Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 30/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 30
Ședința publică din data de 16 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Gherghina Niculae
JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Violeta Stanciu C -
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul, domiciliat în Rm.S,-, jud.B, împotriva deciziei civile nr. 293 pronunțată la data de 17 octombrie 2008 de Tribunalul Buzău, în contradictor cu intimata-reclamantă, domiciliată în Rm.S,-, jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul- pârât asistat de avocat din Baroul Prahova și intimata-reclamantă asistată de avocat din Baroul Buzău.
Procedura legal îndeplinită.
Recursul timbrat cu 10,00 lei taxă judiciară de timbru prin anularea chitanțelor nr. -/2008, -/2008, -/2008 și cu 0,15 lei conform timbrului judiciar ce a fost anulat la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosar s-a depus întâmpinare.
Avocat pentru recurent solicită a se acorda termen pentru a lua cunoștință de întâmpinare și pentru a se face adresă la Judecătoria Rm.S să ne înainteze dosarul nr. 470/2005.
Avocat având cuvântul arată că se opune amânării cauzei având în vedere că întâmpinarea a fost depusă în termen legal și consideră că nu se dorește decât tergiversarea cauzei.
Curtea, respinge cererea formulată de apărătorul recurentului având în vedere că întâmpinarea a fost depusă la dosar în termen legal, iar în dosarul instanței de fond la filele 7-8 există sentința pronunțată în dosarul nr.470/2005 al Judecătoriei Rm.S, cu mențiunea definitivă și irevocabilă.
Consideră cauza în stare de judecată și lasă dosarul la doua strigare pentru a da posibilitatea apărătorului recurentului să ia cunoștință de întâmpinare.
Luându-se cauza la a doua strigare au răspuns recurentul- pârât asistat de avocat din Baroul Prahova și intimata-reclamantă asistată de avocat din Baroul Buzău.
Curtea, acordă cuvântul în susținerea și dezbaterea recursului.
Avocat pentru recurent învederează instanței că cele două hotărâri sunt nelegale și netemeinice întrucât nu a fost admisă excepția
-2-
autorității de lucru judecat, în sensul că între aceleași părți a mai avut loc un proces cu același obiect.
Sub acest aspect, solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri și pe fond admiterea excepției autorității de lucru judecat și respingerea acțiunii.
Cu cheltuieli de judecată.
Pe fond, susține că la instanța de fond nu s-a ținut cont de nicio obiecțiune cu privire la amplasarea terenului iar expertiza efectuată nu a lămurit aspectele solicitate privind modificarea hotarului.
Solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor cu trimitere spre rejudecare pentru lămurirea aspectelor terenurilor. Depune la dosar concluzii scrise.
Avocat având cuvântul pentru intimată solicită a se avea în vedere că în baza probatoriului și poziției recurentei pârâte în proces, s-au pronunțat hotărâri legale și temeinice.
Invederează că, atâta timp cât la instanța de fond recurentul a fost de acord să se stabilească linia de hotar, iar după efectuarea raportului de expertiză nu a formulat obiecțiuni cu privire la linia de hotar, el a consimțit că nu există această linie de hotar.
De asemenea, precizează că în pct. L din expertiză există un stâlp metalic care reprezintă despărțirea dintre cele două proprietăți, iar din declarațiile martorilor rezultă clar că nu există semne vizibile de hotar, situație remarcată și de expert.
Cu privire la excepția invocată, arată că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 1201 Cod civil.
Solicită respingerea recursului ca nefondat. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Rm.S, jud.B sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se stabilească linia de hotar ce desparte proprietățile părților, arătând că este proprietara terenului în suprafață de 400,50 mp. în baza actului donație nr.3030/21.12.1985, din- din Mun.Rm.S, având pe una din laturi, ca vecin, pe pârât.
A mai arătat că deși sunt semne exterioare de delimitare, de separare a celor două proprietăți, pârâtul le contestă în permanență, generând stări conflictuale, scandaluri, amenințări.
Prin întâmpinare pârâtul a invocat excepția autorității de luru judecat în raport de sentința civilă nr.1169/2007 a Judecătoriei Rm.S, prin care i s-a respins acțiunea în grănițuire și revendicare, cu motivarea că există semne exterioare de delimitare a proprietăților, ce nu pot fi modificate.
Pe fond a solicitat respingerea acțiunii întrucât există semne exterioare de delimitare a proprietăților.
Ulterior, în fața instanței de judecată pârâtul a recunoscut că pe o porțiune pe care se învecinează cu reclamanta nu există semne vizibile și a fost de acord cu efectuarea unei expertize pentru stabilirea hotarului.
-3-
Judecătoria Rm.S, prin sentința civilă nr.962/11.06.2008 a admis acțiunea formulată de reclamantă și a stabilit linia de hotar ce desparte proprietățile părților, conform raportului de expertiză întocmit de expert și schița anexă la raportul de expertiză, respectiv linia trasată cu culoare roșie între punctele L, M, E, D,
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că în anul 2007 părțile s-au mai judecat iar Judecătoria Rm.S, prin sentința civilă nr.1169/26.09.2007 a respins acțiunea civilă în revendicare și grănițuire, formulată de reclamanții și împotriva pârâților și -.
Cu privire la excepția invocată, prin încheierea din 09.04.2008 instanța a respins excepția autorității de lucru judecat, reținând că nu există identitate de obiect, cauză și părți.
Pe fond s-a reținut că acțiunea este întemeiată deoarece, așa cum au precizat și părțile și cum a rezultat din declarațiile martorilor și din expertiza efectuată, rezultă că pe latura pe care părțile se învecinează, pe o porțiune din dreptul unei bucătării nu există semne vizibile de hotar.
Din expertiză rezultă că pârâtul deține cu acte de proprietate suprafața de 540 mp. iar în realitate, conform măsurătorilor a rezultat că deține 821 mp.
De asemenea și reclamanta deține efectiv 536 mp. față de 400,50 mp. cât rezultă din contractul de donație.
În baza disp. art.584 cod civil, instanța de fond a admis acțiunea și a stabilit linia de hotar între punctele L, M, E, D,
Tribunalul Buzău, prin decizia nr.293/17.10.2008 a respins ca nefondat apelul declarat de pârâți împotriva sentinței civile nr.962/11.06.2008 a Judecătoriei Rm.S, reținându-se că reclamanta are calitate procesuală activă, fiind proprietara terenului situat în Mun. Rm.S,- în baza contractului de donație autentificat sub nr.3030/21.12.1985, că instanța de fond și-a exercitat pe deplin rolul activ dispunând probele necesare stabilirii corecte a situației de fapt și în mod corect a respins excepția autorității lucrului judecat prin încheierea din 09.04.2008, dat fiind că nu există tripla identitate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul, invocând disp. art.304 pct.9 cod pr.civilă, susținând că există autoritate de lucru judecat conform art.1201 cod civil și art.166 cod pr.civilă, întrucât, în ceea ce privește grănițuirea, prin sentința civilă nr.1169/2007 instanța a respins acțiunea, că între proprietățile părților există semne exterioare de delimitare, între cele două acțiuni existând identitate de obiect, cauză și părți.
Recurentul a mai susținut că hotărârile sunt nelegale întrucât, așa cum rezultă din raportul de expertiză, intimata deține în plus suprafața de 136 mp. iar linia de hotar între proprietățile părților este neschimbată de peste 30 ani.
Deși a solicitat instanței să se aibe în vedere situația reală a celor două proprietăți în sensul că în lotul pârâtului este cuprinsă str.-, care aparține domeniului public și de aici apare diferența de suprafață, instanța de fond nu a lămurit aceste aspect.
Mai mult, a solicitat să se aibă în vedere planul de situație al terenului cumpărat în anul 1960, deoarece și intimata reclamantă deține o suprafață mai mare
-4-
de teren, situație în care linia de hotar stabilită prin raportul de expertiză și reținut de instanțe este nelegal.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, decizia criticată, constată că este afectată legalitatea acesteia, recursul fiind întemeiat numai pe fondul cauzei.
Este neîntemeiată critica prin care se susține că în mod greșit s-a respins excepția autorității de lucru judecat în raport de sentința civilă nr.1169/26.09.2007 pronunțată de Judecătoria Rm. S prin care s-a respins acțiunea reclamanților de stabilire a liniei de hotar și obligarea pârâtei să-i lase în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 15 mp.
Conform practicii judiciare, acțiunea în grănițuire își justifică rațiunea atât în cazul inexistenței unei delimitări între proprietăți cât și în situația în care astfel de semne există, dar nu au fost stabilite prin înțelegerea părților sau prin hotărâri judecătorești și sunt contestate de părți.
Există autoritate de lucru judecat între părțile care au participat la proces
atunci când prin hotărâre judecătorească se admite acțiunea în grănițuire, se determină limitele dintre proprietăți și se stabilește traseul real pe care trebuie să îl urmeze titularul.
Or, în speță, prin sentința civilă nr.1169/26.09.2007 nu s-a stabilit un astfel de traseu, fiind respinsă acțiunea în grănițuire astfel că în mod corect s-a respins de instanța de fond, excepția autorității de lucru judecat.
Este întemeiată critica ce vizează fondul cauzei, deoarece:
Raportul de expertiză întocmit de expert, a fost depus la dosarul de fond cu două zile înainte de teremen, nefiind respectat termenul de cinci zile prev. de art.209 cod pr.civilă, raportul de expertiză fiind comunicat părților în ședința din 11.06.2008, când instanța a apreciat cauza în stare de judecată și a acordat părților cuvântul pe fond.
Pârâtul a formulat oral obiecțiuni la raportul de expertiză, arătând că nu i s-a permis să participe la măsurători, că suprafețele avute în vedere de expert nu sunt cele reale - suprafața cumpărată fiind de 821 mp. față de 540 mp. cât a constatat expertul.
În condițiile în care se contesta suprafața reală aflată în proprietatea părților, instanța de fond trebuia să dispună ca expertul să refacă raportul de expertiză iar pârâtului să i se dea posibilitatea să depună la dosar toate actele de proprietate asupra terenului deținut, în vederea stabilirii liniei de hotar.
Din conținutul raportului de expertiză nu rezultă că toate punctele din traseul stabilit de expert respectă semnele exterioare ale celor două proprietăți învecinate.
Astfel, punctul L este materializat pe teren prin stâlpi de țeavă iar punctul E prin stâlpi din lemn dar pentru punctul M nu se mai arată prin ce semn este materializat și nici nu se preciează de expert dacă distanța de o,30 față de peretele anexei pârâtului și 0,50 față de colțul acesteia, sunt distanțele găsite pe teren sau sunt stabilite de expert.
Pe de altă parte, experul a stabilit linia de hotar pe traseul L, M, E, D, C în care porțiunea E, D, C reprezintă hotarul dintre proprietatea pârâtului și alte două proprietăți aparținând numiților și, care nu sunt părți în proces, greșeală preluată de instanța de fond, care stabilit hotarul dintre
-5-
proprietățile reclamantei și pârâtului-recurent pe linia trasată cu culoare roșie, între punctele L, M, E, D, C pe schița anexă la raportul de expertiză, în loc de L, M,
De aceea se impune refacerea raportului de expertiză cu respectarea actelor de proprietate asupra terenurilor părților, a planului de sistematizare al orașului, a planului de situare a terenurilor în anul 1960 -data cumpărării terenului de către pârât și să se aibe în vedere că, potrivit declarațiilor de martori, gardul despărțitor nu a fost mutat de 40 de ani.
Urmează ca în baza disp. art.312 alin.1 și 5 coroborate cu disp. art.315 cod pr.civilă, să fi admis recursul, casate ambele hotărâri cu trimitere spre rejudecare la instanța de fond, reținându-se că a rămas irevocabilă măsura dispusă de instanță, de respingere a excepției autorității de lucru judecat prin încheierea de ședință din data de 09.04.2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul, domiciliat în Rm.S,-, jud.B, împotriva deciziei civile nr. 293 pronunțată la data de 17 octombrie 2008 de Tribunalul Buzău, în contradictor cu reclamanta, domiciliată în Rm.S,-, jud. B și în consecință:
Casează sus-menționata decizie precum și sentința civilă nr.962/11.06.2008 pronunțată de Judecătoria Rm.S și trimite cauza spre rejudecare la aceiași instanță de fond, potrivit considerentelor prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 ianuarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Violeta Stanciu
- - C - - -
Grefier,
- -
Operator de date cu caracter
personal Nr.notificare 3120
red. /tehnored.VM
3 ex./20.01.2009
f- Judecătoria Rm.
-
a- Tribunalul Buzău
, -
Președinte:Gherghina NiculaeJudecători:Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Violeta Stanciu
