Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 235/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 235
Ședința publică de la 24 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alexandrina Marica
JUDECĂTOR 2: Dan Spânu
JUDECĂTOR 3: Emilian Lupean
Grefier: - - -
Pe rol judecarea recursului formulat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 348 din data de 25 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr- în contradictoriu cu intimații pârâți, și, având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta reclamantă reprezentată de procurator, lipsind intimații pârâți, și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței întâmpinarea formulată de intimatul pârât, după care;
Procurator pentru recurenta reclamantă depune concluzii scrise.
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului de față, punându-i în vedere procuratorului recurentei reclamante, că în raport de dispozițiile art. 68 alin. 4 Cod procedură civilă nu poate depune decât concluzii scrise.
Procurator pentru recurenta reclamantă, solicită admiterea recursului conform motivelor scrise.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată sub nr. 6453/C/2006 la Judecătoria Tg. J, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții, și, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților, pornind din direcția -Vest, începând de la proprietatea numitei spre Sud, astfel încât, terenul proprietatea lui vecin la - pârâul, V- drumul comunal, N- și S- teren reclamantă, să aibă lățimea de 20,60., terenul reclamantei vecin la E-pârâul, V- drumul comunal, N- și S- să aibă lățimea de 18., iar terenul pârâtului să aibă o lățime de 6., în ce privește terenul pârâtei, vecin la E- pârâul, V- drumul comunal, N- și S- Gh. să aibă lățimea de 12,5.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că terenurile părților sunt vecine în ordinea descrisă de aceasta, având dimensiunile și vecinătățile conform schiței anexate, întocmită de o comisie din cadrul Primăriei.
Cu toate că terenul său era delimitat pe latura de S cu gard și un rând de pruni, pârâtul a scos gardul, contestând linia de hotar, care are o vechime de peste 50 ani și a pretins deplasarea proprietății sale spre nord, astfel încât să aibă o lățime mai mare decât în realitate.
A mai susținut reclamanta că prin sentința civilă nr. 2198/2003 pronunțată de Judecătoria Motru, s-au constatat nule în parte actele sale de reconstituire a dreptului de proprietate pe lățimea de 1, însă cu toate acestea, terenul său a rămas cu o lățime de 18., iar pârâtul s-a extins spre nord, solicitând acest lucru și reclamantei.
Pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată, iar la data de 8.06.2006 a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat grănițuirea proprietății sale de terenul proprietatea reclamantei, conform sentinței civile nr. 2198/2003 a Judecătoriei Motru și obligarea reclamantei să-și mute gardul, precum și eventualele construcții de pe linia de hotar, astfel încât să-i lase liber terenul de 171. conform acestei hotărâri judecătorești, cu cheltuieli de judecată.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 481,485 și 1073 Cod civil.
Prin sentința civilă nr.6994 din 10.11.2006 pronunțată în ședința publică de la 10.11.2006, în dosarul nr. 6453/C/2006, s-a respins excepția autorității de lucru judecat. S-a admis în parte acțiunea în grănițuire formulată de reclamanta și s-a admis cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant.
S-a respins acțiunea civilă pentru grănițuire formulată în contradictoriu cu pârâta.
S-a stabilit linia de hotar între proprietatea reclamantei și proprietatea pârâtului, de la 45(vest) spre est pe actualul aliniament.
A fost obligată reclamanta să lase în deplină proprietate și liniștită posesie pârâtului un teren situat în intravilanul localității, în suprafață de 171. care începe de la 40 de drumul comunal, DC 45, având lățimea de 1m și o lungime de 176. A fost obligată reclamanta să ridice gardul amplasat pe acest teren.
S-a stabilit linia de hotar între reclamantă și proprietatea pârâtului astfel: de la DC 45 spre est pe lungimea de 40 pe actualul amplasament (terenul pârâtului având lățimea de 6,30 conform procesului verbal de punere în posesie nr. 17792/2006); în continuare spre nord (proprietatea reclamantei) pe distanța de 3,70 și apoi spre est( perpendicular pe lățimea de 3,70 ), pe toată lungimea parcelelor 665,666 din tarlaua 12, reconstituite reclamantei(conform procesului verbal de punere în posesie a pârâtului, depus la fila 24).
S-au compensat cheltuielile de judecată constând în onorariu apărător și taxă judiciară de timbru efectuate de reclamanta și pârâtul.
S-a respins cererea reclamantei pentru acordarea onorariului de expert.
Procedând la analizarea actelor și lucrărilor dosarului, prima instanță a reținut că prin sentința civilă 2198/2003 pronunțată de Judecătoria Motru, definitivă prin decizia 867 A/2004 a Tribunalului Gorj, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 1491/2005 a Curții de Apel Craiova, s-a constatat nulitatea absolută a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate pentru, în ce privește suprafața de 171.p. și s-a reconstituit dreptul de proprietate pe acest teren reclamantului pârât, teren ce începe de la 40 de DC 45, având lățimea de 1 și lungimea de 176. suprafață care completează terenul deținut de reclamantă.
Comisia Locală a procedat la punerea în posesie a lui, conform procesului - verbal 17782/2006 pentru suprafața de 2036., în care este inclusă și suprafața de 171., la 5.06.2006 eliberând titlul de proprietate - acestuia.
În situația nou creată suprafața pentru care a fost reconstituit dreptul de proprietate lui prin titlul -/2002 a fost diminuată cu suprafața de 171. care s-a inclus în titlul de proprietate - emis lui.
Față de situația creată, instanța a reținut că nu s-ar impune deplasarea limitelor și afectarea proprietății lui și, întrucât aceștia nu au fost parte în litigiile anterioare, nefiindu-le opozabile hotărârile judecătorești, deoarece prin hotărârile mai sus - invocate s-a modificat doar dreptul de proprietate al reclamantei, în sensul că acesta a scăzut cu 171. și al lui care crește cu aceeași suprafață.
Cu privire la grănițuire, instanța a stabilit ca linie de hotar între reclamantă și proprietatea pârâtului următorul aliniament: se pornește de la DC 45 spre pe o lungime de 40. pe actualul amplasament, în continuare spre N pe o distanță de 3,70. și apoi spre pe o lățime de 3,70. pe toată lungimea parcelelor 656,666 din tarlaua 12 conform procesului verbal de punere în posesie pentru pârâtul.
S-a constatat că grănițuirea solicitată de în contradictoriu cu, nu se impune, întrucât terenurile acestora nu se învecinează.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, invocând dispozițiile art. 119 și urm. Cod pr. civilă, în sensul că cererea reconvențională a lui nu a fost depusă la primul termen, ci la termenele ulterioare, iar pe rolul Judecătoriei Tg. J există acțiunea apelantei prin care s-a solicitat anularea titlului de proprietate emis lui în baza deciziei 730 A/2005 a Tribunalului Gorj, solicitând suspendarea judecării cauzei până la soluționarea irevocabilă a cererii formulate.
Prin decizia civilă nr.348 din 25 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a respins ca nefondat apelul declarat reclamanta împotriva sentinței civile nr. 6994/10.11.2006 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr. 6453/C/2006.
Pentru a se pronunța astfel, s-a reținut că titlul de proprietate emis pârâtului este valabil, fiind emis în baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, instanța de fond soluționând corect acțiunea în revendicare și grănițuire, cu respectarea dispozițiilor art. 480 cod civil și art. 584 cod civ.
În privința criticilor referitoare la cererea reconvențională, s-a apreciat ca fiind nefondate câtă vreme nu există o sancțiune pentru situația în care această cerere nu este formulată în termen.
În baza art. 299 cod procedură civilă, împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs s-a susținut, în esență, că instanțele au pronunțat hotărâri nelegale atât în privința modului de soluționare a cererii în revendicare, cât și a cererii în grănițuire, în condițiile în care titlul de proprietate al pârâtului a fost emis în baza unor acte incorecte, ce nu erau întocmite pe numele acestuia, neavându-se în vedere faptul că bunicii părților au fost frați, împărțindu-și în mod egal terenul deținut.
S-a invocat emiterea titlului de proprietate al pârâtului pentru o suprafață mai mare decât cea solicitată de acesta, cu toate că s-a înscris în CAP numai cu o,10 ha.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești pronunțate și trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de fond în vederea administrării unor noi probe.
La data de 4 februarie 2009 intimatul pârât a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că hotărârea judecătorească atacată este legală și temeinică.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispozițiilor art. 584 cod civil, orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa.
este operațiunea de delimitare a proprietăților învecinate, ce se realizează în baza titlurilor de proprietate deținute de titularii dreptului de proprietate asupra terenurilor limitrofe.
Probele administrate în cauză, respectiv titlurile de proprietate deținute de părți și expertiza efectuată, evidențiază că la stabilirea liniei de hotar dispusă prin sentința instanței de fond s-a respectat dreptul de proprietate al reclamantei, și al pârâtului cu privire la terenurile învecinate, pentru care s-au emis titlurile părților în procedura instituită de Legea nr. 18/1991.
Criticile recurentei reclamante din recurs, referitoare la nelegalitatea unor acte ce au stat la baza emiterii titlului de proprietate al pârâtului, precum și cele referitoare la emiterea titlului pârâtului pentru o suprafață de teren mai mare decât cea solicitată, sau cea înscrisă în registrul agricol, vizează aspecte de nelegalitate a unui titlu de proprietate în raport de care s-au soluționat cererile în revendicare și grănițuire.
Aceste critici invocate sunt irelevante în prezenta cauză, având în vedere cadrul procesual determinat prin promovarea acțiunii și cererii reconvenționale, în privința obiectului cererilor în revendicare și grănițuire, instanțele nefiind investite cu soluționarea unei cereri în constatarea nulității titlului de proprietate deținut de pârât, pentru a verifica dacă titlul s-a emis cu respectarea prevederilor Legii nr. 18/1991.
În cauză instanțele au administrat suficiente probe pentru soluționarea cererilor formulate, nefiind necesar a se trimite cauza spre rejudecare în vederea administrării unor noi probe, fiind nefondate și aceste critici din recurs.
Față de considerentele expuse, constatând că în cauză nu sunt incidente nici unul din motivele de casare sau modificare, prevăzute de art. 304 cod procedură civilă, în baza art.312 alin. 1 cod procedură civilă, se va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanta, împotriva deciziei civile nr. 348 din data de 25 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Februarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.Jud.-
Tehn.AL/2 ex.
17.03.2009
Jud.apel Gh.
Președinte:Alexandrina MaricaJudecători:Alexandrina Marica, Dan Spânu, Emilian Lupean
