Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 1049/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1049/R/2009
Ședința publică din 23 aprilie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Lucia Ștețca președintele secției
JUDECĂTORI: Lucia Ștețca, Dana Cristina Gîrbovan Sergiu
-
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamant - SRL C-N împotriva sentinței civile nr. 2402 din 15 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe pârâta intimată, având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.
dezbaterilor și susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 21 aprilie 2009, încheiere care face parte din prezenta decizie.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului declarat, reține:
Prin sentința civilă nr. 2402/15.12.2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul - SRL C, împotriva pârâtei, având ca obiect un litigiu de muncă; reclamanta a fost obligată la plata sumei de 2790 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în favoarea pârâtei.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că
Prin acțiunea înaintată, reclamanta - SRL a solicitat instanței să emită o ordonanță care să conțină somația de plată, prin care să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 2150,18 Euro, în termen de 10 zile de la emiterea ordonanței.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că pârâta a fost angajata societății în baza contractului individual de muncă nr. 503/01.06.2004, calitate în care a efectuat mai multe deplasări în străinătate în interes de serviciu, ocazie cu care a obținut suma de 3413,18 Euro cu titlu de "avans spre decontare".
S-a mai învederat că la întoarcerea din aceste delegații, pârâta nu a prezentat documente justificative privind cheltuielile efectuate, iar la începutul anului 2007 și-a prezentat demisia.
Față de susținerile reclamantei, pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca fiind nefondată și netemeinică, precum și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată. În susținerea poziției procesuale, pârâta a învederat că creanța reclamantei nu este certă și lichidă întrucât la întoarcerea din fiecare călătorie a prezentat compartimentului contabilitate chitanțele în original, iar creanța reclamantei nu este nici determinată, nici determinabilă.
Reclamanta a formulat precizare a acțiunii, prin care a arătat că solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 1819,33 Euro și la plata daunelor interese moratorii în valoare de 0,50% pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data de 20.02.2007, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea precizării de acțiune, reclamanta a învederat că pârâta a solicitat și obținut în perioada ianuarie - noiembrie 2006 suma de 7500 Euro, cu titlu de avans pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu, însă a restituit sau a prezentat documente justificative doar pentru suma de 5680,67 Euro, rămânând un rest de plată de 1819, 33 euro.
Pârâta a deținut funcția de vânzător, fiind angajată în baza contractului individual de muncă nr. 33822/01 iunie 2004.
În situația unui astfel de conflict de drepturi, instanța, soluționând acțiunea formulată de societatea reclamantă, verifică în primul rând existența cumulativă a elementelor de angajare a răspunderii patrimoniale, și anume, prejudiciul, sub toate caracteristicile sale (efectiv, real, cert, actual, material și nereparat), fapta ilicită, raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, precum și vinovăția.
În ce privește prejudiciul înregistrat de reclamantă, instanța a reținut că acesta nu îndeplinește condițiile de valabilitate, neavând caracter efectiv, real, cert, actual și nereparat. Astfel, suma de 1819,33 Euro nu rezultă dintr-un act contabil al societății, neavând caracter cert. Aceasta este cuantificată doar într-un înscris intitulat "situația avansurilor de trezorerie și a deconturilor în euro" contestat de către pârâtă și într-o serie de dispoziții de plată, care atestă într-o oarecare măsură doar sumele înaintate spre decontare.
În aceste condiții, instanța, în temeiul art. 287. muncii, a solicitat reclamantei dovezi contabile din care să reiasă prejudiciul, respectiv dovada prin care s-au achitat pârâtei sumele, dovada prin care sumele au fost restituite reclamantei, tabele de decont, dar, mai ales, dispozițiile de încasare, însă angajatorul nu a depus aceste dovezi solicitate.
Atâta timp cât reclamanta nu a dovedit în mod cert faptul că presupusul prejudiciu s-a regăsit în contabilitatea și patrimoniul societății, susținerea pârâtei, conform căreia sumele avansate spre decontare au fost decontate, nemaiexistând debite de recuperat, este reală și temeinică.
Cu ocazia rejudecării acțiunii, reclamanta nu s-a prezentat în fața instanței si nu a depus nici acte doveditoare pentru justificarea sumelor pe care le-a solicitat.
Având în vedere că, potrivit prevederilor art. 270. muncii, numai îndeplinirea cumulativă a condițiilor privind calitatea de salariat, fapta ilicită, prejudiciu, raport de cauzalitate și vinovăție, poate atrage răspunderea patrimonială a salariatului și dat fiind că lipsa oricăreia atrage înlăturarea răspunderii, instanța a respins acțiunea reclamantei - SRL în contradictoriu cu pârâta, ca fiind neîntemeiată.
În temeiul art. 274. proc. civ. fiind în culpă procesuală, instanța a obligat reclamanta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2790 lei, în favoarea pârâtei, cu titlu de onorariu avocațial.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta - SRL C, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 și art. 3041. proc. civ. se arată că sentința este nelegală și netemeinică. Reținerea instanței că reclamanta nu ar fi dovedit, prin acte contabile, achitarea în favoarea pârâtei a sumei de 1819,33 Euro, este eronată. Prin dispozițiile de plată depuse, care sunt formulare financiar-contabile și reprezintă documente justificative de înregistrare în registrul de casă și în contabilitate în cazul plăților în numerar, s-a dovedit că, în perioada 16.01.2006-08.11.2006, recurenta a plătit intimatei suma de 7500 Euro cu titlu de avansuri pentru cheltuieli de deplasare. Sunt întrunite condițiile răspunderii prevăzute de art. 287. muncii, respectiv calitatea de salariat a pârâtei, fapta ilicită, prejudiciu, raport de cauzalitate și vinovăție.
Recursul este întemeiat în parte.
Înscrisurile de care reclamanta a înțeles să se prevaleze în dovedirea pretențiilor sale sunt copiile dispozițiilor de plată, care în conformitate cu nr. 1850/2004 privind registrele și formularele financiar-contabile, servesc ca dispoziții pentru casierie în vederea achitării în numerar a unor sume, potrivit dispozițiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum și a diferenței de încasat de către titularul de avans, în cazul justificării unor sume mai mari decât avansul primit.
Conform Anexei 1 la Ordinul nr. 1850/2004 în vigoare la data completării dispozițiilor de plată de care se servește recurenta, acest document trebuia să conțină următoarele mențiuni minimale: denumirea unității; denumirea, numărul și data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului; numele și prenumele, precum și funcția (calitatea) persoanei care încasează/restituie suma; suma încasată/restituită (în cifre și în litere); scopul încasării/plății; semnături: conducătorul unității, viza de control financiar preventiv, compartimentul financiar-contabil; date suplimentare privind beneficiarul sumei: actul de identitate, suma primită, data și semnătura; casier; suma plătită/încasată; data și semnătura.
Verificând îndeplinirea condițiilor legale în cazul dispozițiilor de plată emise de reclamantă se constată că, în privința dispoziției de plată nr. 7 din 21.09.2006 ( 12 dosar recurs), pe această dispoziție există mențiunea "luat ", iar din compararea semnăturilor pârâtei de pe celelalte dispoziții de plată reiese că această dispoziție nu a fost semnată de pârâtă. Prin această dispoziție, reclamanta a susținut că ar fi făcut dovada plății în favoarea pârâtei a sumei de 1000 Euro. Dispoziția de plată nr. 1 din 16.01.2006 pentru suma de 700 Euro poartă numele unei alte persoane, și anume, ( 8).
Pârâta, contestând primirea acestor sume, nu se poate reține caracterul cert al prejudiciului, câtă vreme, astfel cum am arătat, parte din dispozițiile de plată nu au fost întocmite cu respectarea mențiunilor minimale obligatorii.
Din coroborarea situației deconturilor depuse de reclamantă la filele 29-47 și 50, reiese că pârâta mai era îndreptățită la plata diurnei pentru o zi, respectiv 35 de Euro.
Din totalul sumei pretinse de 1819,33 Euro, suma de 1700 Euro nefiind cert dovedită, iar suma de 35 Euro nefiind datorată, rămâne a se aprecia că pretențiile reclamantei recurente sunt întemeiate, doar în limita sumei ce reprezintă contravaloarea a 84,33 Euro.
În consecință, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1-3 raportat la art. 304 pct. 9 și art. 3041. proc. civ. se va admite în parte recursul reclamantei, urmând a se modifica în parte sentința, în sensul obligării pârâtei la plata în favoarea reclamantei a echivalentului în lei la data plății a sumei de 84,33 Euro cu titlu de daune.
În limita admiterii pretențiilor după compensarea cheltuielilor de judecată, conform art. 274 și art. 276. proc. civ. reclamanta recurentă va fi obligată să plătească pârâtei intimate suma de 2500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite în parte recursul declarat de reclamanta - SRL C-N împotriva sentinței civile nr. 2402 din 15.12.2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în parte, în sensul că admite în parte acțiunea reclamantei - SRL C-N împotriva pârâtei, pe care o obligă să plătească reclamantei echivalentul în lei la data plății a sumei de 84,33 Euro, cu titlu de daune.
Obligă reclamanta să plătească pârâtei suma de 2500 lei, cheltuieli de judecată parțiale.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 23 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Lucia Ștețca, Dana Cristina Gîrbovan Sergiu
- - - - - -
Aflată în concediu pentru îngrijirea
copilului, semnează
Președintele instanței
GREFIER
Red.LȘ/dact.MM
2ex./
Jud.fond: /
Președinte:Lucia ȘtețcaJudecători:Lucia Ștețca, Dana Cristina Gîrbovan Sergiu
