Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 421/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 421R
Ședința publică de la 16 octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Andreia Liana Constanda
JUDECĂTOR 2: Elena Viviane Tiu
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta - INTERNATIONAL SRL împotriva deciziei civile nr. 662A/14.05.2008 pronunțată de Tribunalul București, Secția a III- Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta - INTERNATIONAL SRL, prin avocat, care depune în ședință publică împuternicirea avocațială nr. -/09.09.2008 și intimatul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI, prin consilier juridic, care depune în ședință publică delegația nr. -/15.10.2008.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că recurenta nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru și nu a depus timbru judiciar, deși a fost citată cu această mențiune.
Reprezentantul recurentei - INTERNATIONAL SRL depune ordinul de plată nr. 1245/15.10.2008, cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Curtea ia act de îndeplinirea obligației de a depune taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar aferente cererii de recurs și procedează la anularea acestora.
Părțile prezente prin reprezentant învederează instanței că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Curtea, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Reprezentantul recurentei - INTERNATIONAL SRL solicită admiterea recursului formulat împotriva deciziei civile nr. 662A/14.05.2008 pronunțată de Tribunalul București, Secția a III- Civilă, modificarea hotărârii recurate, schimbarea în parte a hotărârii atacate nr. 204/19.06.2007 a Comisiei de Mărci din cadrul OSIM, iar pe fondul cauzei obligarea OSIM să dispună înregistrarea mărcii TARA nr. depozit național M 2005 02768 și pentru clasele de produse și / sau servicii nr. 24 și 25. Continuând, arată că hotărârea recurată este dată cu aplicarea greșită a art.6 lit.c din Legea nr. 84/1998, instanța de apel interpretând greșit dispozițiile acestui text de lege, considerând că există similaritate care să conducă la confuzie pentru public. De asemenea, menționează că marca internațională invocată este compusă din două elemente verbale, TARA și, din care elementul dominant este și nu elementul TARA, astfel cum în mod eronat a apreciat instanța de apel. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatului OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI, solicită respingerea recursului formulat împotriva deciziei civile nr. 662A/14.05.2008 pronunțată de Tribunalul București, Secția a III- Civilă, ca nefondat și menținerea hotărârii atacate. Arată că recurenta susține că elementul verbal TARA trebuie analizat împreună cu elementul figurativ în vederea stabilirii caracterului distinctiv al mărcii, afirmație care este în contradicție cu Regula nr. 15 parag.1 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice.
Curtea, dispune închiderea dezbaterilor și reține în pronunțare cererea de recurs formulată de recurenta - INTERNATIONAL SRL împotriva deciziei civile nr. 662A/14.05.2008 pronunțată de Tribunalul București, Secția a III- Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
CURTEA,
Deliberând, asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin Hotărârea Comisiei de Mărci a OSIM cu nr. 204/19.06.2007 s-a respins contestația formulată de - INTERNAȚIONAL SRL și a fost menținută Decizia OSIM nr. -/09.11.2006 de admitere parțială la înregistrare a mărcii individuale combinate TARA, fig. nr. dep. M 2005 02768, cu refuz la înregistrare pentru clasele 24 și 25.
Pentru a se pronunța astfel, a reținut în considerentele hotărârii, cu privire la procedurile anterioare formulării contestației soluționate de, că la data de 16.03.2005 s-a depus spre înregistrare de către -. pe cale națională, marca individuală combinată TARA figurativă, pentru produsele din clasele 24, 25 și 26, conform cererii, fiind constituit depozitul național reglementar sub numărul M- de către OSIM, marca fiind înscrisă în registrul mărcilor. Ulterior, la data de 15.06.2006 s-a emis avizul de refuz provizoriu nr. - al mărcii TARA, ca urmare a neîndeplinirii condițiilor de înregistrare, motivat de prevederile art. 6, lit. c din legea nr. 84/1998, marca opusă fiind MI - TARA, clasele 24, 25.
OSIM a emis la 09.11.2006 decizia nr. - de admitere parțială la înregistrare a mărcii TARA figurative, nr. dep. 02768, pentru produse din clasa 26, cu refuz pentru clasele 24 și 25, pentru motivele indicate în, solicitanta formulând contestație împotriva deciziei menționate.
Comisia de Mărci din cadrul OSIM a reținut în soluționarea contestației, din analiza considerentelor deciziei atacate și a susținerilor contestatoarei, că argumentele formulate de contestatoare nu sunt concludente, reținând punctul de vedere al examinatorului pentru respingerea contestației, întrucât între mărcile aflate în conflict - marca TARA 02768 cu element figurativ, cl. 24 și 25, cărei înregistrare se solicită - și marca anterioară opusă - TARA, cl. 24,25 - există asemănări vizuale și fonetice, astfel încât riscul de confuzie și riscul de asociere în rândul consumatorilor de atenție medie nu pot fi evitate.
Astfel, a reținut că mărcile sunt similare din punct de vedere vizual și fonetic, deși marca ce face obiectul contestației este o marcă combinată, alcătuită din elementul verbal TARA, cu o scriere deosebită de culoare roșie în interiorul unui pătrat de culoare neagră, având ca element central cuvântul TARA, care este comun cu cel al mărcii anterioare opuse TARA. Elementul figurativ al mărcii TARA nu este de natură să înlăture riscul de confuzie, incluzând și riscul de asociere, deoarece elementul dominant al mărcii este elementul verbal TARA, acesta fiind cel care se imprimă în mintea consumatorului. A mai reținut că produsele solicitate la înregistrare din clasele 24 și 25, sub marca solicitantei, sunt similare/identice cu cele protejate în aceste clase sub marca anterioară opusă MI -, existând astfel risc de confuzie/asociere în rândul consumatorului de nivel mediu. Referitor la invocarea de către contestatoare a notorietății mărcii solicitate la înregistrare, a reținut că nu s-au depus dovezi concludente în susținerea acesteia, conform Regulii 16 din HG 833/1998, contestația fiind în consecință neîntemeiată.
Împotriva Hotărârii nr. 204/19.06.2007 aaf ormulat apel în termen legal contestatoarea -. solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate, ca netemeinică și nelegală, iar pe fondul cauzei, admiterea înregistrării mărcii TARA M 2005 02768 pentru clasele de produse și servicii 24 și 25.
În motivarea apelului s-a arătat de către apelantă că a depus spre înregistrare pe cale națională marca TARA, pentru clasele 24, 25 și 26, iar OSIM a admis parțial cererea de înregistrare, respectiv numai pentru clasa 26, respingând înregistrarea pentru clasele 24 și 25 întrucât s-a constatat că se opune marca MI - TARA, cu privire la clasele 24 și 25.
Apelanta a susținut că în cadrul contestației împotriva deciziei de admitere parțială la înregistrare a mărcii sale a argumentat inexistența similitudinii între marca sa și marca opusă, deoarece aceasta din urmă este o marcă individuală, verbală, fără element figurativ, în timp ce marca solicitată la înregistrare este o marcă combinată, cu element figurativ, elementul verbal TARA trebuind analizat împreună cu elementul figurativ, iar nu separat, deoarece va fi folosit împreună cu acesta, eliminându-se astfel riscul de confuzie în rândul consumatorilor.
confuziei pentru consumatorul mediu este foarte scăzut, întrucât marca TARA conține o reprezentare grafică de natură să o diferențieze de marca anterioară, mărcile nefiind identice, iar marca opusă are ca element distinctiv elementul verbal.
OSIM a depus la dosarul cauzei în copie dosarul nr. 23/2007 în care s-a pronunțat hotărârea apelată, precum și concluzii scrise prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Apelanta a depus concluzii scrise privind susținerea apelului.
Prin decizia civilă nr. 662 din 14.05.2008, Tribunalul București, Secția a III-a civilă, soluționând apelul declarat în cauză a dispus respingerea acestuia ca nefondat.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că Hotărârea este dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor speciale cu privire la înregistrarea ca marcă, conținute în legea nr. 84/1998.
Astfel, tribunalul a constatat că nu sunt întemeiate criticile apelantei cu privire la inexistența similitudinii dintre mărcile aflate în conflict, bazat pe faptul că marca sa este o marcă cu element figurativ, deci combinată, iar marca opusă este o marcă verbală, compusă din elementul verbal TARA și elementul dominant.
Elementul dominant din ambele mărci este cuvântul TARA, așa încât prezența elementului figurativ în compunerea mărcii apelantei nu este de natură să înlăture similitudinea cu marca opusă TARA, deși această marcă este doar verbală.
Cu privire la susținerea apelantei în sensul că elementul verbal TARA trebuie analizat împreună cu elementul figurativ în stabilirea caracterului distinctiv, tribunalul constată că la analiza unei mărci se are în vedere întotdeauna impresia de ansamblu pe care o lasă, iar referitor la marca în discuție caracteristic este elementul verbal dominant TARA, care este același cu elementul verbal dominant din marca opusă, așa încât impresia de ansamblu cu privire la cele două mărci este aceeași, existând în consecință similitudine între mărci, care determină riscul de confuzie pentru consumatorul mediu.
În consecință, tribunalul a reținut că în mod corect s-a stabilit de către că sunt aplicabile în ce privește cererea de înregistrare a mărcii apelantei solicitante, referitor la clasele 24 și 25, dispozițiile art. 6, lit. c) din legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, prin care se prevede că sunt excluse de la înregistrare mărcile care sunt similare cu o marcă anterioară și care sunt destinate a fi aplicate unor produse sau servicii identice sau similare, dacă există un risc de confuzie pentru public, incluzând și riscul de asociere cu marca anterioară.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs INTERNATIONAL L, criticând-o ca nefiind legală, pentru motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Prezentând situația de fapt, recurenta a susținut în esență argumentele pe baza cărora a declarat și calea de atac a apelului împotriva Hotărârii nr. 204/19.06.2007 a Comisiei de Mărci din cadrul OSIM, respectiv inexistenta unei similitudini între marca pentru care a solicitat înregistrarea și marca MI - - TARA în condițiile în care aceasta din urma este o marca individuală, verbală, fără element figurativ, în timp ce marca depusă a fost supusă înregistrării ca o marca individuală, combinată, cu element figurativ.
Elementul verbal TARA, a susținut recurenta, trebuie analizat împreuna cu elementul figurativ în vederea stabilirii caracterului distinctiv al acestei mărci.
Mai mult, elementul verbal nu va fi folosit niciodată separat, ci numai împreună cu elementul figurativ, eliminând astfel orice risc de confuzie în rândul consumatorilor.
confuziei pentru consumatorul mediu este foarte scăzut întrucât marca depusă spre înregistrare conține o reprezentare grafică de natură să o diferențieze de marca anterioară, rezultând că cele două mărci nu sunt identice, acestea diferențiindu-se prin existenta simbolului grafic.
Marca internațională opusă este compusă din două elemente verbale, TARA și, din care elementul dominant este și nu elementul TARA, astfel cum în mod eronat a considerat instanța de apel, astfel că neputând fi reținută identitatea cu o marca anterioara și nici riscul de confuzie între cele două mărci, instanța de apel a aplicat în mod greșit art. 6 lit. c) din Legea 84/1998 întrucât acest text de lege prevede anumite condiții care numai îndeplinindu-se cumulativ pot conduce la refuzul de a înregistra marca, și anume:"este similară cuomarcă anterioară și este destinată a fi aplicată unor produse sau servicii identice sau similare, dacă există un risc de confuzie pentru public, incluzând și riscul de asociere cu marca anterioară;",
Pentru ca cererea de înregistrare a mărcii să fie respinsă trebuie ca:
marca să fie similară cu o marcă anterioară;
să fie destinată a fi aplicată unor produse sau servicii identice sau similar;
să existe un risc de confuzie pentru public.
Or, a susținut recurenta, în cazul său, cel puțin ultima condiție nu este îndeplinită întrucât cele două mărci au suficiente elemente distinctive una față de cealaltă pentru a evita orice risc de confuzie în rândul consumatorilor.
În drept, recurenta a invocat dispozițiile art. 6 lit. c), art. 81 si urm. din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, art. 304 pct. 9 Cod proc. civ.
Intimata nu a depus întâmpinare în cauză dar a formulat concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând actele și lucrările dosarului, având în vedere dispozițiile art. 6 lit. c din Legea nr. 84/1998, pe temeiul cărora a fost soluționată cauza, Curtea constată recursul ca fiind fondat.
Două mărci se găsesc în situația de a fi similare când, fără a fi identice, se aseamănă una cu cealaltă.
Așadar, pentru similaritate este necesară identificarea acelor elemente
comune dintre cele două mărci, elemente care să determine o asemănare între acestea. poate fi vizuală, auditivă sau conceptuală (la nivelul semnificației elementelor verbale)
În aprecierea similarității dintre două mărci verbale compuse se urmărește a se identifica acele cuvinte care reprezintă elementul tare al mărcii, iar analiza comparativă se realizează, în principal, între acestea.
De asemenea, atunci când se examinează similaritatea dintre două mărci, ponderea cea mai însemnată o are prima impresie, de ansamblu, pe care o produc mărcile din punct de vedere vizual și auditiv.
În același timp trebuie luate în considerare într-o măsură mai mare elementele de asemănare dintre mărci, în raport cu cele care fac diferențierea acestora.
Procedând la aplicarea acestor criterii pentru a stabili existența unei asemănări între marca depusă, aparținând recurentei și marca opusă de OSIM, Curtea consideră că numărul și gradul asemănărilor dintre acestea nu este de natură a conferi un asemenea grad de similaritate mărcilor, să creeze în rândul publicului un risc de confuzie, în interpretarea ce trebuie dată dispozițiilor art. 6 lit. c) din legea nr. 84/1998.
Astfel, analizând comparativ marca recurentei,TARA" în raport cu marca opusă, "TARA " se constată că ambele mărci conțin elemente verbale, cea dintâi fiind formată dintru-un singur cuvânt, cea de a doua fiind compusă din 2 cuvinte, dintre care unul este identic, respectiv TARA.
Sub aspect fonetic și vizual asemănarea este una destul de importantă, putându-se reține, astfel cum a apreciat și instanța de apel, caracterul similar al celor două mărci, dat însă exclusiv de identitatea unuia din cuvintele ce intră în compunerea marcii opuse.
Cu toate acestea, Curtea reține, contrar aprecierii instanței de apel și a, că elementul verbal tare al mărcii opuse nu este,TARA", ci,", patronim care în limba română nu are o semnificație aparte, având în schimb un puternic impact sonor, dată de sonoritatea ce rezultă din alăturarea în cadrul cuvântului format din 6 litere, a nu mai puțin de 4 consoane și prin aceasta, un puternic caracter distinctiv. Alăturarea celor două nume este cea care conferă distinctivitate aparte mărcii opuse.
Chiar dacă,TARA" reprezintă elementul de identitate cu marca opusă, acest unic element, fantezist în raport de fondul lingvistic românesc, nu poate crea în rândul publicului un risc de confuzie, incluzând riscul de asociere, aprecierea riscului de confuzie fiind necesar a fi făcută în contextul tuturor elementelor apte să confere caracter distinctiv mărcii, nu numai în ce privește elementul verbal comun.
Din acest punct de vedere, Curtea acceptă și argumentele recurentei, în legătură cu faptul că marca solicitată la înregistrare este una combinată, cu element figurativ, în timp ce marca opusă este exclusiv verbală, impresia de ansamblu asupra celor două mărci fiind una diferită, dată și de caracterul puternic distinctiv al elementului ce nu este comun celor două mărci.
de confuzie, ca și condiție ce se opune înregistrării marcii, constă în probabilitatea ca publicul să confunde cele două mărci sau, mai bine zis, originea produselor și serviciilor ce poartă cele două mărci.
În aplicarea art. 6 lit. c) din lege, pentru a intra în conflict cu o marcă anterior înregistrată, similaritatea semnului cu marca anterioară trebuie să creeze în mod obligatoriu un risc de confuzie, riscul de asociere nefiind el însuși suficient.
Altfel spus, asocierea care se poate crea în mintea consumatorilor între marca ulterioară și cea anterior înregistrată trebuie să fie doar mijlocul prin care aceștia să poată ajunge în situația de a le confunda (direct sau indirect).
În aprecierea similarității și a riscului de confuzie dintre marca ulterioară și cea anterior înregistrată nu trebuie astfel ignorat faptul că, având un element verbal comun care nu este prin el însuși pronunțat distinctiv, spre deosebire de elementul verbal foarte distinctiv pe care îl prezintă marca opusă, riscul de confuzie este practic exclus.
, din această perspectivă, a condiției de similaritate, pentru a deduce existența și îndeplinirea unei alte condiții, cea a posibilității de a produce în mintea consumatorilor un risc de confuzie, incluzând și riscul de asociere cu marca anterioară, reprezintă o aplicare greșită a dispozițiilor art. 6 lit. c din Legea nr. 84/1998, motiv de recurs ce se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Ca urmare, găsind fondate motivele de recurs, Curtea va dispune admiterea acestuia, urmând ca în baza art. 312 alin.1 și 3 să modifice în tot decizia recurată, în sensul admiterii apelului.
Ca urmare, va dispune schimbarea în tot a Hotărârii nr. 204/19.06.2007 a, de pe lângă OSIM, va admite contestația și va schimba decizia nr. -/9.11.2006a Comisiei de Examinare Mărci, dispunând înregistrarea mărcii combinate,TARA" cu element figurativ și pentru clasele 24 și 25.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta - INTERNAȚIONAL SRL împotriva deciziei civile nr. 662 A/14.05.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a civilă, în contradictoriu cu OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
Modifică în tot decizia recurată, în sensul că:
Admite apelul.
Schimbă în tot Hotărârea nr. 204/19.06.2007 a de pe lângă OSIM.
Admite contestația.
Schimbă decizia nr. -/9.11.2006 a Comisiei de Examinare Mărci.
Dispune înregistrarea mărcii combinate,TARA" cu element figurativ și pentru clasele 24 și 25.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 octombrie 2008..
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
-
GREFIER
.red./2 ex.
21.11.2008
Tribunalul București S. a III-
C
Președinte:Andreia Liana ConstandaJudecători:Andreia Liana Constanda, Elena Viviane Tiu
