Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 741/2008. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 741

Ședința publică din data de 11.12.2008

PREȘEDINTE: Gabriela Baciu

JUDECĂTOR 2: Romeo Jirlăeanu

JUDECĂTOR 3: Elena Romila

Grefier - - -

La ordine fiind soluționarea cererii de recurs declarat de pârâții și domiciliați în B,-, împotriva deciziei civile nr. 166 din 30.09.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Brăila, în contradictoriu cu intimații intervenienții și domiciliați în B,- bis, cu intimații domiciliat în B,- bis, domiciliată în B, str. -, -. 28, din B,-, și în B,. 15,. 3, intimații moștenitori din B, nr. 49, -uza. 17, din B, nr. 51, -uza. 17, din B, nr. 49, -uza. 17, în acțiunea civilă având ca obiect grănițuire.

La apelul nominal a răspuns recurenții asistați de avocat cu delegație la dosar, pentru intimații lipsă și avocat cu delegație la dosar, lipsă fiind intervenienții și ceilalți intimați.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care;

Apărătorul recurenților depune la dosar taxa de timbru în sumă de 4 lei și timbru judiciar în sumă de 0,15 lei.

Nemaifiind cereri de formulat, curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.

Apărătorul recurenților solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare. Arată că decizia atacată este nelegală întrucât deși la pronunțarea hotărârii completul a fost format din doi judecători așa cum rezultă în minuta de mână, hotărârea a fost dată în complet de trei judecători, fiind semnată tot de atâția judecători.

Apărătorul intimaților solicită respingerea recursului ca inadmisibil întrucât hotărârea atacată a fost pronunțată de un complet format din trei judecători și semnată de asemenea de aceștia.

CURTEA

Asupra recursului civil de față;

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele;

Prin sentința civilă nr. 1915/27.03.2007 a Judecătoriei Brăilas -a admis acțiunea formulată de, și împotriva pârâților, și, și în consecință:

- s-a stabilit linia de hotar dintre imobilele proprietatea părților conform schiței anexă la raportul de expertiză tehnico-imobiliară întocmit de expert;

- a obligat pe pârâți să plătească reclamanților suma de 8.227,20 lei, reprezentând contravaloarea suprafeței de teren de 25,71. pe care pârâții o dețin în defavoarea reclamanților;

- s-a anulat ca netimbrată cererea de intervenție în interes propriu formulată de și;

- pârâții au fost obligați să plătească reclamanților suma de 2.610 lei, reprezentând cheltuieli de judecată;

Pentru a se pronunța astfel, instanța a avut în vedere cele ce vor fi expuse în continuare.

Prin acțiune, reclamanții au cerut să se stabilească linia de hotar ce desparte imobilul proprietatea lor de imobilul proprietatea pârâților, obligarea pârâților la plata contravalorii terenului pe care pârâții îl dețin în defavoarea reclamanților, ca și a cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.

Prin sentința civilă nr.1962/5.05.2003 a Judecătoriei Brăila (dosar nr.5894/2002), acțiunea a fost respinsă ca nefondată.

Sentința de mai sus a fost casată și cauza trimisă pentru rejudecare la Judecătoria Brăila prin decizia civilă nr.143/25.05.2006 a Tribunalului Brăila.

Cu ocazia rejudecării (dosar nr.6604/2006), numiții și au formulat cerere de intervenție în interes propriu, anulată ca netimbrată prin sentința civilă pronunțată în cauză.

Pe fondul cauzei, instanța investită cu rejudecarea în fond a cauzei, a reținut următoarele: reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra cotei de 2/3 din locuința situată în B,- și au primit în folos suprafața de 100. din terenul de 367,06. (acesta din urmă, indiviz din 560,96.) prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.482/28.02.1984. Prin decizia nr.3490/14.11.1991 emisă de Prefectura Județului B, reclamanții au dobândit dreptul de proprietate pentru suprafața de 367,06.

Anterior, adică prin sentința civilă nr.6790/1992 a Judecătoriei Brăilas -a dispus ieșirea din indiviziune asupra terenului de 560,96. situat în-. Totodată, prin aceeași hotărâre s-a constatat că pârâții și dețin suprafața de 23,88. ce nu face parte din terenul indiviz.

Pârâții s-au apărat invocând nelegalitatea deciziei nr.3490/1991 emisă de Prefectura B în sensul că reclamanților li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață de teren mai mare decât cea la care aveau dreptul. Prefectura Ban egat această împrejurare, iar pârâții nu au făcut alte dovezi.

În timpul procesului, a decedat în locul său venind moștenitorii: - soție, și - fii.

Expertiza efectuată în cauză a constatat că reclamanții dețin efectiv 344,35. în loc de 367,06. iar pârâții au în acte 56. iar real măsurat - 187,6. deținând suprafața de 25,71. în detrimentul reclamanților. Valoarea acestei suprafețe a fost stabilită de expert la 8.227,2 lei.

Pârâții au solicitat anularea ordinului Prefectului care constituie titlul de proprietate al reclamanților, dar acțiunea a fost respinsă prin sentința civilă nr.1305/2004 a Judecătoriei Brăila, rămasă definitivă și irevocabilă.

Având în vedere toate aceste împrejurări, expertul tehnic a trasat linia de hotar între proprietăți, conform schiței anexe la raportul de expertiză.

Împotriva sentinței, în termen legal, a declarat apel, și criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În apel, au formulat cerere de intervenție în interesul familiei, și. motivele din acțiune și motivele de apel ale familiei, intervenienții cer admiterea apelului și respingerea acțiunii.

Primul motiv de apel formulat de și vizează nepronunțarea instanței cu privire la nevalabilitatea titlului de proprietate al reclamanților, care în opinia apelanților este fals.

Tribunalul Brăila prin decizia civilă nr. 166/30.09.2008 a respins ca nefondat apelul formulat de și și a respins cererea de intervenție formulată de și în interesul apelanților.

În baza art. 274 cod proc.civ. au fost obligați apelanții și la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată în apel către intimații.

Pentru a pronunța această decizie civilă, instanța de apel a reținut pe baza probelor administrate că primul motiv referitor la nepronunțarea primei instanțe cu privire la nevalabilitatea titlului de proprietate, a format obiectul dezbaterilor în două dosare distincte.

În ceea ce privește, neconvocarea părților de către expert, s-a constatat de asemenea că nu este în condițiile în care la fila 54 dosar fond se află dovada convocării părților.

Referitor la apelul formulat de prin care susține că instanța de fond s-a pronunțat cu sfidarea Legii nr. 247/2005, s-a reținut că cererea acesteia a fost la fond anulată ca netimbrată.

Cum acesta nu a formulat apel cu privire la acest aspect, instanța de apel nu a analizat motivele invocate.

Împotriva deciziei civile sus menționate, în termen legal au declarat recurs pârâții și invocând nelegalitatea acesteia în sensul că deși la pronunțarea hotărârii completul de judecată a fost format din doi judecători așa cum rezultă din minuta de mână, hotărârea a fost dată în complet de trei judecători, fiind semnată tot de atâția judecători.

Pe cale de excepție au invocat lipsa calității procesuale pasive în acest proces.

Pe fondul cauzei, susține că hotărârea este criticabilă deoarece în acel imobil locuiesc trei familii iar grănițuirea trebuia efectuată în cadrul aceluiași proces cu acestea interesate ca fiind părți.

Cu toate acestea familia a înțeles să cheme în judecată numai familia.

Prin urmare cadrul legal de grănițuire și ieșire din indiviziune susține că ar fi fost cu participarea procesuală a celor trei familii.

Analizând și verificând decizia civilă atacată prin prisma motivului de nelegalitate invocat de pârâți, instanța constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente;

În speță, cu toate că instanța în ședință publică califică calea de atac ca fiind recurs și nu apel, totuși hotărârea este pronunțată în complet de doi judecători care semnează și minuta iar încheierea de ședință și decizia motivată este semnată de un complet format din trei judecători.

Această situație, determină incidența cazului de casare provăzut de art. 304 pct. 1 cod proc.civilă în raport de care recursul va fi admis iar decizia tribunalului casată cu trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru rejudecare ca instanță de recurs, în complet legal constituit.

Soluția casării cu trimitere se justifică cu atât mai mult cu cât tribunalul este singura instanță competentă să judece recursul în cauză potrivit art. 2 pct. 3 cod proc.civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâții și domiciliați în B,-, împotriva deciziei civile nr. 166 din 30.09.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Brăila.

Casează decizia civilă nr. 166/30.09.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din data de 11.12.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

Grefier

- -

Red.ER/9.01.2009

Dact.IS/12.01.2009

Fond.

Apel.//

Președinte:Gabriela Baciu
Judecători:Gabriela Baciu, Romeo Jirlăeanu, Elena Romila

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 741/2008. Curtea de Apel Galati