Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 426/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 426
Ședința publică de la 13 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Oana Ghiță
JUDECĂTOR 2: Maria Cumpănașu
JUDECĂTOR 3: Costinela Sălan
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului formulat de reclamanții, împotriva deciziei civile nr. 509 din 19 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți, având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta reclamantă asistată de avocat C-tin și recurentul reclamant reprezentat de același avocat, lipsind intimații pârâți,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cererea de judecare în lipsă formulată de intimații pârâți prin întâmpinare, după care;
Instanța, luând act de cererea privind judecarea cauzei în lipsă formulată de intimații pârâți și constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului de față.
Avocat C-tin, pentru recurenții reclamanți, învederează că motivele de recurs se încadrează în dispozițiile prevăzute de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Arată că decizia recurată este nelegală, instanța de apel respingând fără nici o motivare cererea prin care se solicita efectuarea unei noi expertize fiind încălcate astfel dispozițiile art. 212 Cod procedură civilă, art. 315 alin. 1 Cod procedură civilă și art. 24 alin. 1 din Constituția României privind dreptul la apărare.
Arată că linia de hotar a fost stabilită în mod arbitrar de expert, întrucât acesta nu a ținut cont de actele de proprietate ale părților.
Au fost încălcate și dispozițiile art. 480 și următoarele cod civil în sensul că instanța de apel a menținut soluția de respingere a capătului de cerere prin care s-a solicitat obligarea pârâților să retragă în limitele terenului proprietatea lor acoperișul anexei, fără nici o motivare în drept, motivarea în fapt neprezentând nici o relevanță juridică.
De asemenea apreciază că fără nici o motivare în drept și cu o motivare insuficientă în fapt a fost menținută soluția instanței de fond privind obligarea de a construi o fostă septică pentru colectarea apelor reziduale din gospodăria reclamanților.
de instanță, apărătorul recurenților reclamanți arată că susține și ultimul motiv de recurs invocat în scris.
În raport de cele arătate a pus concluzii de admitere a recursului, casare a deciziei și trimiterea cauzei pentru rejudecare la Tribunalul Gorj, pentru efectuarea în cauză a unei noi expertize topografice.
URTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr.2334/18.04.2006 Judecătoria Tg. Jaa dmis în parte acțiunea formulată de reclamanții și împotriva pârâților, și.
A fost stabilită linia de hotar dintre proprietățile părților conform raportului de expertiză întocmit în cauză și anume, linia trasată între punctele A, B, C, D, E, F, G, H și I, unde punctele A și B sunt capetele unei lacre de beton pornind de la stradă pe o lungime de 2,26. iar din punctele B, C, D și E se parcurge o lungime de 15,43. punctul E fiind dat de o țeavă metalică de gard, situată în partea de Nord a edificiului din piatră, punctul C fiind fixat la o distanță de 0,69. de casa reclamanților și de 0,39. de casa pârâtului, punctul D la o distanță de 0,65.de casa reclamantului și la 0,35. de casa pârâților, între punctele E, F, G, H, I parcurgându-se distanța de 172,73.
Au fost obligați pârâții să permită reclamanților să realizeze un gard împrejmuitor pe linia de hotar, astfel cum a fost trasată mai sus.
Au fost obligați pârâții să monteze jgheaburi și parazăpezi la construcțiile anexă, să ridice nouă pomi fructiferi aflați la o distanță mai mică de 2. de gardul de plasă despărțitori.
A fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de pârâți, așa cum a fost precizată și a fost obligată reclamanta să desființeze 15 pomi fructiferi amplasați la o distanță mai mică de 2. de linia de hotar stabilită prin raportul de expertiză și să realizeze o fosă septică în care să deverseze apele reziduale provenite de la baie și bucătărie.
Au fost respinse capetele din cererea principală referitoare la revendicare, retragerea acoperișului construcțiilor proprietatea pârâților și desființarea gardului din plasă de sârmă și a fost respins capătul din cererea reconvențională, referitor la suprafața de 179. fiind obligați pârâții la plata către reclamanți a sumei de 200 RON cu titlul de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanți și, precum și pârâții, și.
Au susținut că în mod greșit instanța a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților, însușindu-și raportul de expertiză întocmit de expertul, care a stabilit această linie în mod arbitrar, fără a avea în vedere actele de proprietate deținute de fiecare dintre părți pentru terenurile ce urmau a fi grănițuite, astfel că s-a făcut o greșită interpretare a dispozițiilor art.584 Cod civil.
Că, sentința este nelegală în raport de dispozițiile art.480 și următoarele Cod civil, deoarece în mod greșit instanța a respins capătul de cerere privind revendicarea, deși pârâții ocupă o parte din terenul reclamanților prin amplasarea gardului lor pe terenul acestora.
Un alt motiv de apel a vizat aplicarea greșită a disp.art.494 alin.1 și 2 Cod civil în sensul că în mod greșit instanța a respins capătul de cerere privind obligarea pârâților să desființeze gardul edificat pe terenul reclamanților și să-și retragă acoperișul anexei în limitele terenului lor, cu toate că din probele administrate rezultă că streașinile celor două case se suprapun parțial și depășesc linia de hotar.
A fost criticată sentința și pentru greșita admitere a capătului de cerere reconvențională privind obligarea reclamanților să construiască o fosă septică pentru preluarea apelor reziduale, cu toate că, instanța nu a motivat în fapt și în drept admiterea acestui capăt de cerere iar din probele administrate nu rezultă că prin deversarea apelor menajere pârâții au suferit un prejudiciu.
S-a susținut de asemenea că instanța nu a verificat faptul că reclamantul reconvențional, nu are calitate procesuală activă și nu justifică nici un interes în formularea și susținerea cererii reconvenționale.
Pârâții au criticat sentința, susținând că în mod greșit instanța nu a constatat că servitutea s-a stins prin neuz, deși reclamanții apelanți au recunoscut vechimea gardului din sârmă ghimpată, precum și a gardului vechi din piatră, de peste 30 de ani.
Prin decizia civilă nr.592/A din 04.10.2006, Tribunalul Gorja respins ca nefondate apelurile declarate de reclamanți și pârâți.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții și, iar prin decizia civilă nr.336 din 01.03.2007 Curtea de APEL CRAIOVAa admis recursul reclamanților, a casat decizia Tribunalului Gorj și a trimis cauza pentru rejudecarea apelului declarat de reclamanți împotriva sentinței civile nr.2334/2006 a Judecătoriei Tg.
S-a reținut că Tribunalul Gorja analizat fragmentar și trunchiat motivele de apel și că nu a răspuns în mod expres la toate cele 7 motive invocate de apelanți, în cererea depusă la dosar.
Astfel, s-a reținut că tribunalul a omis să răspundă la motivele nr.6 și 7 din apel, nu a motivat respingerea motivului nr.4, ceea ce echivalează cu o necercetare a fondului cererii, fiind încălcate disp.art.295 Cod pr. civilă.
Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Gorj sub nr- și s-a dispus citarea părților.
În cauză s-a dispus încuviințarea unei expertize tehnice care să identifice terenurile părților în funcție de actele de proprietate depuse la dosar.
A fost numit expertul, care a întocmit și a depus la dosar raportul de expertiză, precum și un supliment la raport conținând răspunsul la obiecțiunile formulate de apelant.
Prin decizia civilă nr.509 din 19 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelanții reclamanți și.
S-a reținut că atât din expertiza efectuată de expertul, cât și din expertiza întocmită în apel a rezultat că la stabilirea liniei de hotar s-au avut în vedere actele de proprietate deținute de părți, respectiv contractul de întreținere nr.88/2004, certificatul de moștenitor nr.236/1970 și titlul de proprietate nr.-/1997.
Că, față de mențiunile din aceste acte și de situația din teren din care rezultă că reclamanți dețin efectiv o suprafață de teren mai mare, iar pârâții o suprafață mai mică decât în acte, ambele expertize au concluzionat că linia de hotar stabilită corespunde ca și amplasament cu gardul din plasă de sârmă existent, iar pe porțiunea unde nu există gard, pe reperele stabilite în dispozitivul sentinței.
Referitor la critica privind aplicarea greșită a dispozițiilor art.480 Cod civil, nici aceasta nu este fondată, deoarece în mod corect instanța a respins capătul de cerere privind revendicarea, având în vedere că în raport de linia de hotar propusă, ambele expertize au concluzionat că pârâții nu ocupă din proprietatea reclamanților.
Critica privind respingerea greșită a capătului de cerere privind desființarea gardului și retragerea acoperișului anexei de către pârâți este de asemenea nefondată.
Din raportul de expertiză întocmit de expertul, rezultă că gardul din plasă de sârmă de 50. este situat pe linia de hotar, iar în ceea privește picătura streașinii, s-a reținut că acoperișul casei reclamanților se află deasupra imobilului pârâților, iar pe porțiunea pe care acestea se suprapun este necesară montarea de jgheaburi și parazăpezi de către ambele părți.
Având în vedere că acoperișul casei reclamanților are jgheaburi, în mod corect s-a impus această obligație și pentru pârâți, în acest mod rezolvându-se litigiul printr-o măsură mult mai economicoasă decât cea de modificare a acoperișului.
Motivele de apel referitoare la greșita admitere a cererii reconvenționale privind desființarea pomilor și obligarea reclamanților de a construi o fosă septică, sunt nefondate.
Atât din probele administrate la instanța de fond, cât și din expertiza efectuată în apel rezultă că există pomi plantați atât de către reclamanți, cât și de către pârâți la distanță mai mică decât cea prevăzută de dispozițiile art.607 Cod civil, iar în ceea ce privește apele reziduale de la B și bucătăria reclamanților, rezultă în mod neîndoielnic că acestea se scurg pe proprietatea pârâților, foarte aproape de fântâna acestora.
Astfel, este evident că pârâților li se creează un disconfort, chiar un prejudiciu, care poate fi înlăturat numai prin crearea de către reclamanți a unei fose pentru preluarea acestor deversări.
Critica referitoare la lipsa calității procesuale a pârâtului este nefondată, acesta fiind soțul pârâtei și ginerele pârâtului, iar potrivit celor susținute la interogatoriu locuiește împreună cu aceștia și folosește imobilul de peste 20 de ani.
Calitatea procesuală activă presupune existența unui interes legitim în formularea acțiunii, ori pârâtul reconvențional, chiar dacă nu este titularul dreptului de proprietate asupra imobilului, prin faptul că folosește toate construcțiile și anexele, inclusiv fântâna, din gospodăria lui, justifică alături de ceilalți pârâți, un interes în ceea ce privește obligarea reclamanților la cele solicitate prin cererea reconvențională.
Capătul de cerere privind cheltuielile de judecată a fost corect soluționat de către instanța de fond, astfel că nu s-au încălcat disp.art.274 Cod pr. civilă.
Împotriva acestei decizii, în termen legal au declarat recurs recurenții reclamanți și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă.
Au susținut că decizia instanței de apel a fost dată cu aplicarea greșită a legii, deoarece instanța a respins fără nici o motivare cererea formulată de reclamanți, prin care au solicitat încuviințarea efectuării în cauză a unei noi expertize tehnice topografice.
Că, în acest fel au fost încălcate dispozițiile art. 261 alin. 1 pct.5 Cod pr. civilă.
Au mai susținut că au fost încălcate dispozițiile art. 212 și 315 alin. 1 Cod pr. civilă, dar și dispozițiile art. 24 alin. 1 din Constituția României, deoarece, deși s-a demonstrat în mod cert că raportul de expertiză nu reflectă situația reală a proprietăților părților, linia de hotar fiind stabilită în mod arbitrar de către expert, instanța de apel în mod nelegal a respins cererea privind efectuarea unei noi expertize.
În acest mod s-a în călcat grav dreptul de apărare garantat de Constituția României și dispozițiile Codului d e pr. civilă, dar și dispozițiile art. 315 alin. 1 Cod pr. civilă, întrucât nu au fost respectate îndrumările din decizia de casare.
S-a susținut de asemenea, că prin stabilirea greșită a liniei de hotar dintre proprietățile părților au fost încălcate și dispozițiile art. 480 Cod civil, raportat la art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă, decizia recurată fiind nelegală în ceea ce privește soluția de respingere a capetelor de cerere în revendicare și obligație de a face.
Instanța de apel a încălcat de asemenea dispozițiile art.261 alin. 1 pct. 5 Cod pr. civilă, raportat la art. 480 și următoarele Cod civil, dar și art. 615 din același cod, deoarece fără nici o motivare în drept, a menținut soluția de respingere a capătului de cerere prin care s-a solicitat obligarea pârâților să retragă în limitele terenului proprietatea lor, acoperișul anexei.
O altă critică se bazează pe încălcarea art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod pr. civilă raportat la art. 480 și următoarele Cod civil și art.998 - 999 Cod civil, în sensul că instanța de apel fără nici o motivare în drept și cu o motivare insuficientă în fapt, a menținut soluția instanței de fond privind obligarea reclamanților la construirea unei fose septice pentru colectarea apelor reziduale din gospodăria acestora.
Instanța de apel a respins în mod greșit excepția invocată de reclamanți privind lipsa calității procesuale a pârâtului, situație în care în cauză sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă raportat la dispozițiile art. 109 și următoarele Cod pr. civilă.
Recursul este nefondat.
Examinând lucrările dosarului, se constată că în cauză nu subzistă motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă, hotărârea recurată nefiind afectată de nelegalitate.
Majoritatea criticilor formulate de recurenții reclamanți și, au fost axate pe încălcarea dispozițiilor art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod pr. civilă, în sensul că instanța de apel nu a motivat soluția de respingere a cererii formulată de aceștia, privind încuviințarea efectuării în cauză a unei noi expertize topografice, soluția de respingere a capetelor de cerere în revendicare și obligație de a face, dar și a cererii formulată de pârâți cu privire la obligarea reclamanților de a construi o fosă septică pentru colectarea apelor reziduale din gospodăria acestora.
Criticile formulate sub acest aspect de recurenții reclamanți sunt nefondate, deoarece, din cuprinsul deciziei civile nr.509/2007 a Tribunalului Gorj, rezultă cu certitudine că instanța de apel s-a conformat dispozițiilor art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod pr. civilă, întrucât a arătat argumentele de fapt și de drept pe baza cărora susținerile reclamanților au fost înlăturate, menținându-se ca legală și temeinică hotărârea primei instanțe.
În considerentele deciziei - filele 3,4 - sunt menționate aspectele de fapt și de drept pe care instanța și-a fundamentat soluția, cu trimitere la materialul probator administrat în cauză.
Astfel, Tribunalul Gorja motivat soluția de respingere atât a capătului de cerere privind revendicarea suprafeței de teren ocupată de pârâți prin amplasarea gardului împrejmuitor pe un alt amplasament decât cel real, cât și capătul de cerere în obligație de a face.
S-a reținut că în raport de linia de hotar propusă prin ambele expertize, pârâții nu ocupă din proprietatea reclamanților, așa încât nu sunt îndeplinite cerințele art. 480 Cod civil.
Cu privire la retragerea acoperișului anexei proprietatea pârâților, instanța de apel a motivat că având în vedere modalitatea de amplasare a acestei anexe, în raport cu gardul din plasă de sârmă dintre cele două proprietăți, dar și construcția proprietatea reclamanților, litigiul dintre părți poate fi stins prin montarea de jgheaburi și parazăpezi pe porțiunea de acoperiș ce se învecinează cu proprietatea reclamanților.
Față de această situație, susținerea recurenților în sensul că instanța de apel nu a motivat soluția de respingere a capătului de cerere privind retragerea acoperișului anexei, este neîntemeiată.
Curtea constată de asemenea, că s-au aplicat dispozițiile art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod pr. civilă și în ceea ce privește soluția dată cu privire la capătul de cerere privind construirea fosei septice de către reclamanți.
Menținând soluția instanței de fond cu privire la admiterea cererii reconvenționale și obligarea reclamanților la realizarea unei fose septice, instanța de apel a arătat considerentele de fapt și de drept pentru care pârâții sunt prejudiciați grav, fiind incidente în cauză prevederile art. 998 - 999 Cod civil.
Prin urmare, criticile recurenților bazate pe încălcarea prevederilor art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod pr. civilă raportat la art. 480 Cod civil, 615 Cod civil, dar și 998 - 999 Cod civil nu pot fi reținute, instanța de apel respectând întru totul dispozițiile legale invocate.
Referitor la nemotivarea cererii privind efectuarea în cauză a unei noi expertize topometrice, urmează a se constata că în practicaua deciziei civile recurate, după ascultarea părților implicate în proces, instanța a respins cererea privind efectuarea expertizei, reținând implicit că cercetarea judecătorească a fost încheiată, iar materialul probatoriu administrat este suficient pentru pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice.
Chiar dacă instanța de apel nu a motivat pe larg soluția de respingere a cererii privind efectuarea în cauză a unei noi expertize topometrice, se poate deduce că aceasta a avut în vedere faptul că la instanța de fond a fost efectuată o primă expertiză în specialitatea topografie, cea de-a doua expertiză în aceeași specialitate fiind efectuată în calea de atac a apelului, în aceeași specialitate, în vederea respectării îndrumărilor date prin decizia de casare a Curții de APEL CRAIOVA.
Ambele expertize au ajuns la aceleași concluzii, ceea ce a determinat convingerea instanței de apel că materialul probatoriu este complet și se poate trece la soluționarea cauzei pe fond.
. efectuarea unei noi expertize în calea de atac a apelului, Tribunalul Gorja respectat dreptul la apărare, dar și dreptul la un proces echitabil al reclamanților și pârâților și-n același timp, s-a conformat îndrumărilor date de Curtea de Apel prin decizia civilă nr.336 din 01 martie 2007, pronunțată în dosarul nr-.
Așadar, susținerile recurenților în sensul că s-au încălcat dispozițiile art.212 și 315 Cod pr. civilă, cât și dispozițiile art. 24 din Constituția România sunt nefondate și urmează a fi înlăturate.
Nu este fondată nici critica referitoare la lipsa calității procesuale a intimatului pârât, deoarece acesta este coproprietar asupra îmbunătățirilor realizate la imobilul proprietatea socrului său, alături de soția sa ( aspect recunoscut de toți pârâții prin întâmpinarea depusă în recurs ), așa încât acesta poate sta în proces, putând formula orice cereri pentru a-și apăra drepturile încălcate.
De altfel, prin acțiunea introductivă reclamanții l-au chemat în judecată pe, în calitate de pârât, ceea ce demonstrează că i-au recunoscut calitatea procesuală în litigiul dedus judecății.
În cauză nu subzistă așadar, nici motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 raportat la art. 109 Cod pr. civilă.
Așa fiind, recursul declarat de reclamanți este nefondat și în baza art. 312 alin. 1 Cod pr. civilă urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamanții, împotriva deciziei civile nr. 509 din 19 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, și .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 mai 2005.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.Judec.-
Tehn./2 ex.
22.05.2008
Jud.apel
Președinte:Oana GhițăJudecători:Oana Ghiță, Maria Cumpănașu, Costinela Sălan
