Actiune in raspundere civila delictuala. Speta. Decizia 1413/2008. Curtea de Apel Tg Mures

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

Dosar nr-

Decizie nr. 1413/

Ședința publică din 30 2008

Completul compus din:

- Președinte

- Judecător

- Judecător

Grefier -

Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul, domiciliat în M C,-, județul H, împotriva sentinței civile nr.365 din 4 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.

In lipsa părților.

Procedură completă.

dezbaterilor a fost consemnat în încheierea ședinței publice din 17 2008, care face parte integrantă din prezenta când s-a amânat pronunțarea cauzei pe data de 24 2008, iar apoi pe data de azi, când în urma deliberării s-a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA,

Prin sentința civilă nr.365/04.03.2008 Tribunalul Harghita a respins acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentant prin DGFP H, ca neîntemeiată.

În considerentele hotărârii instanța de fond a reținut următoarele aspecte:

n baza sentin ei penale nr.385/16.03.2005 a Judecătoriei Miercurea Ciuc reclamantul a fost condamnat la dou pedepse de 1 ai i 6 luni nchisoare, s-a dispus contopirea acestora cu pedeapsa de 3 ani nchisoare aplicat prin sentin a penal nr. 1503/23.10.1997 a Judecătoriei Miercurea Ciuc, fiind aplicat pedeapsa cea mai grea de 3 ani nchisoare.

Prin aceea i sentin ță s-a dispus scoaterea din pedeapsa rezultanta durata executat din data de 31.07.1998 i la data de 13.07.1999, respectiv din data de 27.03.2001 i la data de 26.09.2001.

Apelul declarat de reclamantul-inculpat mpotriva acestei sentin e a fost respins prin decizia penal nr.266/22.11.2005 a Tribunalului Harghita. De i aceast din urm hot re a fost casat par ial prin decizia penal nr.374/R/24.05.2006 a Cur ii de APEL TÂRGU MUREȘ, dispozi iile sus expuse au mas n vigoare, re in ndu-se n motivare ă "recursul declaratn cauzde inculpatul urmeaza fi analizat prin prisma dispoziiilor art.385/10 alin.2/1 Cod de pr.penal, deoarece acesta nui l-a motivatn conformitate cu dispoziiile legalen materie".

n baza sentin ei penale nr.826/29.06.2006 a Judecătoriei Miercurea Ciucs -a admis contesta ia la executare formulat de reclamant, s-au constatat executate pedepsele de te 3 ani nchisoare aplicate prin sentin ele penale nr. 1503/1997 i nr.385/2005 pronun ate de Judecătoria Miercurea Ciuc, fiind dispus punerea de ndat n libertate a condamnatului, de inut n penitenciarul Miercurea Ciuc.

În motivarea sentin ei s- re inut pedeapsa aplicat, condamnatului prin sentin a penal nr. 1503/1997 a fost executat, fapt ce rezult i din adresa nr. 10280/22.06.2006 emis de penitenciarul Miercurea Ciuc. Astfel, acesta a executat o parte din pedeapsă la data de 21.09.2000, n intervalul cuprins ntre 31.07.1998 - 13.07.1999, 13.10.1999-26.09.2000, nd a fost liberat condi ionat prin sentin a penal nr. 1259/2000, iar diferen a a fost executat n intervalul 26.03.2001-28.10.2003, nd a executat pedeapsa aplicat prin sentin a penal nr. 674/2001, fiind liberat condi ionat din executarea acestei pedepse prin sentin a penal nr. 929/2003.

Reclamantul a sus inut instan ele de judecat nu au re inut n mod corect perioadele n care a executat pedeapsa privativ de libertate, ca urmare n perioada 02.06.2006-11.07.2006 a fost privat de libertate n mod nelegal.

În urma verific rii dosarelor ata ate, tribunalul a constatat din actele depuse pe parcursul judec ății cauzei n fond i n apel, nu rezultă reclamantul, ar fi executat mai multe zile din pedepsele aplicate, dec t cele re inute de instan ță, n condi iile n care reclamantul nu a invocat acest aspect n cursul judec ății, nu a prezentat dovezi i nici nu a solicitat administrarea de probe pentru murirea acestei mprejur ri, din actele pe care le-a avut la dispozi ie la aceea dat, instan a de fond a ajuns la solu ia corect.

De asemenea, s-a constatat aceste aspecte nu au fost invocate de reclamant n fa a instan ei de apel, ci numai n recurs, ns datorită faptului recursul a fost motivat peste termenul legal, motivele sale nu au putut fi avute n vedere cu ocazia pronun țării deciziei.

Reclamantul a uzat de toate ile de atac reglementate de lege, i numai prin contesta ia la executare intentat ulterior, a invocat n mod legal, aceste mprejur ri, care astfel au putut fi analizate, i n urma verific rii situa iei zilelor de pedeaps executate, s-a admis această contesta ie, reclamantul fiind pus n libertate.

În consecin ță, tribunalul este de rere ntruc t la data pronun ță rii sentin ei de condamnare, respectiv a deciziilor pronun ate n solu ionarea ilor de atac, nu a rezultat din dosarul cauzei ă reclamantul ar fi executat din pedeaps o perioad mai mare, nu a relevat acest aspect n ap rare, nici n fond i nici n apel, iar recursul declarat fiind motivat tardiv, nu se poate re ine culpa organelor judiciare n ceea ce prive te num rul zilelor deduse din pedeapsa aplicat.

În conformitate cu prevederile art.96 din Legea nr.303/2004, modificat, statul spunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare, iar alin.3 al aceluia i articol statueaz cazurile n care persoana mat are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare ite n procesele penale sunt stabilite de Codul d e procedur penal.

Potrivit art.504 alin.3 i 4 Cod de pr. penal are dreptul la repararea pagubei persoana care, n cursul procesului penal, a fost privat de libertate ori reia i s-a restr ns libertatea n mod nelegal, privare care trebuie stabilit, printre altele, prin hot re a instan ei de revocare a surii privative sau restrictive de libertate.

În opinia instanței de fond, din probatoriul administrat n cauz nu a rezult at instan ele de judecat ar fi it vreo eroare judiciar, devreme ce aspectele privind num rul zilelor executate din pedeapsa nchisorii nu au fost invocate i nici dovedite de reclamant n fond i n apel, iar n recurs nu au putut fi avute în vedere tocmai din culpa reclamantului, care și-a motivat recursul tardiv, ca urmare acțiunea formulată fiind neîntemeiată a fost respinsă.

Instanța a considerat că nefiind stabilită calitatea reclamantului de persoană îndreptățită la repararea pagubei, nu se impune analizarea felului și a întinderii reparației prin prisma prev.art.505 Cod pr.penală.

În ceea ce privește inadmisibilitatea acțiunii, invocată de pârât, instanța a constatat că motivele invocate în acest sens privesc fondul cauzei, astfel nu s-a pronunțat separat cu privire la această excepție, aspecte învederate fiind analizate ca și apărări de fond.

Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat recursul reclamantul, care a arătat că solicită admiterea recursului, casarea în totalitate a hotărârii arătate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Harghita.

În motivarea recursului a susținut că instanța de fond, în virtutea rolului activ al acesteia și conform art.343 alin.3 Cod pr.penală, era obligată să delibereze asupra măsurilor preventive, motiv pentru care consideră că din oficiu, era obligată să solicite date cu privire la situația zilelor de pedeapsă executate, în cazul în care acestea nu existau la dosarul cauzei.

Mai mult, decât atât, conform art.371 Cod pr.penală alin.2 se stipulează, în mod expres că "în cadrul limitelor arătate în alineatul precedent instanța este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apel, să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept."

Eroarea judiciară a fost confirmată de sentința nr.826/29.06.2006 a Judecătoriei Miercurea Ciuc prin care s-a admis contestația la executare formulată de reclamant, s-au constatat executate pedepsele de 3 ani închisoare aplicate prin sentințele penale nr.1503/1997 și nr.385/2005 pronunțate de Judecătoria Miercurea Ciuc, fiind dispusă punerea de îndată în libertate a condamnatului, deținut în penitenciarul Miercurea Ciuc.

Prin întâmpinarea formulată Agenția Națională de Administrare Fiscală - prin DGFP H, a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și nedovedit și menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile nr.365/04.03.2008 pronunțată de Tribunalului Mureș.

Analizând sentința criticată prin prisma motivelor invocate de recurent, precum și din oficiu, în conformitate cu art.3041, 306 alin.2 Cod pr.civilă, instanța reține următoarele:

Prin sentința penală nr.1503/23.10.21997 pronunțată de Judecătoria Miercurea Ciuc, recurentul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, conform art.208 alin.1, 209 lit.a, g, i Cod penal, cu aplic.art. 71 Cod penal, sentință menținută prin sentința penală nr.119/05.05.1998 a Tribunalului Harghita, care respins apelul inculpatului și decizia penală nr.210/R/19.05.1998 pronunțată de Curtea de Apel Tg.M, prin care s-a respins recursul inculpatului.

Prin sentința penală nr.674/16.05.2001 Judecătoria Miercurea Ciuc îl condamnă, din nou, la 3 ani închisoare, pentru furt calificat pe recurent și menține starea de arest, iar prin decizia civilă nr.288/19.09.2001 Tribunalul Harghitaa respins ca nefondat apelul formulat de apelantul.

Totodată prin sentința penală nr.299/22.10.2001 Judecătoria Miercurea Ciuc, dispune liberarea condamnatului la propunerea Comisiei de liberare condiționată.

Prin sentința penală nr.385/16.03.2005 a Judecătoriei Miercurea Ciuc, recurentul a fost condamnat la două pedepse de câte 1 an și 6 luni închisoare, pedepse ce au fost contopite cu pedeapsa de 3 ani închisoare, la care acesta a fost condamnat prin sentința penală nr.1503/1997, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

Sentința penală nr.385/16.03.2005 a Judecătoriei Miercureaa fost atacată cu apel d e către apelantul fiind respins prin decizia penală nr.266/22.11.2005 de Tribunalul Harghita.

Prin decizia penală nr.374/24.05.2006 pronunțată de Curtea de Apel Tg.M, a fost admis recursul formulat de recurentul, a fost casată integral decizie atacată și desființată parțial sentința penală nr.385/16.03.2005 a Judecătoriei Miercurea și în urma rejudecării cauzei s-a aplicat față de inculpatul prev.art.64 lit.a și b Cod penal, cu menținerea restului dispozițiilor din sentința atacată.

Pe de altă parte, recurentul, înregistrează separat - dosarul nr.1772/2006, având ca obiect contestație la executare la Judecătoria Miercurea Ciuc în data 05.06.2006, acesta depunând copiile sentințelor: 1503/23.10.2007, decizia penală nr.119/05.03.1998, decizia penală nr.210/R/13.05.1998, sentința penală nr.674/16.05.2001, decizia penală nr.288/19.09.2001, sentința penală nr.1259/21.09.2000, sentința penală nr.929/22.10.2003, sentința penală nr.385/16.03.2005.

Prin sentința penală nr.826/29.06.2006 Judecătoria Miercurea Ciuc, în baza art.461 lit.c Cod pr.penală, admite contestația la executare, formulată de condamnat, și constată că pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1503/23.10.1997 pronunțată de Judecătoria Miercurea, a fost executată precum și pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.385/16.03.2005 pronunțată de aceeași judecătorie.

Totodată s-a dispus punerea de îndată în libertate a condamnatului.

Din analiza succintă a hotărârilor arătate recurentul a uzat de toate căile reglementate de lege și în special față de ultima, respectiv de decizia penală nr.374/R/24.05.2006 a Curții de Apel Tg.M precum și prin contestația la executare pronunțată prin sentința nr.826/29.06.2006, procese desfășurate aproape concomitent în aceeași perioadă de timp, un dosar în recurs, respectiv decizia penală nr.266/22.11.2005 a Curții de Apel Tg.M și unul la Judecătoria Miercurea Ciuc.

Astfel, că sub aspectul contestației la executare se constată că pedeapsa aplicată prin sentința penală nr.1503/1997 a fost executată, și a fost liberat prin condiționat prin sentința penală nr.1259/2000, iar diferența executată în intervalul 26.03.2001-28-10.2003, a executat pedeapsa aplicată prin sentința penală nr.764/2001, liberat condiționat din executarea pedepsei din sentința nr.929/200; față de care în temeiul art.461 lit.c Cod pr.penală s-a admis contestația la executare.

În acest context, se deduce că recurentul pe perioada cuprinsă între 02.06.2006 și 11.07.2006 a fost privat în mod nelegal pe o perioadă de 38 de zile, pentru care a solicitat despăgubiri echivalente în lei a 10.000 Euro.

În această situație, în absența unor criterii pe baza cărora să se realizeze o cuantificare obiectivă a acestor "despăgubiri" solicitate, trebuie recunoscută puterea de apreciere a judecătorilor, iar jurisprudența are în această materie creatoare, în condițiile în care dispozițiile legale nu oferă criterii stricte de cuantificare a daunelor.

Recurentul nu a demonstrat prejudiciul - dimensiunea suferințelor sale - în așa fel să justifice suma pretinsă, ca reparație cu acest titlu, acesta a arătat că în această perioadă de 38 de zile nu a stat cu familia sa și nu a avut posibilitatea câștigării unui salariu mediu pe economie.

Or, reclamantul recurent a indicat în acțiunea sa, în drept, prev.disp.art.504-506 Cod pr.penală, motiv de fapt al cererii sale permițând încadrarea pretențiilor (despăgubiri) în acest text de lege -"ori căreia i s-a restrâns libertatea în mod nelegal".

Reclamantul nu a făcut dovada că a suferit un șoc nervos însă este indubitabil că acesta a fost lipsit de contactul cu familia sa, că a fost lipsit de libertate - reținut în penitenciar.

Pentru prejudiciul cauzat, Curtea consideră că reclamantul este îndreptățit la despăgubiri și că valoarea acestor despăgubiri sunt apreciate la echivalentul în lei a 1000 Euro.

Aceste despăgubiri sunt în măsură să acopere suferința de lipsire sa de libertate și imposibilitatea de a fi avut legătură cu familia sa.

Prin urmare în temeiul art.304 pct.9 Cod pr. civilă rap. la art.312 alin.1 Cod pr. civilă, Curtea va admite recursul, va modifica hotărârea atacată, stabilind în temeiul art.504-506 Cod pr. civilă rap. la art.998 cod civil despăgubiri în favoarea reclamantului.

Față de aceste considerente, Curtea a admis recursul, în sensul că modifică sentința atacată, admite în parte recursul și, în consecință obligă pârâtul să plătească echivalentul în lei la data a plății a sumei de 1000 Euro cu titlu de despăgubiri.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Admite recursul recurentului reclamant, domiciliat în M C,-, județul H, împotriva sentinței civile nr.365 din 4 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.

Modifică sentința atacată, în sensul, că admite, în parte, acțiunea civilă a reclamantului, domiciliat în M C,-, județul H, formulată în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentată prin DGFP H, cu sediul în M C, str.-.din, nr.20 și, în consecință, obligă pârâtul să plătească reclamantului echivalentul în lei, la data plății, a sumei de 1000 Euro, cu titlu de despăgubiri.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 30 2008.

PREȘEDINTE: Nemenționat

Judecător,

pt., lipsă din instanță,

semnează, președintele instanței,

Judecător,

Grefier,

Red.AV

Tehnored.CC/3 exp.

10.10.2008

Jd.fd.

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Actiune in raspundere civila delictuala. Speta. Decizia 1413/2008. Curtea de Apel Tg Mures