Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 1180/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1180/2008
Ședința publică de la 18 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Crețoiu judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Monica Maria Mureșan
- - - JUDECĂTOR 3: Nicoleta Vesa
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâtul, având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială, împotriva sentinței civile nr.1032/LM/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă recurentul pârât, lipsă fiind intimata reclamantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța ridică excepția tardivității declarării recursului.
Recurentul pârât învederează instanței că a depus recursul în termenul legal.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța lasă cauza în pronunțare pe excepția tardivității declarării recursului.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei de față;
Prin cererea înregistrată la nr.6537/2004 la Judecătoria Cluj -N, reclamanta Oac hemat în judecată pe pârâtul, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 78.149.012 lei, reprezentând contravaloare lipsă în gestiune, precum și la cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamanta a arătat că pârâtul a fost salariatul său, începând cu data de 02.04.2001 și până la 01.03.2003, în postul de gestionar la depozitul C- N, iar în urma inventarului efectuat asupra gestiunii, efectuat de comisia de inventariere s-a constatat, prin procesul verbal din data de 28.03.2003, un minus în gestiune în valoare de 78.149.012 lei, reprezentând marfă și ambalaj.
Pârâtul, față de constatarea acestui minus în gestiune, a solicitat un termen de grație de 30 de zile, pentru a lămuri situația creată și i s-a acordat un termen de 10 zile, însă acesta nu a reușit să combată procesul verbal de control, singura explicație pe care a avut-o a fost aceea a unor erori ale programului de calculator, dar despre care nu a fost înștiințată niciodată.
Se mai menționează că pârâtul a fost sancționat pentru operare contabilă incorectă, de unde rezultă că acesta avea probleme, nu cu programul de facturare, ci cu cunoașterea acestuia.
În drept au fost invocate prev.art.998-999 Cod Civil.
Prin sentința civilă nr.6234/2005, pronunțată de Judecătoria Cluj - N, s-a admis în parte acțiunea, iar pârâtul a fost obligat să plătească reclamantei suma de 82.768.533 lei, reprezentând contravaloare lipsă în gestiune și suma de 6.153.940 lei, cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul, înregistrat la Tribunalul Cluj la nr.5060/2005 - la Secția Civilă.
Prin încheierea civilă nr.954/2005, s-a dispus scoaterea de pe rol a cauzei și transpunerea pentru judecarea recursului la Secția Litigii de Muncă și Asigurări Sociale.
Recursul a fost înregistrat la această secție la nr.7420/2005.
Prin decizia civilă nr.559/R/2005, pronunțată de Tribunalul Clujs -a dispus transpunerea cauzei la un complet specializat de la Secția Litigii de Muncă și Asigurări Sociale, pentru soluționarea pe fond a cauzei, raportat la faptul că prezentul litigiu este un litigiu de muncă.
Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Cluj la Secția Litigii de Muncă, la nr.8507/2005.
Prin sentința civilă nr.323/2006, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a respins acțiunea formulată de reclamantă împotriva pârâtului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, înregistrat la Curtea de Apel Cluj, la nr-.
Prin decizia civilă nr.1461/R/2006, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, s-a admis recursul reclamantei, s-a casat sentința atacată și s-a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Cluj.
Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Cluj la nr-, nr.vechi 5686/2006.
Prin sentința civilă nr.201/2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantă și a fost obligat pârâtul să-i achite acesteia suma de 5.299,33 lei, reprezentând prejudiciu cauzat societății și suma de 1.836 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul, înregistrat la nr-, la Curtea de Apel Cluj.
Prin decizia civilă nr.826/R/2008, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, s-a admis recursul, s-a casat sentința atacată și s-a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Hunedoara.
Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Hunedoara la nr-.
Prin sentința civilă nr.1932/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- acțiunea a fost admisă, pârâtul fiind obligat să plătească reclamantei suma de 5.299,33 lei reprezentând prejudiciul cauza societății și suma de 1.836 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Din contractul individual de muncă nr.4008/20.04.2001, rezultă că pârâtul a fost încadrat în muncă la societatea reclamantă, începând cu data de 02.04.2001, în funcția de gestionar, la depozitul din C-N (14 dos. Judecătoria Cluj -N).
Prin procesul verbal de inventariere și control al gestiunii, încheiat la data de 28.03.2003, de către comisia de inventariere, cu ocazia inventarului efectuat la depozitul din C-N, unde gestionar era pârâtul, s-a constatat un minus în gestiune de 78.149.012 lei.
La acest inventar a participat și pârâtul care prin notă explicativă, referitoare la minusul în gestiune, arată că nu-și poate explica aceste diferențe în minus în gestiune, iar cu privire la plusurile constatate în gestiune, menționează că reprezintă diferențe de cântărire (5-7 și 11-13 dosar Judecătoria Cluj -N).
Prin raportul de expertiză contabilă efectuat în dosarul nr-, nr.vechi 5686/2006 al Tribunalului Cluj, (51-58 dos.) s-a constatat că prejudiciul produs de pârât în calitate de gestionar este de 5.299,381 lei, că acest prejudiciu este cert și real.
Pentru efectuarea acestei expertize contabile au fost verificate de către expert, actele contabile, respectiv: facturi, avize, note de recepție, balanțe de desfășurare ale depozitului din C-N pe perioada 31.03.2001 - 10.02.2003.
Prin răspunsul la obiecțiunile formulate de către pârât, expertul contabil își menține concluziile cu privire la cuantumul prejudiciului cauzat de pârât reclamantei, precum și că acest prejudiciu este cert și real (71-72).
Pârâtul nu a solicitat nici în dosarul Tribunalului Cluj și nici în dosarul de față, efectuarea unui alt raport de expertiză contabilă în cauză.
De asemenea, pârâtul nu și-a dovedit nici susținerea referitoare la faptul că în programul de facturare s-au constatat erori care ar fi dus la diferențe dintre stocul faptic din depozit și cel scriptic din calculator.
De altfel, acest aspect a fost avut în vedere, de experți contabili, atât în primul raport de expertiză efectuat în dosarul Judecătoriei Cluj -N, deoarece pârâtul a invocat această neconcordanță în acest dosar, precum și în al doilea raport de expertiză efectuat în dosarul Tribunalului Cluj.
Reclamanta, ca urmare a cuantumului prejudiciului constatat prin al doilea raport de expertiză contabilă și-a precizat acțiunea, solicitând obligarea pârâtului la plata sumei de 5.299,3387 lei, reprezentând minus în gestiune și la suma de 1.836 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (66 dosar Tribunalul Cluj ).
Conform prev.art.270 al.1 din Codul Muncii: "Salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor".
Prin urmare, pârâtul în calitatea sa de salariat al pârâtei, răspunde patrimonial pentru prejudiciul material cauzat reclamantei, ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor sale de serviciu.
În speță sunt îndeplinite cerințele prevăzute de textul de lege mai sus menționat, făcându-se dovada, prin probele administrate în cauză, respectiv cu acte și raportul de expertiză contabilă efectuat că, reclamantul, prin neîndeplinirea sarcinilor de serviciu trasate prin fișa postului a cauzat reclamantei un prejudiciu.
De asemenea, se constată că în speță sunt incidente și prevederile art.26 din Legea nr.22/1969, conform cărora " răspunde integral pentru pagubele pe care le-a cauzat în gestiunea sa, situație în care operează, în sarcina acestuia, prezumția de culpă, pe care acesta nu a răsturnat-o, prin alte dovezi contrarii, nici în judecarea pe fond a cauzei și nici în rejudecare.
Așa fiind și văzând că reclamanta a făcut dovada prejudiciului cauzat de către pârât în patrimoniul său, prejudiciu legal de calitatea acestuia de gestionar, s-a admis ca întemeiată acțiunea astfel cum a fost formulată și precizată, iar pârâtul a fost obligat să-i plătească suma de 5.299,33 lei, reprezentând minus în gestiune.
În baza art.274 Cod Procedură Civilă pârâtul a fost obligat să-i plătească reclamantei suma de 1.836 lei, cheltuieli de judecată reprezentând contravaloare raport de expertiză contabilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantă.
În expunerea de motive a arătat că a fost salariatul societății reclamante în perioada 18.01.2001 - 01.03.2003. Din procesele-verbale de inventariere nr.4483/28.03.2003 și nr.9218/10.06.2003 rezultă că avea un minus în gestiune în valoare de 83.348.533 lei, în timp ce în raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză se arată că prejudiciul era de numai 5.299,33 lei.
Recurentul arată că a sesizat în scris societatea reclamantă că există greșeli de program la calculator, care rezultă și din verificarea listelor de stoc. Societatea nu i-a comunicat, la cerere, ce s-a întâmplat cu garanția materială și cu cea suplimentară.
Societatea reclamantă i-a reproșat gratuit că nu avea cunoștințe de facturare, pentru această operație fiind angajată o altă persoană cu atribuții în acest sens.
Din probele administrate în cauză, apreciază recurentul, rezultă că nu a avut lipsă în gestiune, astfel că nu trebuie să răspundă pentru un prejudiciu inexistent. Lipsurile sunt doar aparente și se datorează doar faptului că nu s-a făcut aplicarea corectă a compensărilor legale de către comisia de inventariere, situație în care firma s-a îmbogățit fără just temei, el fiind obligat să plătească o pagubă inexistentă.
În această situație, neexistând un prejudiciu real și cert și nici o culpă în sarcina sa, nu trebuie să răspundă material, impunându-se exonerarea sa de răspundere.
Potrivit prevederilor art.80 din Legea nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii ce se atacă.
Din dovada de primire și procesul-verbal de comunicare a hotărârii civile atacate rezultă că aceasta i-a fost comunicată pârâtului la data de 03.10.2008, iar recursul a fost înregistrat la Tribunalul Hunedoara la data de 20.10.2008, deci peste termenul legal de 10 zile.
Față de această împrejurare, Curtea va respinge ca tardiv declarat recursul de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
(continuarea deciziei civile nr.1180/2008)
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv recursul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr.1032/LM/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18.12.2008.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./Thred.
2ex./09.01.2009
Președinte:Victor CrețoiuJudecători:Victor Crețoiu, Monica Maria Mureșan, Nicoleta Vesa
