Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 960/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-.
DECIZIA NR. 960
Ședința publică din data de 24 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE: Constanța Pană C -
JUDECĂTOR 2: Elisabeta Gherasim
JUDECĂTOR 3: Eliza Marin
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul, domiciliat în,-, județul P, împotriva deciziei civile nr. 291/15 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții, ambii domiciliați în,-. județul
Cerere de recurs timbrată cu taxă judiciară de timbru de 7,00 lei potrivit chitanței fiscale cu nr. 34300/2009, timbru judiciar de 0,30 lei, anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul-pârât personal și asistat de avocat conform împuternicirii avocațiale cu nr. 880/2009 din Baroul Prahova, intimații-reclamanți personal și asistată de avocat conform împuternicirii avocațiale cu nr. 657/2009 din Baroul Prahova, reprezentat de avocat.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat având cuvântul depune la dosar dezvoltarea motivelor de recurs comunicat și apărătorului intimaților reclamanți avocat.
La solicitarea Curții, recurentul-pârât arată că a avut cunoștință de recursul promovat de apărătorul său, și-l însușește și semnează personal azi în instanță cererea de recurs.
Avocat având cuvântul arată că dezvoltarea motivelor de recurs depuse azi în instanță se circumscriu celor două motive arătate în cererea de recurs.
Avocat având cuvântul arată că în conformitate cu dispozițiile art. 306 Cod procedură civilă recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. 2 ale aceluiași articol. Practic la acest termen de judecată s-a motivat recursul, deci motivarea este tardivă. Invocă excepția nulității recursului pentru nemotivare.
Curtea constată că această "dezvoltare" a motivelor de recurs reprezintă de fapt noi motive de recurs, nu au fost depuse în termen procedural astfel că ele nu vor fi luate în dezbateri.
Avocat având din nou cuvântul arată că își menține excepția invocată, solicită admiterea acesteia, să se constate nul recursul declarat de pârâtul. Cu cheltuieli de judecată.
Avocat având cuvântul solicită respingerea excepției invocată de apărătorul intimaților-reclamanți. Susține că a indicat motivele pentru care a considerat recurarea deciziei de apel, respectiv pe nemotivare și nelegalitate. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrata la Judecătoria Câmpina sub nr- reclamanții și au chemat in judecata pe pârâtul, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună grănițuirea proprietăților părților și obligarea pârâtului să le lase în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de aproximativ 5 mp acaparat prin mutarea gardului.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că sunt proprietarii terenului situat în,-, județul P, ce se învecinează pe o latură cu terenul pârâtului și că, pârâtul mutat în mod abuziv gardul spre proprietatea lor pe o distanță de aproximativ 10 cu o lățime situată între 15 cm și 1,5, prin nerespectarea semnelor de hotar.
În dovedirea acțiunii reclamanții au depus la dosar înscrisuri și au solicitat proba cu interogatoriul pârâtului, martori și expertiză topografică.
Pârâtul formulat întâmpinare-cerere reconvențională prin care a arătat că este de acord cu admiterea în parte acțiunii, numai în ceea ce privește grănițuirea proprietăților, solicitând obligarea reclamanților de a-i lăsa în deplină proprietate și posesie terenul acaparat prin modificarea liniei de hotar ce desparte proprietățile părților.
În sprijinul susținerilor sale, pârâtul arătat că reclamanții au fost cei care au mutat gardul, motiv pentru care fost nevoit să se adreseze Primăriei orașului, care în urma verificărilor, constatat lipsa unei porțiuni din gardul despărțitor.
În drept, pârâtul invocat dispozițiile art.480, 584 cod civil si art.115-119.pr.civilă.
Atașat cererii, pârâtul depus la dosar copia contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 918/1993 al fostului notariat de stat Local Câmpina și adresa nr.12694/2007 Primăriei orașului.
Reclamanții și-au completat acțiunea, solicitând obligarea pârâtului să desființeze toate construcțiile edificate pe terenul proprietatea sa din,-, județul P, aflate la o distanță mai mică de 1,9 de linia de hotar ce desparte proprietățile părților; închiderea prin zidire ferestrei de vedere aflată la construcția anexă - cameră de locuit construită spre proprietatea reclamanților; modificarea acoperișului construcției anexă astfel încât apa rezultată din ploi și zăpezi să nu mai curgă pe terenul lor, cu obligarea pârâtului să construiască pe terenul său șanț de scurgere apei menajere și haznalei; să contribuie în mod egal cu aceștia la construirea gardului despărțitor dintre proprietăți cu soclu din beton.
În motivarea cererii, reclamanții au precizat că neînțelegerile dintre părți s-au datorat și faptului că pârâtul construit anexa aproape de linia de hotar cu nerespectarea regulilor privind distanța față de limita proprietății vecine, amplasării ferestrelor de vedere și a colectării apelor pluviale și zăpezii de pe acoperișul acestei anexe, astfel încât să nu afecteze proprietatea lor.
La cererea completatoare reclamanților, pârâtul formulat întâmpinare arătând că este de acord cu admiterea cererii privind realizarea șanțurilor de scurgere apei pluviale în măsura în care se va constata că se impune luarea acestei măsuri precum și cu cea privind suportarea cotei de 1/ 2 din contravaloarea gardului despărțitor, solicitând respingerea celorlalte cereri completatoare.
S-a arătat de către pârât că atât casa cât și anexa proprietatea acestuia, au fost edificate la scurt timp după cumpărarea terenului, însă în anul 1992 imobilele au ars în urma unui incendiu, fiind reconstruite cu respectarea vechilor amplasamente și poziționării ferestrei practicată încă din anii 1965-1970, considerată a fi necesară pentru lumină și aerisire.
A susținut pârâtul că acoperișul anexei nu trebuie modificat deoarece picătura streșinii cade pe terenul său fără afecta proprietatea reclamanților, iar apele pluviale și cele menajere nu se scurg spre terenul acestora întrucât terenul său este mai jos decât cel al reclamanților.
După administrarea probatoriilor cu acte, martori, expertiză topografică și constructor cât și cea cu cercetare locală, Judecătoria Câmpina prin sentința civilă nr. 2611/23.09.2008 admis în parte acțiunea completată și dispus grănițuire proprietăților părților pe aliniamentul 12-19-20-21-22-23-24-25-26-27-31-2 conform schiței de plan anexă raportului de expertiza topografică, obligat pârâtul să zidească fereastra aplicată în peretele anexei cu vedere înspre proprietatea reclamanților și să efectueze lucrările necesare acoperișului anexei care să împiedice scurgerea apelor pluviale și zăpezilor înspre proprietatea reclamanților, propuse prin expertiza construcții, respectiv desființarea celor două burlane și prelungirea jgheabului anexe cu 10. spre interiorul terenului pârâtului, cu executarea unui puț absorbant în care să deverseze noul jgheab, precum și montarea de parazăpezi pe acoperiș.
obligat părțile să contribuie în mod egal la costurile privind edificarea gardului despărțitor.
respins ca neîntemeiate cererile reclamanților în revendicare, de obligare pârâtului la desființarea construcțiilor edificate pe terenul său la distanță mai mică de 1,9 ml de linia de hotar și la construirea unui șanț colector pe terenul său pentru scurgerea apei menajere și haznalei.
respins ca neîntemeiata cererea reconvențională formulată de pârât și obligat pârâtul să plătească reclamanților 607,5 lei cheltuieli de judecată.
Pentru pronunța această sentință, instanța reținut că în conformitate cu actele de proprietate ale părților depuse la dosar ( 5-7; 23-24), coroborat cu concluziile raportului de expertiză topografică efectuată în cauză și constatările instanței consemnate în procesul-verbal de cercetare locală ( 45), s- constatat că părțile dețin terenuri ce se învecinează pe latură laterală și că în dreptul locuinței anexă pârâtului, aflată aproape de linia de hotar, s- creat zonă de conflict identificată în raportul de expertiză ca fiind pe aliniamentul punctelor 12, 19-27, 31 de pe schița de plan.
A reținut prima instanță că expertul topo precizat că acest aliniament constituie linia de graniță proprietăților raportându-se la punctele de delimitare reprezentate de țevile tăiate amplasate în pământ recunoscute și acceptate de părți, precizând că gardul despărțitor fost deteriorat între punctele 23-2 fără însă se acapara vreo suprafață de teren de către parte în detrimentul celeilalte.
În ceea ce privește locuința anexă proprietatea pârâtului aflată în zona de conflict, pe baza acelorași concluzii din raportul de expertiză topografică, s- reținut că aceasta nu depășește hotarul dintre proprietăți fiind amplasată pe terenul paratului la distanță cuprinsă între 0,17 ml și 0,98 ml față de linia despărțitoare.
Tot in legătură cu situația construcției anexă pârâtului și având in vedere constatările expertizei construcții care arată că fereastra practicată în peretele anexei poziționată spre terenul reclamanților este de vedere și se află la distanță mică față de linia de hotar s- apreciat că prin executarea acesteia pârâtul încălcat dispozițiile art.612 Cod civil ce impun distanță de 1,9 intre zidul pe care se deschide fereastra de vedere și proprietatea vecină, fapt care a impus acoperirea acesteia prin zidire.
Referitor la cererea reclamanților privind modificarea acoperișului anexei proprietatea pârâtului, instanța de fond a ținut seama de concluziile raportului de expertiză constructor, conform cărora apa provenită de la acoperiș se scurge pe terenul reclamanților, obligat pârâtul să efectueze lucrări la acoperișul anexei care să împiedice scurgerea apelor pluviale și zăpezilor înspre proprietatea reclamanților, făcând aplicarea dispozițiilor art.615 Cod civil potrivit cărora proprietarul este dator a-și face streașina casei sale astfel încât apele din ploi să se scurgă pe terenul său sau pe ulițe iar nu pe locul vecinului.
Împotriva acestei sentințe declarat apel pârâtul, criticând- pentru nelegalitate, pentru faptul că dat valoare planului de situație depus de reclamanți care provine de la expertiză efectuată într- cauză de ieșire din indiviziune ce nu- este opozabilă.
Un alt motiv de apel s-a referit la faptul că în mod greșit instanța de fond respins cererea acestuia de se efectua o completare expertizei sau un alt raport de expertiză, motivat de faptul că raportul efectuat în cauză nu măsurat decât terenul proprietatea sa și nu și terenul aparținând reclamanților deși ambele părți au revendicat reciproc suprafețe de teren pretins acaparate.
În opinia apelantului, linia de hotar dintre proprietățile părților cât și eventualele acaparări de teren nu se pot stabili decât prin măsurarea ambelor proprietăți și prin suprapunerea dimensiunilor terenurilor din actele de proprietate pe cele găsite in teren, aspect pe care expertiza topo nu l- luat in considerație.
S- criticat sentința primei instanțe și prin aceea că admis cererea reclamanților și dispus închiderea ferestrei apelantului prin zidirea acesteia, fără se ține seama de depozițiile martorilor audiați, de faptul că această anexă este reconstruită pe același amplasament pe care s- aflat construcția inițială, fereastra în litigiu fiind singura sursă de lumină și de aerisire anexei.
S- mai invocat prin motivele de apel netemeinicia hotărârii primei instanțe și în ceea ce privește modul în care soluționat cererea reclamanților de obligare pârâtului de efectua lucrările necesare acoperișului anexei care să împiedice scurgerea apelor pluviale și zăpezilor spre proprietatea acestora, fără ține seama de faptul că terenul pârâtului pe care este amplasată construcția se află în partea mai joasă, astfel că montarea unui jgheab înspre interiorul proprietății este neeficient.
ultimă critică a vizat respingerea cererii reconvenționale în ceea ce privește obligarea reclamanților de a- restitui suprafața de teren acaparată prin mutarea liniei de hotar spre interiorul proprietății sale.
Prin decizia civilă nr. 291/15 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, s-a respins apelul declarat de apelantul pârât, împotriva sentinței civile nr. 2611 din 23 septembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Câmpina în contradictoriu cu intimații reclamanți și, ca nefondat.
A fost obligat apelantul-pârât la 800 lei cheltuieli de judecată către intimații - reclamanți.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că, în ceea ce privește prima critică din motivele de apel prin care se susține că instanța de fond dat valoare planului de situație depus de reclamanți care ar proveni de la expertiză făcută într-un alt dosar și nu este anexă actului de vânzare-cumpărare acestora, tribunalul a considerat că aceasta a fost nefondată atâta timp cât prin raportul de expertiză s- stabilit că linia de hotar constituie vechiul hotar dintre cele două proprietăți cu care ambele părți au fost de acord.
Același punct de vedere l- avut și expertul desemnat de către apelantul-pârât, prin concluziile depuse la dosar (142 dosar fond), care a arătat că linia de hotar dintre proprietățile părților trebuie să fie amplasată pe aliniamentul 12,19,20,21,22,23,24,25,26,27,31,2 marcat de bulumacii vechi și de țevile tăiate încastrate în beton.
Față de această situație, tribunalul a apreciat că în mod corect prima instanță respins obiecțiunile la raportul de expertiză topografică formulate de pârât, reținând că expertul s- conformat obiectivelor stabilite și trasat linia de hotar în raport de actele de proprietate ale părților.
In acest context, tribunalul a respins cererea de completare probelor cu nouă expertiză topografică solicitată de apelantul-pârât.
Neîntemeiate au fost și criticile prin care apelantul-pârât și-a exprimat nemulțumirea față de obligarea sa de zidi fereastra aplicată în peretele anexei cu vedere înspre proprietatea reclamanților, amplasată la distanță mai mică decât limita prevăzută de art.612 Cod civil cât și cea referitoare la efectuarea lucrărilor necesare acoperișului anexei care să împiedice scurgerea apelor pluviale și zăpezilor înspre proprietatea reclamanților, propuse prin expertiza construcții, de vreme ce la instanța de fond nu înțeles să formuleze obiecțiuni la acest raport de expertiză.
Nici ultima critică apelantului prin care a susținut că în mod nelegal s- respins cererea reconvențională prin care solicitat obligarea reclamanților de a- lăsa în deplină proprietate și pașnică posesie suprafața de teren acaparată, nu a fost fondată devreme ce raportul de expertiză topografică stabilit că linia de hotar dintre proprietățile părților nu suferit modificări, ceea ce a condus la concluzia că niciuna din părți nu acaparat vreo suprafață din terenul proprietatea celeilalte.
Având in vedere cele arătate, tribunalul în temeiul dispozițiilor art.296 pr.civilă a respins apelul ca nefondat, obligat apelantul la 800 lei cheltuieli de judecata către intimații-reclamanți, reprezentând onorariu de avocat.
Împotriva sus menționatei decizii a declarat recurs în termen legal pârâtul, invocând dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă, art. 312 Cod procedură civilă, dar fără a depune motivele de recurs.
La termenul de judecată din data de 24 noiembrie 2009 s-a prezentat în instanță recurentul-pârât asistat de avocat cât și intimații personal și asistată de avocat și reprezentat de avocat, termen la care apărătorul recurentului-pârât a depus la dosar " dezvoltarea motivelor de recurs".
La același termen de judecată, curtea a constatat că " dezvoltarea " motivelor de recurs sunt de fapt noi motive de recurs astfel că nu au fost luate în dezbateri.
Apărătorul intimaților-reclamanți a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare conform art. 306 Cod procedură civilă.
Curtea a pus în discuție excepția nulității recursului față de împrejurarea că decizia atacată a fost comunicată recurentului la data de 24 august 2009, conform dovezii existente în dosarul tribunalului și nu s-au formulat motive de recurs deși recursul s-a declarat în termen.
Intimații-reclamanți prin apărător au solicitat admiterea excepției, să se constate nul recursul.
Recurentul-pârât prin apărător a solicitat respingerea excepției nulității recursului.
Având în vedere că s-au încălcat prevederile art. 303 Cod procedură civilă, conform cărora recursul trebuie motivat prin cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs, care în speță este de 15 zile de la comunicarea hotărârii atacate, respectiv de la 28 august 2009, Curtea apreciază că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 306 alin.2 Cod procedură civilă în baza cărora nemotivarea recursului în termenul legal atrage nulitatea acestuia în afara cazurilor în care se constată incidența unor nulități de ordine publică care să afecteze legalitatea hotărârii.
Cum în speță nu s-au constatat astfel de nulități, urmează ca față de dispozițiile art. 306 alin.2 Cod procedură civilă să se admită excepția invocată și să se constate nul recursul de față.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă va obliga recurentul-pârât la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată către intimații-reclamanți, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția nulității recursului invocată de intimații-reclamanți prin apărător.
Constată nul recursul declarat de pârâtul, domiciliat în,-, județul P, împotriva deciziei civile nr. 291/15 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții, ambii domiciliați în,-. județul
Obligă recurentul-pârât la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată către intimații-reclamanți, reprezentând onorariu de avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători,
C - - - - -
Grefier,
- -
Red./
Tehnored./grefier CM
5 ex./7.12.2009
f-- Judecătoria Câmpina
a- - Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Constanța PanăJudecători:Constanța Pană, Elisabeta Gherasim, Eliza Marin
