Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 667/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(411/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 667
Ședința publică de la 15.04.2009.
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ioana Aurora Herold Petre JUDECĂTOR 2: Elena Vlad
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
* * * * * * * * * * *
Pe rol se află pronunțarea asupra cererilor de recurs formulate de recurenții reclamanți și, precum și de recurenta pârâtă, împotriva deciziei civile nr. 1376 din 05.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III a Civilă.
are ca obiect - grănițuire.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc la termenul de judecată din data de 25.03.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrală din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat consecutiv pronunțarea cauzei la data de 01.04.2009, la data de 08.04.2009 și apoi la data de 15.04.2009, când a decis următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2510/14.12.2007, Judecătoria Caa dmis în parte acțiunea principală formulată de reclamanții și împotriva pârâtei și cererea reconvențională, în parte, formulată de pârâta; a dispus ieșirea părților din indiviziune conform raportului de expertiză topo întocmit în cauză de expert G, pe care-l omologhează împreună cu schițele aferente. A atribuit reclamanților suprafața de teren de 491,67. în valoare de 9.144,13 lei, teren intravilan, situat în,-, județ I, teren ocupat de construcții și delimitat de conturul, cu deschidere la stradă de 8,96 ml, conform cotei de 5/6, și pârâtei teren în suprafață de 46,54. intravilan, ocupat cu construcții, cu o valoare de 865,56 situat în,-, județul I, delimitat de conturul, conform cotei de 1/6. A stabilit linia de hotar dintre cele două proprietăți pe aliniamentul nou. A compensat cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.90 la data de 14.01.1997 de către BNP Dr. G, reclamanții au cumpărat de la numiții -, și - -, cotele ce le reveneau acestora din imobilul format din suprafața de teren de 590 mp și o casă din paiantă,acoperită cu carton,compusă din două camere, situat în com.-, județul I, iar de la pârâta Banică cota de 1/6 din 1/2 numai din casă, aceasta dobândind cota conform certificatului de moștenitor nr.694/1994 eliberat de fostul notariat de Stat, pentru prețul de 4.000.000 (400) lei, plătit integral (fila 6).
Potrivit certificatului de moștenitor nr.694/12.07.1994 eliberat de fostul Notariat de Stat aflat la fila 35 din dosar, pârâta în calitate de nepoată a dobândit o cotă de 1/6.
Raportul de expertiza topo întocmit în cauză de expert G stabilește faptul că există identitate între terenul ce formează obiectul cauzei și terenul din-, identificat prin parcela 985, plus construcții și 984 teren arabil și faptul că linia de hotar existentă între cele două proprietăți coincide cu linia veche de hotar și stabilește doua loturi.
Pârâta a dobândit, conform certificatului de moștenitor nr.694/12.07.1994 eliberat de fostul Notariat de Stat cota de 1/6 din masa succesorala rămasă de pe urma defunctului
Astfel cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.90 la data de 14.01.1997 de către BNP Dr. G pârâta Banică a vândut reclamanților cota de 1/6 din din casă.
Pârâta are un drept de 1/6 din întreaga masa succesorală compusă din teren în suprafața de 590 mp și cota de din casa de locuit și a vândut reclamanților cota de 1/6 din cota de ce privește casa de locuit, rămânând cu cota sa din suprafața de teren de 590.
Prin decizia civilă nr.1376/5.11.2008 Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins ca nefondate apelurile declarate de apelanții reclamanți și apelanta pârâtă împotriva sentinței civile nr.2510/2007, reținând în esență că în mod corect instanța a reținut că reclamanții au dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.90/14.01.1997 de la numiții -, și - -, cotele ce le reveneau acestora din imobilul format din 590. teren și o casă din paiantă situate în com.-, jud. I, iar de la pârâta cota de 1/6 din 1/2 din casă, cotă dobândită de aceasta conform certificatului de moștenitor nr.694/12.07.1994.
Obiectul cererii de chemare în judecată cât și al cererii reconvenționale l-a constituit ieșirea părților din indiviziune conform actelor deținute de acestea cu privire la terenul în suprafață de 590 mp situat în com.-, cu privire la care expertiza efectuată în cauză a stabilit că există identitate între acesta și cel deținut de reclamanți, suprafața din măsurători a terenului fiind în realitate de 548,63 mp.
Urmare actelor depuse la dosar și a relațiilor primite de la Primăria Comunei, instanța a stabilit conform concluziilor expertizei efectuate în cauză că reclamanții dețin o cotă de 5/6 din valoarea terenului în discuție, iar pârâta deține o cotă de 1/6 din imobil, acte în raport de care a dispus ieșirea părților din indiviziune, stabilind totodată și linia de hotar dintre cele 2 proprietăți învecinate.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs atât apelanții reclamanți, cât și apelanta pârâtă, criticând-o ca nelegală prin prisma dispozițiilor art.304 pct.9 Cod de procedură civilă.
Apelanții reclamanți critică decizia recurată pentru următoarele motive:
- instanța de apel trebuia să rețină faptul că pârâta apelantă a alipit suprafața de 92. ce-i revenea din terenul coindiviz propriei ei suprafețe de teren ce se afla în continuarea terenului în indiviziune. Pârâta a întocmit cadastru pe suprafața astfel rezultată ca și cum întregul teren rezultat reprezintă terenul ce i-a fost reconstituit ei în nume propriu și ulterior a solicitat din nou cota ei de 92. din terenul aflat în indiviziune cu reclamanții.
- atât instanța de fond, cât și instanța de apel a dat pârâtei mai mult decât aceasta a vrut, respectiv o parte din terenul reclamanților, omologând raportul de expertiză întocmit de expert G, care ulterior efectuării expertizei a realizat că a greșit raportul întrucât nu a măsurat și proprietatea pârâtei. Reclamanții nu au contestat suprafața de teren atribuită pârâtei, dar au arătat că aceasta și-o însușise deja și în prezent o pretinde a doua oară.
Pârâta apelantă critică decizia instanței de apel pentru următorul motiv de recurs:
-în mod nelegal instanța de apel a menținut sentința instanței de fond, deși suprafața de teren corespunzătoare cotei de 1/6 de proprietate ce aparține pârâtei este de 89,75. și nu de 46,54. cât i s-a atribuit pârâtei din terenul de 491,67.
Potrivit dispozițiilor art.312 alin.3 Cod de procedură civilă, Curtea va găsi fondate recursurile, pentru următoarele considerente:
Analizând prioritar recursul pârâtei apelante, se constată că acesta este întemeiat, întrucât instanța de apel a ignorat o greșeală de calcul a instanței de fond care atrage după sine nelegalitatea întregii decizii.
Astfel, din terenul indiviz de 491,67. stabilit de instanța de fond, s-a atribuit pârâtei terenul corespunzător cotei acesteia de 1/6 care în realitate reprezintă 89,75. deși în ambele hotărâri recurate acesta apare ca fiind de 46,54.
Această greșeală de calcul a fost făcută de expert, în expertiza tehnică întocmită la fondul cauzei și preluată de ambele instanțe fond și apel.
Curtea constată că îndreptarea acestei greșeli nu se poate face de instanța de recurs, întrucât aceasta nu este o simplă greșeală matematică deoarece trebuie identificată suprafața corectă de 89,75. pe teren și stabilită noua linie de hotar față de terenul atribuit reclamanților recurenți.
Identificarea suprafeței corecte și grănițuirea celor două loturi presupune efectuarea unei noi expertize tehnice, probă ce nu poate fi efectuată în recurs.
Pentru această situație, legiuitorul a prevăzut în dispozițiile art.312 alin.3 Cod de procedură civilă posibilitatea casării deciziei recurate în toate cazurile în care cercetarea fondului sau modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi.
În ceea ce privește recursul reclamanților apelanți, Curtea, întrucât a găsit fondat un motiv de casare ce se extinde asupra întregii decizii recurate, nu îl va mai analiza, dar instanța de apel în rejudecare va verifica susținerile reclamanților recurenți și va dispune ca obiectiv al expertizei o nouă individualizare a terenului, conform titlului de proprietate, pentru a se verifica dacă susținerile recurenților sunt reale.
În consecință, față de aceste considerente, Curtea va admite recursurile, va casa decizia recurată și va trimite cauza spre rejudecarea apelurilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de recurenții reclamanți și și de recurenta pârâtă împotriva deciziei civile nr.1376/A/5.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă.
Casează decizia civilă recurată și trimite cauza spre rejudecarea apelurilor declarate de apelanții reclamanți și, precum și de apelanta pârâtă împotriva sentinței civile nr.2510/14.12.2007, pronunțată de Judecătoria
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Tehnodact.
2 ex/15.07.2009
-------------------------------------------
- Secția a III-a -
-
Jud.C -
Președinte:Ioana Aurora Herold PetreJudecători:Ioana Aurora Herold Petre, Elena Vlad
