Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 310/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 310/
Ședința publică din 07 octombrie 2009
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE: Gabriel Lefter
JUDECĂTOR 2: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 3: Daniela Petrovici
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de recurentul reclamant R, domiciliat în localitatea, -, județul T, împotriva deciziei civile nr. 42, pronunțată de Tribunalul la data de 11 februarie 2009, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât -, domiciliat în localitatea, -, județul T, având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal efectuat în cauză, se prezintă intimatul pârât, personal și asistat de avocat G, Baroul Tulcea, în baza împuternicirii avocațiale nr. 269 din 07 octombrie 2009, pe care o depune la dosar (și, în anexă, chitanța - din 07 octombrie 2009 și factura nr. 26 seria - - nr. - din 28 ianuarie 2009, cu care face dovada achitării onorariului pentru avocat, în sumă de 1.785 lei), lipsind recurentul reclamant.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. Cod procedură civilă.
Grefierul de ședință se referă asupra cauzei, învederând că recurentul reclamant a trimis la dosar (fila 14) cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 pct.2 Cod procedură civilă, având în vedere că apărătorul său - avocat, la această dată se află la Înalta Curte de Casație și Justiție, aspect dovedit cu înscrisul aflat la fila 15. depus, totodată la dosar, concluzii scrise (filele 17-19). Recursul a fost timbrat cu suma de 10 lei taxă judiciară de timbru (chitanță fila 20) și 0,3 lei timbru judiciar.
Întrebat fiind, apărătorul intimatului pârât arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de depus, solicitând acordarea cuvântului pe fond.
Instanța ia act de declarația apărătorului intimatului pârât, potrivit cu care acesta arată că nu mai are cereri prealabile de formulat sau probe de depus și, în temeiul dispozițiilor art. 150 din Codul d e procedură civilă, constată încheiată cercetarea judecătorească, acordându-i cuvântul pe fond.
Apărătorul intimatului pârât, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și menținerea ca temeinice și legale a hotărârilor instanțelor de fond și apel. Cu cheltuieli de judecată astfel cum au fost dovedite.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Babadag sub nr. 962/179 din 28.09.2007, reclamantul Rac hemat în judecată pe pârâtul, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună stabilirea liniei de hotar între proprietățile învecinate ale părților.
În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că la data de 13.09.2007 a cumpărat imobilul format din suprafața de 5.227. teren ocupat de diverse construcții, imobil care are nr. cadastral 22, așa cum rezultă din fișa bunului imobil verificată și recepționată la. T sub nr. 1616/04.10.1999; în urmă cu câteva zile a verificat frontul la stradă al imobilului al cărui proprietar a devenit, a constatat că are o deschidere stradală (drum județean) mai mică decât cea din acte, suprafața de teren lipsă fiind ocupată abuziv de către pârât.
În drept, apelantul reclamant și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 584 Cod civil.
Prin sentința civilă nr. 770 din 16.10.2008 a Judecătoriei Babadaga admis acțiunea civilă formulată de reclamantul R împotriva pârâtului și a dispus grănițuire suprafețelor de teren aferente imobilelor proprietatea părților, stabilind linia de hotar, pe linia D-E, trasată cu creion roșu, determinată și individualizată în schița plan anexă la raportul de contraexpertiză, varianta 2.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că față de probatoriul administrat în cauză și având în vedere că reclamantul Rac umpărat imobilul compus din suprafața de 5.227. și construcțiile de pe acesta în anul 2007, în baza contractului de vânzare cumpărare nr. 569/13.09.2007, iar pârâtul, anterior reclamantului, a cumpărat de la Consiliul Local - Primăria suprafața de 1.100. și construcția existentă pe acest teren în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 912/5.12.2003, iar contraexpertiza a concluzionat că linia de hotar este aceeași cu cea de la data când imobilul a fost cumpărat de pârâtul, în varianta 2.
Prin apelul declarat împotriva acestei sentințe apelantul-reclamant a arătat că el a sesizat Judecătoria Babadag pentru grănițuirea celor două proprietăți iar pentru o corectă soluționare a cauzei se impune efectuarea unei expertize prin care urma ca, în funcție de actele lor de proprietate, să se individualizeze proprietățile și s se stabilească linia de hotar.
Se mai arată că, în cauză, a fost efectuată o expertiză de către doamna expert, expertiză din care rezultă în mod clar că din totalul suprafeței de teren proprietatea lui, adică 5.227.p a găsit doar 4.822. mai puțin cu 405, 196. suprafață ce a fost ocupată de pârât și care are o formă de triunghi cu deschiderea stradală de 6,45.
Se mai arată că, în urma măsurătorilor, a reieșit că pârâtul deține în plus o suprafață de 1.932,896. față de 883. cât rezultă din actul său de proprietate.
Se mai reține că pârâtul nu a fost de acord cu această expertiză și a solicitat o contraexpertiză, probă ce a avut același obiectiv ca și prima expertiză; rezultatul acestei probe s-a concretizat în două variante de răspuns: într-o primă variantă se confirmă expertiza, propunând aceeași variantă de grănițuire; într-o a doua variantă acești experți propun ca linia de hotar să fie cea existentă adică hotarul să fie acela care a fost stabilit de pârât după ce i-a ocupat terenul în mod abuziv.
Se mai arată că, în susținerea acestei variante, experții mai fac și propunerea aberantă: diferența de teren a reclamantului care este ocupată de pârât să fie luată de la Primăria, fără costuri, la sudul proprietății sale.
Prin decizia civilă nr. 42/11.02.2009 Tribunalul Tulceaa respins apelul ca nefondat.
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul Tulceaa reținut, în mod laconic că, susținerea apelantului reclamant, potrivit căreia pârâtul i-a ocupat o suprafață de teren, nu poate fi primită de maniera în care a fost făcută, cât timp reclamantul nu a formulat și o acțiune în revendicare.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamantul R, care a criticat-o pentru nelegalitate, conform art. 304 pct. 5 și 9 Cod procedură civilă, sub următoarele aspecte:
-Instanțele de fond și de apel nu s-au pronunțat asupra cererii cu care a fost învestită, respectiv grănițuirea celor două proprietăți, în raport de actele de proprietate exhibate de părți. Deși niciuna din părți nu a contestat dreptul de proprietate al celeilalte, instanțele nu au stabilit linia de hotar dintre imobile, în raport de dreptul fiecăruia;
- Deși prin expertiză s-a stabilit în mod clar faptul că pârâtul a ocupat o parte din imobilul reclamantului, instanțele nu au stabilit care este în mod real hotarul dintre proprietăți, ci au valorificat o altă expertiză în care se propune ca reclamantul să preia, pentru a-și întregi proprietatea, un alt teren de la primărie, fără costuri, hotărârea instanței de apel nefiind motivată în fapt și în drept sub acest aspect.
Analizând legalitatea hotărârii recurate, în raport de criticile reclamantului, se constată că recursul este fondat și urmează a fi admis pentru următoarele considerente:
Reclamantul Rad edus judecății primei instanțe o acțiune în grănițuire, prin care a solicitat stabilirea liniei de hotar între proprietatea sa și cea a pârâtului, motivat de faptul că pârâtul i-a ocupat în mod abuziv o suprafață de teren.
Se reține faptul că, nici instanța de fond și nici instanța de apel, nu au dat dovadă de rol activ și nu s-au preocupat să clarifice obiectul acțiunii reclamantului, respectiv să constate dacă acțiunea în grănițuire este dublată de o acțiune în revendicare, în condițiile în care, chiar în petitul acțiunii reclamantul a pretins că pârâtul i-a ocupat în mod abuziv o parte din proprietate.
Prin sentința civilă nr. 770/16 octombrie 2008, Judecătoria Babadaga dispus grănițuirea celor două proprietăți conform schiței plan anexă la raportul de contraexpertiză, varianta II, elaborată de expert, și escu.
Reclamantul a supus controlului instanței de apel această sentință, înțelegând să o critice pentru nelegalitate și netemeinicie, motivat de faptul că i s-a încălcat dreptul de proprietate, iar soluția adoptată este contrară probelor administrate și titlului exhibat de el.
Deși apelantul a susținut că prima instanță și-a însușit în mod eronat varianta nr. II din raportul de contraexpertiză, iar soluția pe care o preconizează această expertiză pentru întregirea proprietății sale nu este viabilă, instanța de apel a respins calea de atac, fără a motiva în fapt și în drept care au fost considerentele care au determinat-o să constate că soluția primei instanțe este legală și temeinică.
Conform dispozițiilor art. 261 alin. (1) pct. 5 Cod procedură civilă, hotărârea trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Conform jurisprudenței CEDO, noțiunea de proces echitabil presupune ca o instanță internă care nu a motivat decât pe scurt hotărârea, să fi examinat totuși, în mod real problemele esențiale care i-au fost supuse, și fără a cere un răspuns detaliat fiecărui argument al reclamantului, această obligație presupune totuși, că partea interesată să poată aștepta un răspuns specific și explicit la mijloacele decisive pentru soluționarea procedurii în cauză (cauza Albina împotriva României, hotărârea din 28.04.2005; Cauza Vlasia împotriva României, hotărârea din 8 iunie 2006).
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut constant că dreptul la un proces echitabil nu poate trece drept efectiv decât dacă cererile și observațiile părților sunt cu adevărat "studiate", adică examinate de către instanța sesizată. Articolul 6 din Convenție implică în sarcina instanței obligația de a face o examinare efectivă a mijloacelor, argumentelor și ofertelor de dovezi ale părților.
Analizând decizia recurată, Curtea constată că aceasta nu este motivată, respectiv nu conține niciun considerent din care să rezulte că observațiile și criticile apelantului au fost analizate și ulterior au fost înlăturate, întrucât nu se susțineau probator.
Constatând că procedura în fața instanței de apel nu corespunde exigențelor art. 6 din CEDO și în lipsa motivării hotărârii pronunțate de Tribunalul Tulcea, nu se poate realiza un control de legalitate al acestei hotărâri, în baza art. 312 coroborat cu art. 304 pct.7, se va admite recursul reclamantului, cu consecința casării deciziei Tribunalului Tulcea și trimiterii cauzei spre rejudecare aceleași instanțe.
Cu ocazia rejudecării, instanța de apel va avea în vedere necesitatea clarificării obiectului cererii reclamantului, respectiv dacă acțiunea în grănițuire este dublată de o acțiune în revendicare, prin care reclamantul tinde să își întregească proprietatea cu vreo suprafață de teren deținută fără titlu de către intimat, în raport de actele de proprietate și de expertizele efectuate în cauză.
Se va reține faptul că atunci când o acțiune în grănițuire se mărginește la stabilirea hotarului, fără să ridice o chestiune de revendicare de proprietate, hotărârea nu are puterea de a prejudeca chestiuni de proprietate. În consecință, un proprietar poate chiar în urma unei grănițuiri, să pornească ulterior o acțiune în revendicare, fără ca pârâtul să îi poată opune autoritatea de lucru judecat în acțiunea în grănițuire, hotărârea în grănițuire fiind declarativă, iar nu atributivă de drepturi.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGI
DECIDE:
Admite recursul civil formulat de recurentul reclamant R, domiciliat în localitatea, -, județul T, împotriva deciziei civile nr. 42, pronunțată de Tribunalul la data de 11 februarie 2009, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât -, domiciliat în localitatea, -, județul T, având ca obiectgrănițuire.
Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Tulcea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 07 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Red.hot.jud.fond - -
Red.hot.jud.apel;
Red.hot.jud.recurs /19.10.2009
gref.AB/ 2 ex./21.10.2009
OMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
C,-, județ
.0241-- int. 132(grefier); int. 144(arhiva); 0241--; fax: 0241--
-------------------------------------------------------------------------------------------------
Dosar nr-
CĂTRE,
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ
Vă înaintăm alăturat, dosarul cu nr. de mai sus, având ca obiect grănițuire - recurs civil formulat de recurentul reclamant R, domiciliat în localitatea, -, județul T, împotriva deciziei civile nr. 42, pronunțată de Tribunalul la data de 11 februarie 2009, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât -, domiciliat în localitatea, -, județul T, întrucât Curtea, prin decizia civilă nr. 310/C din 07 octombrie 2009, decis:
"Admite recursul.Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Tulcea.Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 07 octombrie 2009."
Dosarul conține un nr. de ___ file și are atașate următoarele dosare: nr- al Tribunalului Tulcea (33 file) și, respectiv, nr- al Judecătoriei Babadag (123 file).
PREȘEDINTE DE COMPLET, Grefier,
Judecător - - - -
- 2 ex. -
Președinte:Gabriel LefterJudecători:Gabriel Lefter, Mihaela Popoacă, Daniela Petrovici
