Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 85/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie
DECIZIA CIVILĂ NR.85/RDosar nr.-
Ședința publică din data de 12 Martie 2008
PREȘEDINTE: Carmen Maria Tică JUDECĂTOR 2: Ligia Vâlcu
- - - - JUDECĂTOR 3: Camelia
- - - judecător
- - grefier
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursului civil de față, formulat de reclamanții, și, împotriva Deciziei civile nr.257/Ap din data de 9 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr.3246/Ap/2006.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauză de față au avut loc în recurs, în ședința publică din data de 6 martie 2008, când părțile prezente, prin apărători, au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților interesate să depună la dosar eventuale concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 12 martie 2008.
Față de actele, lucrările și probele dosarului, instanța, în urma deliberării, a pronunțat hotărârea de mai jos:
CURTEA:
Asupra recursului civil de față;
Constată că prin cererea înregistrată la Judecătoria Zărnești sub nr. 1663/2004 reclamanții, și au solicitat, în contradictoriu cu pârâții și stabilirea hotarului real dintre proprietățile lor și desființarea construcțiilor edificate pe terenul proprietatea reclamanților în termen de 20 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, iar în caz de refuz, aceștia să achite daune cominatorii în cuantum de 500.000 lei vechi pe zi de întârziere.
Prin sentința civilă nr. 649/11.04.2006, Judecătoria Zărneștia respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive și active invocate de pârâți, a admis în parte cererea, astfel cum, a fost precizată, formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții, și în consecință, a stabilit linia de hotar între imobilele înscrise în CF 4987 Z nr. top nr. top. 8515/12/1/2/13/2/4 si nr. top. 8515/12/1/2/13/2/3 totul/1 conform anexei 5 din raportul de expertiza nr. 502/2005, întocmit de domnul expert, care face parte integranta din sentință și a compensat cheltuielile de judecată.
Prin decizia civilă nr. 257/09.10.2007, Tribunalul Brașova respins apelul declarat de apelanții - reclamanți, și, împotriva sentinței civile nr. 649/2006 a Judecătoriei Zărnești, pe care a păstrat-o și a obligat apelanții să plătească intimaților - pârâți și suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut următoarele:
Prima instanța si-a îndeplinit obligația prevăzută de art. 129 alin. 4 Cod procedură civilă, prin administrarea probelor solicitate, soluționarea excepțiilor invocate pentru a stabili starea de fapt si încadrarea in drept, insa nu putea pretinde reclamanților sa precizeze obiectul acțiunii după administrarea probelor deoarece o astfel de precizare ar fi fost tardiva raportat la prevederile art. 132 cod procedura civila conform cărora la prima zi de înfățișare instanța va putea acorda reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii; si ar fi dus la încălcarea prevederilor art. 129 alin. 6 cod procedura civila conform cărora in toate cazurile judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecații.
S-a susținut ca soluția este nelegala deoarece încălca prevederile art.584 si 615 cod civil.
Art. 584 cod civil prevede ca orice proprietar poate îndatora pe vecinul sau la grănițuirea proprietarii lipite de a sa; cheltuielile grănițuirii se vor face pe
Soluția primei instanțe nu s-a dat cu încălcarea acestei norme legale deoarece s-a stabilit linia de granița in baza probelor administrate.
Art. 615 cod civil prevede ca tot proprietarul este dator a-si face streașina casei sale astfel încât apele din ploi sa se scurgă pe terenul sau, sau pe ulițe, iar nu pe locul vecinului sau.
Acest articol impune obligația ca edificarea unei construcții sa se facă streașina astfel încât apele din ploi sa se scurgă pe terenul sau in strada.
- litigiu nu a avut ca obiect verificarea daca apelanții, la construirea casei, a respectat aceasta obligație.
Din planșele fotografice depuse la dosar si din declarațiile martorilor rezulta ca acoperișul casei apelanților este in doua ape, cu laturile către strada, respectiv către gradina, astfel ca apele din ploi se scurg către aceste laturi ale casei, nu către proprietatea intimaților.
Din punctul de vedere al obiectului litigiului dedus judecații, respectiv grănițuire, este irelevanta distanta dintre zidul casei si marginea acoperișului cat timp acoperișul este construit astfel încât apele sa se scurgă către strada si către gradina apelanților.
La întocmirea expertizei tehnice, expertul a avut in vedere schița de parcelare inițială a terenului in loturi de cate 200 mp, schițele de carte funciara, autorizațiile de construire si certificatele de aliniere.
Probele administrate in apel susțin soluția pronunțată de prima instanță.
Martorii audiați au arătat ca gardul dinspre strada al apelanților se in dreptul zidului casei acestora, nu in dreptul marginii acoperișului si ca la efectuarea unor lucrări in spatele casei apelanților aceștia au spus lucrătorilor ca ar fi bine sa ceara acordul intimaților pentru construirea schelei necesare, acord ce a fost dat de aceștia.
Daca terenul cu lățimea de 1,2 din spatele casei apelanților ar fi aparținut acestora, nu era necesar acordul intimaților la construirea schelei.
De asemenea, gardul de la strada ar fi fost construit de către apelanți și pe aceasta distanta de 1,2.
dinspre est al porții intimaților nu trebuie apreciat in mod necesar ca fiind semn de granița deoarece nu exista nici obligația nici obiceiul ca stâlpul porții sa fie amplasat pe linia de granița, ci stâlpul gardului.
Din schița de carte funciara a terenului rezulta ca frontul la strada al imobilului intimaților este de 7,25, egal cu cel al imobilului de la nr. adm. 3A (fila 114 dosar fond), iar al imobilului apelanților este de 19. Din măsurătorile efectuate de expert rezulta ca, distanta dintre punctele 113 si 118, din schițele anexe la expertiza este de 14,8 iar intre punctele 118 si 117 distanta este de 18,83.
Stabilirea ca punct limita la strada a liniei de granița a punctului 118 b, la 0,3 spre proprietatea intimaților este corecta deoarece stabilește front la strada pentru imobilele de la nr. administrative 3 si 3A de 14,5m, adică de câte 7,25 fiecare, ceea ce corespunde situației de carte funciara, iar frontul la strada al imobilului apelanților devine de 19,13, cu 0,13 mai mult decât frontul menționat in schița de carte funciara.
Linia de graniță in varianta prezentata in anexa 5 din raportul de expertiza depus in dosarul primei instanțe a fost trasata paralel cu zidul casei apelanților si in continuare in linie dreapta.
In schița de carte funciara linia de granița prezintă un punct de inflexiune spre proprietatea apelanților reclamanți, insa parații nu au declarat apel astfel ca linia de granița nu se poate modifica spre proprietatea apelanților deoarece acestora li s-ar crea o situație mai grea in propria cale de atac, soluție inadmisibila raportat la prevederile art. 296 cod procedura civila.
Existenta instalației de gaz metan pe peretele dinspre vest a construcțiilor situate pe aceeași parte a străzii nu duc la concluzia ca linia de granița se afla la o distanta de 1,2 de zidul casei apelanților.
Certificatele de regim de aliniere, atât cel ce privește casa apelanților cat si cel ce privește casa intimaților, arata ca alinierea construcțiilor va fi 10 de axul străzii, la 1,2 fata de vecinul din stânga si la hotar fata de vecinul din dreapta.
Toate casele de pe strada sunt amplasate spre partea de vest a terenului conform planului de situație, astfel ca vecinul din dreapta menționat in certificatul de regim de aliniere este cel din partea de vest, iar amplasarea construcției fata de acest vecin este la hotar.
Nu se impunea efectuarea unei expertize tehnice a construcțiilor, expertul topo arătând ca ar fi necesar proiectul casei apelanților, care a stat la baza autorizației de construire. Acest proiect nu a fost depus nici la instanța de fond și, deși s-a solicitat de către apelanți repunerea pe rol a cauzei pentru a depune aceste înscrisuri, acestea nu au fost depuse nici in fata instanței de apel, astfel ca efectuarea unei expertize a construcțiilor in lipsa proiectului inițial nu se justifica raportat la obiectul litigiului dedus judecații.
Prima instanță a reținut in mod corect ca reclamanții nu au revendicat nici o suprafața de teren si ca nu si-au întemeiat acțiunea pe prevederile art. 480 od civil si au respins cererea de demolare a construcțiilor.
Împotriva deciziei au declarat recurs reclamanții, și, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 punctele 9 și 7 Cod procedură civilă, respectiv aplicarea greșită a legii și faptul că hotărârea cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că la prima instanță s-a soluționat pricina cu încălcarea rolului activ impus de art. 129 alin. 4 și 5 Cod procedură civilă, prin faptul că nu a solicitat reclamanților să precizeze în fapt și în drept acțiunea, atâta timp cât între pretențiile enunțate prin acțiunea precizată și probele cauzei existau neconcordanțe în ceea ce privește întinderea pretențiilor, motivarea în fapt și în drept.
Totodată este criticat modul de stabilire al liniei de graniță dintre proprietățile părților și raportul de expertiză întocmit în cauză.
În acest sens se precizează că linia de graniță a fost stabilită cu nesocotirea semnelor exterioare și vizibile, astfel încât streașina casei reclamanților se află dincolo de limita stabilită pentru proprietatea lor. Ambele instanțe au reținut faptul că stabilirea liniei d graniță s-a făcut prin luarea în considerare a schițelor de carte funciară, ceea ce contrazice expertiza și restul probelor. Argumentul instanței este în vădită contradicție cu situația de fapt constatată de expert și cu mențiunile din certificatele de aliniere.
Se evidențiază faptul că linia de graniță stabilită de instanță este în vădită contradicție cu argumentul instanței de apel potrivit căreia apele de pe acoperișul recurenților reclamanți se scurg exclusiv pe terenul lor. Colectarea apelor pluviale în scocuri nu înseamnă că apele se scurg pe terenul reclamanților.
Art. 584 Cod civil prevede că aliniamentul acoperișului să fie situat în interiorul proprietății, astfel încât apa să nu cadă pe terenul vecinului. Schița ce constituie anexa 5 raportului nr. 502/2005 dovedește că picătura streșinii reclamanților cade pe terenul pretins proprietatea aparținând pârâților, în porțiunea situată la vest de linia roșie. Ca atare, între expertiză și argumentația instanței, contradicția este evidentă.
Recurenții reclamanți invocă existența contradicției între argumentele stabilirii liniei de graniță pe aliniamentul ales de expert și respingerea cererii de demolare a construcțiilor pârâților realizate dincolo de linia de graniță.
Argumentul referitor la faptul că imobilele construcții sunt realizate în partea de vest pe hotar este în vădită contradicție cu argumentul folosirii datelor din certificatele de regim și aliniere la stabilirea poziției liniei de graniță, dar și cu linia de graniță stabilită.
Examinând decizia în raport cu actele, lucrările dosarului și cu motivele de recurs, curtea reține următoarele:
Temeiul de drept al cererii de recurs îl constituie dispozițiile art. 304 punctele 7 și 9 Cod procedură civilă.
Astfel, se invocă faptul că hotărârea pronunțată este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, precum și faptul că hotărârea cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii.
Textele de lege de drept material invocate în motivarea cererii de recurs sunt art. 584, 615, 1073, 1077 Cod civil, care au fost corect interpretate și aplicate de instanța de apel, corespunzător situației de fapt.
Motivele contradictorii și străine de natura pricinii invocate de recurenții reclamanți constituie de fapt critici aduse modului în care instanțele au interpretat materialul probator administrat în cauză, iar contradicțiile dintre motivarea instanței și modul în care recurenții reclamanți interpretează aceste probe nu se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 304 punctul 7 Cod procedură civilă.
În condițiile art. 304 Cod procedură civilă, hotărârea atacată cu recurs poate fi modificată sau casată numai pentru motive de nelegalitate.
Astfel, aspectele privind interpretarea materialului probator nu constituie motivul de nelegalitate și, ca urmare nu pot fi invocate în recurs.
Prima instanță a exercitat rol activ în condițiile stabilite de art. 129 Cod procedură civilă, însă cu respectarea principiului disponibilității părților, astfel că și acest motiv de recurs va fi înlăturat.
Pentru aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat de recurenții reclamanți, și împotriva deciziei civile nr. 257/09.10.2007.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenții reclamanți, și, împotriva Deciziei civile nr.257/09 Octombrie 2007 Tribunalului Brașov.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12 martie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.:-.04.2008
Dact.:-/24.04.2008
Jud.apel:-;;
Jud.fond:-
Președinte:Carmen Maria TicăJudecători:Carmen Maria Tică, Ligia Vâlcu, Camelia
