Actiune in prestație tabulară jurisprudenta. Decizia 600/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 600/R/2009
Ședința publică din 16 martie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Carmen Maria Conț
JUDECĂTORI: Carmen Maria Conț, Silvia Nicorici Traian
-
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții și, împotriva deciziei civile nr. 6/A din 9 ianuarie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe pârâții intimați, jr.bis, STATUL R prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANTELOR, având ca obiect prestație tabulară.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă avocat, care arată că este stagiara domnului avocat, care este reprezentantul reclamanților recurenți; lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, la prima strigare a cauzei, avocat, stagiara domnului avocat, solicită lăsarea cauzei pentru ora 1030, arătând că domnul avocat este profesor universitar și are curs în data de 16 martie 2009, de la ora 8 la ora 10.
Curtea, după deliberare, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, respectiv pentru ora 1030și pune în vedere stagiarei domnului avocat să comunice acestuia să depună împuternicire avocațială la dosar, până la a doua strigare a cauzei.
La a doua strigare a cauzei, la ora 1030, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamanților recurenți, avocat, din Baroul Cluj, lipsă fiind părțile.
Reprezentantul reclamanților recurenți depune la dosar împuternicire avocațială și patru chitanțe care atestă plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 8 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Curtea constată că taxa judiciară de timbru a fost achitată într-un cuantum dublu decât cel necesar în prezenta cauză și având în vedere că reclamanții recurenți sunt soți, taxa judiciară de timbru se datora în solidar, astfel că, restituie reprezentantului reclamanților recurenți două chitanțe, care atestă plata taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei. Tototdată, constată că recursul este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Reprezentantul reclamanților recurenți arată că i s-a adus la cunoștință faptul că numitul jr. este în viață, locuiește în Ungaria și că ar fi formulat o cerere de intervenție accesorie în favoarea Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, în prezentul dosar.
Instanța a dispus suspendarea ședinței de judecată pentru o perioadă extrem de scurtă (cca. un minut), timp în care președintele completului de judecată a luat legătura telefonic cu grefierul registrator, care a învederat faptul că ultima dată când s-au înregistrat documente în prezentul dosar, a fost data de 12 februarie 2009, când s-a înregistrat adresa prin care a fost trimis dosarul de la Tribunalul Cluj la Curtea de APEL CLUJ, în vederea soluționării recursului declarat în cauză.
Reprezentantul reclamanților recurenți arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Nefiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul reclamanților recurenți solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, fără cheltuieli de judecată. Susține oral motivele de recurs.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 9694/12.09.2008, pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dosar nr-, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor; s-a admis acțiunea precizată formulată de reclamanții și, împotriva pârâților căsătorit cu, Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor; s-a constatat că între numitul și antecesorul - numitul, în calitate de promitenți vânzători și pârâtul, în calitate de promitent cumpărător, s-a încheiat la data de 15.05.1994 un antecontract de vânzare-cumpărare, având ca obiect suprafața de 2900 mp. teren arabil, identificat prin titlu de proprietate nr-; s-a constatat că prin contractul de cesiune de creanță din data de 21.06.2004, pârâții și și-au cesionat drepturile rezultând din antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 15.05.1994, în favoarea pârâților și; s-a constatat că pârâtul, prin contractul de cesiune din data de 08.11.2007, a cesionat în favoarea reclamanților drepturile rezultând din antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 15. 05.1994; s-a constatat vacanța succesorală după defunctul, decedat la data de 06.05.2003, Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor fiind obligat să încheie cu reclamanții contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la terenul în suprafață de 2900 mp. înscris în titlul de proprietate nr-, 110, parcela 138, în caz contrar, sentința ținând loc de contract de vânzare-cumpărare.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, în considerentele sentinței faptul că încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare, precum și cesiunile de creanță ulterioare și succesive, au fost dovedite prin depunerea înscrisurilor la dosar însă, din actele de stare civilă existente la dosarul cauzei, nu rezultă faptul că ar fi avut moștenitori, astfel încât, succesiunea fiind vacantă, conform art. 680.civ. bunurile lăsate de defunct trec în proprietatea statului, prin prisma acestui text legal, Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor justificând calitate procesuală pasivă în cauză.
Raportat la probațiunea administrată în cauză, acțiunea reclamanților a fost apreciată ca întemeiată, fiind admisă conform dispozitivului sentinței.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând admiterea apelului și modificarea sentinței, în sensul admiterii excepției lipsei calității sale procesuale pasive, iar în subsidiar, trimiterea cauzei spre o nouă judecată la Judecătoria Cluj -N, cu motivarea că, actele de stare civilă depuse la dosar confirmă faptul că, născut în 1960, este succesorul lui, astfel încât, succesiunea nefiind vacantă, ea nu poate fi culeasă de Statul Român.
Tribunalul Cluj, prin decizia civilă nr. 6/A/09.01.2009, pronunțată în dosarul nr- a admis apelul pârâtului, a schimbat în parte sentința apelată, în sensul respingerii cererii precizate, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă, în ceea ce privește Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor; a fost menținută soluția primei instanțe în ceea ce privește petitele având ca obiect constatarea cesionării dreptului de creanță prin contractele încheiate la data de 21.06.2004 și 08.11.2007.
În considerentele deciziei, Tribunalul a avut în vedere toate actele de stare civilă depuse de apelant în susținerea apelului său, coroborate cu arborele genealogic depus la dosar de către reprezentantul reclamanților intimați, și care au relevat faptul că jr. jr. este în viață, astfel încât, în calitatea sa de frate al defunctului, este foarte posibil să aibă calitatea de moștenitor al defunctului său frate. Prin urmare, succesiunea nefiind vacantă, în cauză nu sunt incidente prevederile art. 680.civ. impunându-se deci respingerea cererii reclamanților, astfel cum a fost precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în termen legal, reclamanții și, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate în parte, în sensul desființării în parte a sentinței apelate și a retrimiterii cauzei spre rejudecare pe fond exclusiv sub aspectul capacității procesuale de folosință a numitului jr. jr. născut la 13.12.1960 și semnatarul antecontractului din 15.05.1994, respectiv a existenței sau inexistenței vacanței succesorală după defunctul, decedat la 03.05.2003.
În motivarea recursului s-a arătat că, dacă jr. jr. născut la 13.12.1960, este în viață, și l-ar fi succedat pe, atunci calitatea acestuia, de succesor al lui, exclude calitatea Statului Român de moștenitor al acestuia, prin culegerea succesiunii vacante. Cum calitatea de pârât al Statului Român, pentru eventuala succesiune vacantă, este legată de necesitatea ca jr. jr. să fie în viață și să fi acceptat moștenirea după, soluția corectă ce trebuia pronunțată era aceea a desființării cauzei cu trimitere spre rejudecare, spre a se administra dovezi în acest sens.
Admiterea de către instanța de apel a lipsei calității procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor s-a făcut în considerarea unor ipoteze, nedovedite în cauză, și anume că jr. jr. ar fi în viață și că ar fi acceptat succesiunea după, pentru că, în ipoteza în care, deși jr. jr. este în viață, dar el nu a acceptat succesiunea după, moștenirea devine vacantă, urmând să fie culeasă de Statul Român.
Recursul este fondat.
Din analizarea dispozitivului sentinței primei instanțe, se poate constata că aceasta cuprinde două tipuri de dispoziții: o primă dispoziție vizează soluția dată petitelor în constatarea cesiunii de creanță, fundamentată pe prevederile art. 111. proc. civ. petite nesusceptibile de realizare și de executare pe cale silită, iar oad oua dispoziție este cea în realizare, întemeiată juridic pe prevederile art. 109. proc. civ. raportat la art. 969, art.1073-1077.civ. coroborat cu art. 680.civ. și prin care practic s-a soluționat petitul în prestație tabulară.
Prin apelul pe care l-a formulat împotriva hotărârii primei instanțe, pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor nu a contestat prima categorie de dispoziții, criticând doar aceea parte din dispozitiv prin care a fost soluționat petitul în prestație tabulară, în contradictoriu cu acest pârât, susținând că nu are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât în cauză nu sunt incidente prevederile art. 680.civ. respectiv succesiunea nu este vacantă.
Prin urmare, câtă vreme hotărârea primei instanțe nu a fost apelată sub aspectul acelor prevederi din dispozitivul sentinței, referitoare la constatarea că: între numitul și antecesorul - numitul, în calitate de promitenți vânzători și pârâtul, în calitate de promitent cumpărător, s-a încheiat la data de 15.05.1994 un antecontract de vânzare-cumpărare, având ca obiect suprafața de 2900 mp. teren arabil, identificat prin titlu de proprietate nr-; că prin contractul de cesiune de creanță din data de 21.06.2004, pârâții și și-au cesionat drepturile rezultând din antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 15.05.1994, în favoarea pârâților și; că pârâtul, prin contractul de cesiune din data de 08.11.2007, a cesionat în favoarea reclamanților drepturile rezultând din antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 15.05.1994; aceste dispoziții din hotărârea primei instanțe au rămas irevocabile prin neapelare, nemaicomportând nici un fel de discuții.
Așadar, era inutilă precizarea din decizia instanței de apel, în sensul că se mențin aceste dispoziții din sentință.
În ceea ce privește însă soluționarea acestui petit în prestație tabulară, Curtea constată că, prin soluția pe care a pronunțat-o instanța de apel, practic, instanța de apel a lăsat nesoluționat acest petit, și mai mult decât atât, a lăsat incomplet cadrul procesual necesar pentru soluționarea pe fond a acestui petit, întrucât, în privința acestui petit acțiunea a rămas fără pârât.
Or, o cerere introductivă de instanță, prin prisma art. 112 și următoarele proc. civ. coroborat cu art. 128. proc. civ. trebuie să fie soluționată pe baza principiului contradictorialității, principiu care impune cu necesitate existența în proces a unui reclamant și a unui pârât.
Într-adevăr, așa cum pertinent au observat recurenții prin recursul pe care l-au formulat, în eventualitatea în care jr. jr. este în viață el are doar vocație succesorală legală la succesiunea defunctului său frate, însă, dobândește calitatea efectivă de moștenitor doar dacă se face dovada indubitabilă a acceptării de către acesta a succesiunii după înăuntrul termenului legal de opțiune succesorală reglementat de art. 700 alin. 1.civ.
Altminteri, în cazul în care jr. jr. deși în viață fiind, nu a acceptat în termen legal succesiunea după defunctul său frate, iar nu are alți descendenți legali ori testamentari, succesiunea devine vacantă și în cauză își găsesc incidența dispozițiile art. 680.civ. conform cărora, în lipsă de moștenitori legali sau testamentari, bunurile lăsate de defunct trec în proprietatea statului.
Antecontractul de vânzare-cumpărare a cărui valorificare a fost supus analizei instanței a fost încheiat la data de 15.05.1994 între promitenții vânzători, născut la 13.12.1960 în G și, născut la 11.12.1966 în comuna și promitenții cumpărători ( 20 dosar fond).
Actele de stare civilă, precum și extrasele din registrele de stare civilă aflate la filele 28, 41 dosar fond și 16, 17, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25 dosar apel, confirmă întrutotul arborele genealogic, depus la fila 8 dosar apel d e către reprezentanții reclamanților, conform căruia sau a fost căsători cu numita, din căsătoria acestora rezultând numitul, decedat la 20.04.1993, care, la rândul său a fost tatăl lui, născut la 17.05.1938 și decedat la 06.12.1993, și al lui jr. născut la 11.01.1937 și decedat la 26.09.1970.
Acest jr. este titularul titlului de proprietate nr. 3315/5058/17.03.2006 din care face parte și terenul ce a făcut obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare din 15.05.1994 ( 10-20 dosar fond).
Din căsătoria lui jr. cu numita au rezultat doi copii, născut la 11.12.1966 și decedat la 06.05.2003, și jr. jr. născut la 13.12.1960, aceștia doi fiind semnatarii antecontractului de vânzare-cumpărare din 15.05.1994, în calitate de promitenți vânzători.
În consecință, prin actele de stare civilă depuse la dosar, s-a dovedit cine sunt semnatarii antecontractului de vânzare-cumpărare din 15.05.1994, în calitate de promitenții vânzători, respectiv și jr. jr. ambii fii ai lui jr. în favoarea căruia a fost emis titlul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, s-a dovedit că este decedat și că afirmativ jr. jr. are vocație succesorală legală la succesiune lui.
Însă, nici prima instanță și nici instanța de apel nu au administrat nici un fel de probe pentru a se stabili cu certitudine, pe de o parte, dacă jr. jr. este în viață, în caz afirmativ, dacă a acceptat sau nu moștenirea în termen legal după defunctul său frate, iar pe de altă parte, dacă nu cumva la succesiunea lui nu ar avea vocație succesorală legală sau testamentară și alte persoane, știut fiind că pentru incidența prevederilor art. 680.civ. respectiv pentru a se putea vorbi despre o succesiune vacantă, este absolut necesar ca defunctul să nu fi avut niciun fel de moștenitori.
Constatându-se, așadar, că în cauză nu a fost cercetat fondul cauzei în privința petitului în prestație tabulară, Curtea, în temeiul art. 312 alin. 5. proc. civ. va admite recursul, conform dispozitivului prezentei decizii, urmând ca instanța de rejudecare să țină seama de cele statuate în cuprinsul prezentei decizii.
Eventualele cheltuieli de judecată ocazionate părților vor fi avute în vedere de instanța de rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 6/A din 09. 01.2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o casează și rejudecând admite apelul pârâtului STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, împotriva sentinței civile nr. 9694/12 septembrie 2008 Judecătoriei Cluj -N, pronunțată în dosarul nr-, pe care o desființează și trimite cauza pentru rejudecare pe fond, la aceeași instanță.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 16 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
--- - - - -
Red./dact.MM
3ex./17.03.2009
Jud.apel: /
Jud.fond:
Președinte:Carmen Maria ConțJudecători:Carmen Maria Conț, Silvia Nicorici Traian
