Actiune in raspundere civila delictuala. Speta. Sentința 1/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1/
Ședința publică din 06 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Viorica Mihai Secuianu judecător
Grefier - - -
La ordine fiind soluționarea acțiunii civile în răspundere delictuală formulată de reclamantul, domiciliat în G,-, -. 14, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției.
La apelul nominal a răspuns reclamantul, lipsă fiind pârâtul.
S-a făcut referatul cauzei în sensul că: procedura este legal îndeplinită; s-a depus la dosarul cauzei, în două exemplare, întâmpinare formulată de către pârât prin care invocă excepția lipsei calității procesuale pasive.
Curtea, înmânează un exemplar de pe întâmpinare reclamantului.
Reclamantul, precizează că nu dorește acordarea unui alt termen de judecată iar cu privire la excepția invocată, lasă la aprecierea instanței.
CURTEA
Asupra acțiunii civile de față,
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele;
Prin cererea înregistrată la Curtea de APEL GALAȚI sub nr. 1400 din 13.11.2008, reclamantul a chemat în judecată Ministerul Justiției, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat să îndrepte eroarea judiciară produsă prin pronunțarea încheierii de admitere în principiu și a sentinței civile nr. 5668/2006 în dosarul nr. 15497/2002 al Judecătoriei Galați.
Susține reclamantul, în motivarea cererii reaua-credință a instanței de fond, precum și a celei de control judiciar, în soluționarea acțiunii sale având ca obiect partaj bunuri comune, în sensul că acestea au pronunțat hotărâri greșite, nedrepte, ilegale și neconstituționale, cu încălcarea legislației juridice de specialitate.
În drept, invocă disp. art. 998-999 cod civil și art. 30-36 Codul familiei, art. 44 și 52 din Constituția României, precum și art. 17 din Convenția Universală a Drepturilor Omului.
Prin întâmpinarea formulată, petentul Ministerul Justiției a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, invocând următoarele:
Pentru a avea calitatea de parte în proces, aceasta trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului și respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății.
Potrivit dispozițiilor art. 124 alin. 3 din Constituția României și art. 2 alin. 3 din Legea nr. 303/2004, republicată, în activitatea de judecată, judecătorii sunt independenți, se supun numai legii și trebuie să fie imparțiali.
Totodată, conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 304/2004, republicată, privind organizarea judiciară, justiția se înfăptuiește în numele legii, este unică, imparțială și egală pentru toți și se realizează prin instanțele judecătorești.
Pe de altă parte, conform HG 83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, acesta este organul de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care " asigură elaborarea, coordonarea și aplicarea strategiei și a programului de guvernare în vederea bunei funcționări a justiției ca serviciu public ce veghează la stricta aplicare a legii, în conformitate cu principiile democratice ale statului de drept".
În vederea realizării și exercitării obiectivelor și funcțiilor din domeniul său de activitate, Ministerul Justiției îndeplinește anumite atribuții specifice, strict determinate de lege, iar în calitatea sa de autoritate de stat, asigură controlul asupra aplicării unitare și respectării reglementărilor legale privind organizarea și funcționarea instituțiilor și unităților care își desfășoară activitatea sub autoritatea sau în subordinea sa, prevăzute în anexa nr. 3 din HG 83/2005.
De asemenea, conform art. 5 din Legea nr. 304/2004, " Ministerul Justiției asigură buna organizare și administrare a justiției ca serviciu public".
Potrivit art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea se va pronunța mai întâi asupra excepției invocate de către pârât.
Curtea reține că reclamantul a chemat în judecată Ministerul Justiției pentru obligarea acestuia la îndreptarea unei pretinse erori judiciare.
Legala constituire a cadrului procesual presupune ca părțile care își dispută drepturi și obligații reciproce să aibă capacitate procesuală.
Cum pârâtul în cauză nu este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății, Ministerul Justiției neavând obligații în ceea ce privește înfăptuirea justiției și neputând aduce atingere independenței judecătorilor, implicit răspunderea sa nu poate fi angajată în baza art. 998-999 Cod civil.
În consecință, Curtea reține că excepția lipsei calității procesuale pasive este întemeiată, acțiunea formulată în contradictoriu cu Ministerul Justiției, pentru îndreptarea unei pretinse erori judiciare urmând a fi respinsă pentru lipsă calitate procesuală pasivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția invocată de pârâtul Ministerul Justiției
Respinge acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției B pentru lipsa calității procesuale pasive.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 06 Ianuarie 2009.
Președinte, - - - |
Grefier, - - |
Red./22.01.2009
Tehnored./ 4 exp./27.01.2009
Com. 2 exp./28.01.2009
- 1 exp. reclamantului
- 1 exp. pârâtului Ministerul Justiției
Președinte:Viorica Mihai SecuianuJudecători:Viorica Mihai Secuianu
