr.53/2008 a Tribunalului Bistrița și va trimite calea de atac spre rejudecare ca recurs, aceluiași tribunal.
Cu ocazia judecării recursurilor, instanța va analiza toate motivele invocate de reclamant și pârât și, de asemenea, va analiza și cererea de suspendare judecății formulată de pârâtul Orașul reprezentat prin Primar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții și și cel declarat de pârâtul ORAȘUL N PRIN PRIMAR împotriva deciziei civile nr.53 din 30 iunie 2008 Tribunalului Bistrița -N pronunțată în dosar nr-, pe care o casează și trimite calea de atac spre rejudecare ca recurs, aceluiași tribunal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20.11.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - -
Red. IA dact. GC
3 ex/24.11.2008
Jud.apel: ,
Președinte:Eugenia PușcașiuJudecători:Eugenia Pușcașiu, Andrea Annamaria Chiș Ana
