Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 945/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILA NR.945/R/2009
Ședința publică din 2 aprilie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Eugenia Pușcașiu
JUDECĂTORI: Eugenia Pușcașiu, Anca Adriana Pop Ana
-
GREFIER:
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de revizuientul împotriva deciziei civile nr. 324 din 18 decembrie 2008 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr-, privind și pe intimații, G și, având ca obiect revizuire.
dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 2 aprilie 2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
La data de 9 aprilie 2009 revizuientul recurent a înregistrat la dosar concluzii scrise.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 7422 din data de 16 noiembrie 2006, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosar nr-, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții, și G în contradictoriu cu pârâtul, s-a dispus rectificarea colii funciare nr. 12604 B M, poziția, în sensul că identificarea corectă a parcelei în suprafață de 2997 mp este nr. topo. 5102/1/7/4; s-a stabilit linia de hotar între terenul proprietatea reclamanților și terenul proprietatea pârâtului, respectiv între parcela cu nr. topo. 5102/1/7/4, în suprafață de 2997 mp, înscrisă în CF nr. 12604 B M și parcelele cu nr. topo. 5102/1/7/1 în suprafață de 330 mp și nr. topo. 5102/1/6, în suprafață de 374 mp, înscrise în CF nr. 16357 B M, pe aliniamentul punctelor 3-4-5-27, conform planului de amplasament și delimitare întocmit de d-l expert G, parte integrantă din sentință.
De asemenea, a fost obligat pârâtul să lase reclamanților în deplină proprietate și pașnică folosință terenul în suprafață de 30 mp, parte din topograficul 5102/1/7/1, delimitat de expert prin punctele 5-6-7-28-27-5, evidențiate în planul de amplasament și delimitare anexă la raportul de expertiză, parte integrantă din sentință.
În considerentele sentinței s-a reținut că reclamanții sunt proprietarii tabulari ai terenului cu nr. topo. 5102/1/7/4. Acest teren se învecinează cu parcelele deținute de pârât, aferente nr. topo. 5102/1/7/1 și 5102/1/6. Pe parcela cu nr. topo. 5102/1/6 pârâtul deține o casă și anexe gospodărești. Pentru a avea acces la drumul public (la podețul de peste vale) reclamanții au fost de acord să-i vândă acestuia terenul cu nr. topo. 5102/1/7/1, în suprafață de 330 mp. În loc să utilizeze acest teren pentru ieșirea la drumul public, pârâtul și-a edificat pe acesta un garaj, folosind în continuare terenul reclamanților ca și cale de acces.
În concluzie, pârâtul nu respectă linia de hotar între proprietățile părților, folosind abuziv 30 mp din terenul deținut de reclamanți.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul, recalificat apel, cu motivarea că suprafața de 30 mp pe care o folosește nu aparține reclamanților, ci provine din modificarea albiei pârâului identificat în planul de amplasament și delimitare prin nr. 5103 fiind necesară administrarea de probe noi.
Prin decizia civilă nr. 111/A din data de 10 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Maramureș, a fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul, împotriva sentinței civile nr. 7422 din 16.11.2006 a Judecătoriei Baia Mare.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că în apel s-a încuviințat proba cu expertiza, efectuată de ing. expert, care a concluzionat că parcela de teren de 30 mp din nr. topo. 5102/1/7/4 este localizată între reperele 5-27-28-7-6-7, porțiune hașurată cu galben în anexa la expertiză.
Parcela revendicată de intimații- reclamanți și folosită de apelantul pârât nu provine din modificarea albiei râului identificat prin nr. topo. 5103, ci face parte din nr. topo. 5102/1/7/4, înscris în CF nr. 12604 B M ai cărui proprietari tabulari sunt reclamanții-intimați, după cum a concluzionat și expertul G, această parcelă regăsindu-se cu același amplasament atât în expertiza efectuată la fond, între reperii 5-6-7-28-27-5 cât și în apel exp..
Prin decizia civilă nr. 1862/R/2008 din data de 6 octombrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CLUJ, a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 111/A din 10 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr-.
Decizia 111/10.04.2008 a Tribunalului Maramureșa fost atacată pe calea extraordinară a revizuirii de către revizuientul, iar prin decizia civilă nr.324/18.02.2008 a Tribunalului Maramureș, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuient reținându-se următoarele considerente:
În conformitate cu dispozițiile art. 322 alin.1 din Codul d e procedură civilă, revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere pentru motivele reglementate la punctele 1-9.
În doctrină și jurisprudență au fost exprimate puncte de vedere diferite în ceea ce privește interpretarea sintagmei "evocă fondul" și hotărârile susceptibile a face obiectul revizuirii.
Tribunalul a apreciat că hotărârile instanțelor de apel prin care fondul pricinii este abordat pot face obiectul revizuirii, fiind fără relevanță dacă soluția dată în apel este una de admitere a acestuia sau de respingere, atâta timp cât, în fiecare dintre aceste două ipoteze, fondul pricinii este cercetat.
O astfel de concluzie este impusă de caracteristica apelului de a fi o cale de atac devolutivă, presupunând o nouă judecată în fond, consecutivă celei realizate în primă instanță.
Prin urmare, apelul presupune o nouă antamare a fondului de către instanța de control judiciar, care, indiferent dacă își însușește sau nu situația de fapt reținută de prima instanță, procedează la o analiză a acesteia.
În cauză, prin decizia civilă nr. 111/A din 10 aprilie 2008 Tribunalului Maramureș, atacată cu revizuire a fost respins ca nefondat apelul declarat de pârât împotriva sentinței, făcându-se statuări cu privire la fondul pricinii deduse judecății.
Astfel, tribunalul a reținut că decizia mai sus menționată este susceptibilă a face obiectul unei cereri de revizuire.
În ceea ce privește motivul de revizuire invocat, tribunalul a reținut că sintagma "obiectul pricinii nu se află în ființă" desemnează ideea de dispariție fizică a bunului, condiție care nu este îndeplinită în speță, raportat la obiectul acțiunii introductive de instanță, respectiv grănițuire și revendicare.
Practica judiciară a statuat că partea obligată prin hotărârea judecătorească să lase în deplină proprietate și posesie un teren, individualizat prin limite și vecinătăți, nu poate solicita revizuirea hotărârii pe motiv că nu există identitate între terenul revendicat și cel pe care îl posedă în fapt.
Acest motiv de revizuire nu poate fi invocat nici în ipoteza în care bunul există fizic, dar a fost ocupat prin edificarea unei construcții.
Raportat la considerentele mai sus-expuse, apreciind că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele reglementate de lege pentru a se putea solicita revizuirea, nefăcându-se dovada că obiectul pricinii nu se află în ființă, în baza art. 322 pct. 3, art. 326 și art. 328 Cod procedură civilă, tribunalul a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs revizuientul solicitând casarea ei în temeiul art.304 alin.9 și 312 alin.1, 2 și 312 alin. 1, 2 și 3 pr.civ. iar în subsidiar a solicitat modificarea hotărârii în sensul admiterii cererii de revizuire și pe cale de consecință, schimbarea în parte a Deciziei civile 111/10.04.2008 a Tribunalului Maramureș în sensul respingerii capătului de cerere formulat de reclamanți cu privire la revendicarea unei suprafețele de 30 mp în dos.civil - a Tribunalului Maramureș.
Criticile aduse hotărârii instanței de fond vizează nelegalitatea sub următoarele aspecte:
Astfel, recurentul susține că instanța a făcut o greșită interpretare și aplicare a legii față de motivul de revizuire invocat.
Recurentul susține că acceptarea ideii de "dispoziție fizică a bunului ca și condiție de admisibilitate a revizuirii în general conform art.322 pct.3 ar fi o încălcare a legii, deoarece în mod neconstituțional și în contradicție cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului ar restrânge accesul liber la justiție al cetățenilor.
Prin întâmpinarea depusă la fila 13-14, intimații s-au opus admiterii recursului.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs, a dispozițiilor art.304 pr.civ. instanța reține următoarele:
Ca temei al cererii de revizuire, au fost invocate dispozițiile art.322 pct.3 și 327 pr.civ. fila 1 dos-.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, ce se poate exercita numai în cazurile expres si limitativ prevăzute de art.322 pr.civ.
Motivul prev.de pct.3 art.322 pr.civ. presupune ipoteza în care printr-o hotărâre debitorul a fost obligat să predea creditorului un bun cert și determinat, care însă a pierit după pronunțarea hotărârii.
Or, așa cum bine a sesizat și reținut instanța în cauză nu s-a făcut dovada faptului că obiectul pricinii nu se află în ființă, cu atât mai mult cu cât obiectul litigiului în primă instanță l-a constituit stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile intimaților și a revizuientului și respectiv revendicarea unei suprafețele de 30 mp din topograficul nr.5102/1/7/1 delimitat în raportul de expertiză a ing. (filele 83-84 dos.6715/2005 a Judecătoriei Baia Mare ).
Din cererea de revizuire rezultă că nemulțumirea revizuientului este determinată de faptul că expertiza ing. este incompletă și că doar expertiza ing. identifică gardul despărțitor al proprietăților.
Or, susține revizuientul având în vedere acest gard, el nu are în folosință 30 mp din terenul reclamanților și prin prisma acestei situații consideră că obiectul pricinii nu se mai află în ființă.
Această susținere a revizuientului făcută prin prisma expertizei ing. și, nu se circumscrie însă în ipoteza prevăzută de pct.3 al.art.322 pr.civ. pentru a constitui motiv de revizuire a hotărârii atacate.
Astfel, față de cele expuse, instanța reține că nu este prezent motivul de recurs prev.de art.304 pct. 9 pr.civ. situație în care urmează a se respinge recursul revizuientului ca nefondat.
În temeiul art.274 pr.civ. urmează a fi obligat recurentul să plătească intimatei suma de 1100 lei cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de revizuientul împotriva deciziei civile nr.324 din 18 decembrie 2008 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimatei suma de 1100 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 9 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - -
pensionata,semnează
Prim-grefier
Red.PE/CA
05.05.2009 - 2 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:;
Președinte:Eugenia PușcașiuJudecători:Eugenia Pușcașiu, Anca Adriana Pop Ana