Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 2439/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2439/R/2009 | |
Ședința publică din 11 noiembrie 2009 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Traian Dârjan | - - |
JUDECĂTORI: Traian Dârjan, Marta Carmen Vitos Tania | --- - -- - |
GREFIER: | TARȚA |
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C-N împotriva deciziei civile nr. 179/A din 25 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe reclamanții --R, - " - " SRL, precum și pe pârâții, și R, având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal la prima strigare a cauzei se constată lipsa părților. Cauza este lăsată la a coua strigare pentru a da posibilitatea părților și reprezentanților acestora de a se prezenta la instanță.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal se prezintă reprezentantul reclamanților-intimați --R, - " - " SRL, avocat, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu 9,50 lei taxă judiciară de timbru șiu 0,15 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 10 noiembrie 2009, pârâtul-recurent Consiliul Local al Municipiului C-N a depus la dosar, prin registratura instanței, în original, timbrajul aferent recursului, acesta fiind astfel legal timbrat.
La termenul de azi, reprezentantul reclamanților-intimați depune la dosar Ordinul nr. 134 din 26 martie 2009.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamanților-intimați susține întâmpinarea depusă la dosar, solicită respingerea recursului în principal ca lipsit de interes, iar în subsidiar ca neîntemeiat, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 10665/2008 pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Cluj -N a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanții R, și M 3, în contradictoriu cu pârâții R, și, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C-
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond reținut următoarele:
Conform copiei CF de la dosar, reclamanții sunt proprietarii terenului în suprafață de 275 mp, situat în C-N,-, dobândit prin contract autentic de vânzare-cumpărare.
Din raportul de expertiză tehnică întocmit de expert, a reieșit că imobilul este bine delimitat, granițele nefiind modificate.
Prin procesul verbal de vecinătate, încheiat la data de 21.04.2007, între reclamanți și pârâți, în prezența expertului, s-a arătat că limita dintre proprietăți este marcată pe plan de punctele A, B, C, E, F, În partea vestică, limita este dată de zidul Clujului; în partea nordică, de zidul corpului de clădire C 1 și în prelungire, un gard de lemn, la strada -; în partea estică, de un zid de piatră și beton cu o mare vechime; în partea sudică, de un zid de piatră, de asemenea, foarte vechi.
Așadar, s-a reținut în speță că limitele proprietății reclamanților sunt stabilite prin semne exterioare foarte clare, recunoscute de către pârâți și nemodificate.
Față de aceste împrejurări, cererea de stabilire a graniței a fost respinsă, având în vedere că potrivit jurisprudenței, grănițuirea este operația de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre două fonduri vecine, deci dacă aceste semne există, nu se mai impune grănițuirea, iar pe de altă parte, această operație se poate realiza prin convenția părților sau prin hotărâre judecătorească. În prezenta cauză, procesul verbal de vecinătate constituie convenția părților cu privire la granițe, astfel că nu se mai impune pronunțarea unei hotărâri judecătorești.
Petitul prin care se solicită obligarea pârâților să recunoască reclamanților dreptul de proprietate asupra 28 mp, a fost respins, având în vedere că în procesul verbal de vecinătate părțile au stipulat expres că recunosc limitele de vecinătate și nu au pretenții de teren peste aceste limite.
În ceea ce privește petitul având ca obiect rectificarea suprafeței din cartea funciară, instanța a respins acest petit, pentru următoarele considerente: reclamanții au dobândit prin contract autentic de vânzare-cumpărare suprafața de 275 mp, înscrisă în cartea funciară și nu au depus nici un alt titlu de proprietate asupra diferenței de 28 mp rezultată în urma măsurătorilor, deși potrivit art. 25 al. 2 lit. c din Ordinul comun MAI-ANCPI nr. 634/2007, rectificarea suprafețelor de teren cu o diferență de suprafață mai mare de 5 % decât cea înscrisă în CF se face în baza unui act doveditor al dreptului de proprietate. Susținerile reclamanților că au achitat un preț pentru întreaga suprafață nu pot fi reținute, întrucât prețul achitat a fost pentru suprafața trecută în contract și în CF. Chiar dacă reclamanții folosesc o suprafață mai mare decât cea din acte, posesia imobilelor nu constituie titlu de proprietate. Reclamanții au cumpărat suprafața de 275 mp, astfel că nu pot deveni proprietari asupra unei suprafețe mai mari, printr-o simplă rectificare a suprafeței înscrisă în CF. Reținând că înscrierea din CF este valabilă, instanța a constatat că nu sunt întrunite cerințele prevăzute la art. 34 din Legea nr. 7/1996, pentru rectificarea cărții funciare.
Prin decizia civilă nr. 179/A/25.03.2009 Tribunalului Cluj a fost admis apelul declarat de reclamanții R, - - SRL împotriva sentinței civile nr. 10665 din 06.10.2008 pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Cluj -N, pe care a schimbat-o în parte în sensul că s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanți împotriva pârâților și în consecință:
Au fost obligați pârâții să recunoască reclamanților dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 28 mp, conform expertizei tehnice întocmite în cauză de expert.
S-a dispus rectificarea suprafeței imobilului cu nr. topo 345, 344/1/2, 344/2 înscris în CF 31106 C în sensul menționării suprafeței reale de 303 mp.
S-au menținut dispozițiile sentinței apelate de respingere a cererii de grănițuire.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul reținut următoarele:
După cum a rezultat din raportul de expertiză judiciară întocmit de expert și Procesul Verbal de vecinătate depus la fila 52 dosar, imobilul prev. cu nr. top. 345, 344/1/2, 344/2 înscris în CF 31106 C situat administrativ în C-N,- este delimitat de fondurile învecinate prin semne exterioare clare, necontestate de proprietarii fondurilor învecinate.
Prin raportare la dispozițiile art. 584 Cod civil, așa cum a concluzionat corect prima instanță, cererea reclamanților de grănițuire este lipsită de temei.
Celelalte motive de apel invocate de reclamanți au fost apreciate întemeiate.
În acțiunea in grănițuire instanța se pronunță asupra formei terenului și delimitarea acestuia față de fondurile învecinate, nu asupra întinderii dreptului de proprietate. În literatura judiciară s-a exprimat opinia, pe care o împărtășește și instanța, potrivit căreia hotărnicia produce efecte numai cu privire la delimitarea proprietăților, nu și cu privire la însuși dreptul real, astfel că oricare din proprietarii fondurilor învecinate pot introduce ulterior o acțiune în revendicare privind suprafața determinată de teren, fără a i se putea opune autoritatea de lucru judecat a hotărârii pronunțate în acțiunea in grănițuire.
Față de considerentele expuse mai sus, tribunalul apreciat că respingerea cererii de grănițuire nu este incompatibilă cu solicitarea reclamanților de obligare a pârâților la recunoașterea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 28. ce excede suprafeței fondului înscrisă în cartea funciară, căci această cerere vizează stabilirea întinderii dreptului de proprietate în contradictoriu cu acele persoane care ar putea emite pretenții asupra acestei suprafețe, scopul acțiunii fiind acela de a paraliza o revendicare ulterioară a acestei suprafețe de către proprietarii învecinați.
Sunt greșite argumentele reținute de prima instanță pentru respingerea acestui capăt de cerere.
De vreme ce probatoriul administrat în cauză, respectiv expertiza tehnică judiciară a dovedit că întinderea fondului proprietatea reclamanților este mai mare cu 28. decât suprafața înscrisă în cartea funciară, cererea reclamanților de obligare a pârâților, proprietari ai fondurilor învecinate și posibili contestatari a dreptului lor de proprietate asupra acestei suprafețe, era întemeiată și se impunea a fi admisă în temeiul dispozițiilor art. 1328,1329 cod civil și art. 32 lit. a) din Legea 7/1996.
Potrivit contractului depus la fila 47 dosar, reclamanta - - SRL a dobândit într-adevăr o suprafață de 127. din totalul de 275 mp. înscris în CF col. 31106 C-N, însă potrivit contractului de la fila 40 dosar fond, reclamanții -R și cota de 148/275 parte din terenul în suprafață de 275.
Instanța de apel a reținut disp. art. 1327-1329.civil.
Dacă despre reclamanta - - SRL, care a cumpărat o suprafață de 127. teren, s-ar putea spune că a dobândit un imobil cu arătarea pe atât măsura, iar situația sa ar intra sub incidența dispozițiilor art. 1328 Cod civil, reclamanții, dobândind o cotă de 178/275 parte din totalul terenului de 275. au cumpărat în modalitatea indicată de art. 1329 Cod civil, iar situația lor intră sub incidența acestui text legal.
Oricum, și art. 1328 și art. 1329 Cod civil fac referire la posibilitatea complinirii prețului sau a desființării convenției în cazul în care cuprinsul lucrului cumpărat este mai mare într-o anumită proporție, însă nici unul din textele legale nu prevăd că acest excedent nu ar trece în proprietatea cumpărătorului.
Suprafața excedentară de 28. reprezintă un procent de 10,18 % raportat la suprafața imobilului avută în vedere la încheierea contractului -275. astfel încât nu sunt întrunite condițiile pentru cumpărătoarea - - SRL să solicite desființarea convenției. Cât despre reclamanții, excedentul de suprafață fiind mai mic decât a douăzecea parte, este inchisă posibilitatea obținerii de către cumpărător a desființării convenției ori de către vânzător de a solicita adaos de preț.
Având in vedere dispozițiile legale mai sus citate, tribunalul apreciat greșită concluzia primei instanțe potrivit căreia reclamanții au cumpărat o suprafață de 275. au plătit prețul numai pentru această suprafață și astfel nu sunt îndreptățiți să solicite rectificarea suprafeței imobilului înscrisă în cartea funciară la suprafața mai mare de 303..
Dispozițiile Ordinului 634/2006 nu sunt incidente acțiunii în rectificare de carte funciară, ele vizând procedura administrativă de rectificare a suprafeței.
Este întemeiată susținerea apelanților potrivit căreia nu se poate admite juridic ca un act administrativ emis de către directorul ANCPI să modifice sau să adauge la lege și să modifice procedura judiciară de rectificare de carte funciară și nici o interpretare a legii în sensul că pentru situațiile în care diferența dintre suprafața corpului funciar înscrisă în cartea funciară și cea reală este mai mare de 5% să nu existe posibilitatea de a rectifica cartea funciară.
Prin raportul de expertiză administrat în cauză reclamanții au dovedit că suprafața imobilului înscrisă în cartea funciară diferă de cea existentă în realitate, care este de 303. astfel încât, în temeiul dispozițiilor art. 32 lit. a), art. 33, 34 pct. 4 din Legea 7/1996 cererea de rectificare a înscrierii suprafeței imobilului era întemeiată.
Prin prisma considerentelor reținute mai sus, în temeiul disp. art. 295 și 296 Cod pr.civ, apelul reclamanților a fost admis în parte.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul Consiliul Local al municipiului C-N, solicitând modificarea, în sensul respingerii apelului declarat de reclamanți.
În motivarea recursului s-au invocat următoarele:
Reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului cu nr. top 345, 344/1/2 și 344/2 prin cumpărarea suprafeței de 275 mp teren, ulterior constatându-se că suprafața reală este de 303 mp.
Recurentul invocat prevederile art. 25 alin. 2 lit. c ale Ordinului nr. 634/2007, potrivit cărora pentru rectificarea suprafețelor de teren cu o diferență mai mare de 5% decât cea înscrisă în CF, este necesar să se facă dovada cu un act doveditor.
Și din raportul de expertiză întocmit în cauză a reieșit că excedentul de suprafață este datorat desființării unei străzi.
Recurentul invocat și disp. art. 20 alin. 1 din Legea nr. 7/1996.
Prin întâmpinarea formulată ( 14-16), intimații au solicitat respingerea recursului în principal ca lipsit de interes, iar în subsidiar ca neîntemeiat.
În susținerea excepției lipsei de interes intimații au arătat că recurentul nu invocă nici un drept subiectiv propriu sau vreun interes legitim care să fi fost afectat urmare admiterii apelului.
Recurentul nu invocă vreun drept de proprietate publică sau privată asupra terenului limitrof, care să fie afectat în urma rectificării suprafeței.
Pe fondul cauzei, intimații au arătat că Ordinul nr. 634/2006 (nu 2007 cum a arătat recurentul!), nu este aplicabil, întrucât vizează numai procedura administrativă de înscriere în Cf și nu cea judiciară.
Lipsa titlului reclamanților asupra suprafeței de 28 mp invocată de recurent nu este fondată, aceștia deținând un contract de vânzare-cumpărare al cărui obiect îl reprezintă corpul funciar și nu o suprafață determinată din acesta.
Reclamanții au cumpărat suprafața aferentă nr. top 344/1/2 și 344/2.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
În ce privește excepția lipsei de interes invocată prin întâmpinare, aceasta nu este fondată, întrucât așa cum reiese din raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză ( 8), terenul în litigiu este limitrof cu str. - și 1 Mai, străzi care aparțin domeniului public al unității administrativ-teritoriale, recurentul justificând interes în cauză.
Pe fondul cauzei, curtea constată că hotărârea primei instanțe prin care s- respins în totalitate acțiunea, inclusiv sub aspectul cererii de rectificare suprafeței de teren de la 275 mp la 303 mp este temeinică și legală, schimbarea sa în apel sub acest aspect nefiind fondată.
Așa cum reiese din raportul de expertiză efectuat ( 8), excedentul de suprafață în raport de cea asupra căreia reclamanții au dobândit drept de proprietate în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 519/9.06.2004 ( 46-47 dosar fond), provine din desființarea străzii OG, notată în planul funciar vechi cu nr. top 344. Din aceeași lucrare reiese că imobilele care aveau la această stradă garduri ce puteau fi deplasate s-au extins. Imobilul în litigiu s-a extins spre est, ajungând a fi limitrof cu topograficul 343, prin desființarea străzii pe acest segment, înscriindu-se cu nr. top 344/1/2 și 344/2, desprinse din stradă și incluse în Cf nr. 31106
La CF nr. 31106 C cu nr. top 345 și suprafață inițială 275, s-au alipit prin dezmembrarea nr. top 344 parcelele cu nr. top 344/1/2 și 344/2, fără se modifica și suprafața.
Aceste aspecte relevate în raportul de expertiză se coroborează perfect cu celelalte acte: CF nr. 31106 C-N, în care sunt evidențiate cele 3 nr. top - 345, 344/1/2 și 344/2 în suprafață de 275 mp ( 18 dosar fond) și contractul de vânzare-cumpărare în baza căruia reclamanții R și au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului cu datele funciare arătate, în suprafață de 275 mp.
Reiese din cele arătate că diferența dintre suprafața de 275 mp asupra căreia reclamanții au dobândit dreptul de proprietate prin cumpărare și suprafața de 303 mp existentă în realitate la fața locului, provine din desființarea unei străzi, domeniu public și mutarea gardului inițial pe suprafața aferentă imobilului în litigiu, provenită din desființarea străzii.
Reclamanții nu pot face dovada titlului de proprietate asupra suprafeței de 28 mp (diferența între suprafața cumpărată și cea revendicată), potrivit cerințelor art. 20 alin. 1 din Legea nr. 7/1996.
Pentru aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 Cod proc.civ. recursul pârâtului va fi admis, iar decizia din apel modificată, în sensul respingerii apelului promovat de reclamanți împotriva hotărârii primei instanțe și menținerii acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C- împotriva deciziei civile nr. 179/A din 25 martie 2009 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care modifică în sensul că respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanții --R, - " - " SRL împotriva sentinței civile nr. 10665/06.10.2008 a Judecătoriei Cluj -N, pronunțată în dosar nr-, pe care menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - TARȚA
Red. MV dact. GC
13 ex/8.12.2009
Jud. apel:,
Președinte:Traian DârjanJudecători:Traian Dârjan, Marta Carmen Vitos Tania
