Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 229/2009. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 229/
Ședința publică din 3 martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dorina Rizea
JUDECĂTOR 2: Mihail Lohănel
JUDECĂTOR 3: Roxana Maria
Grefier șef secție
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul în contradictoriu cu intimatul reclamant - -, având ca obiect: "acțiune în răspundere patrimonială", împotriva sentinței civile nr. 1689 din 24 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că s-a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registraturii concluzii scrise din partea recurentului pârât.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 24.02.2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 03.03.2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Constată că prin sentința civilă nr. 1689/27.11.2008 Tribunalul Covasnaa admis cererea formulată de reclamanta - -, în contradictoriu cu pârâtul. A constatat răspunderea patrimonială a pârâtului pentru paguba produsă reclamantei, in cuantum de 24.878.42 lei si 1048 Euro și obligația de plata a pârâtului a acestei sume către reclamantă. A compensat între părți obligațiile de plată reciproce până la concurența sumei de 700 Euro, reprezentând garanție în numerar reținută pârâtului. A obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 24.878.42 lei și 348 Euro cu titlu de despăgubiri pentru paguba produsă reclamantei. S-a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Prima instanță a reținut că pârâtul a fost angajat al societății reclamante în calitate de conducător auto și a efectuat curse de transporturi de marfă folosind autocamionul încredințat.
Din fișa postului rezultă că pârâtul era obligat la plecarea și la sosirea din cursă să deconteze cheltuielile aferente transportului pe bază de documente justificative. Conform înscrisurilor depuse la dosar rezultă rezultă lipsuri la motorină, la marfa predată și la acoperirea diurnei, în cuantum total de 24.878,42 lei și 1048 euro. Această sumă a fost compensată cu obligațiile reclamantei către pârât, acesta din urmă fiind obligat la plata sumei de 24878,42 lei și 348 euro, fiind întrunite dispozițiile art. 270 alin. 1 Codul muncii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că prima instanță a încălcat dreptul de apărare al pârâtului având în vedere că nu a făcut referire la solicitarea acestuia de a se acorda un termen în vederea încheierii unei tranzacții și la faptul că în cazul în care nu era posibilă o tranzacție a solicitat administrarea unor probe, printre care ar fi fost o expertiză contabilă și una grafologică.
Recursul este nefondat.
Prin încheierea de ședință din data de 13.11.2008 prima instanță a dispus amânarea judecării cauzei, la solicitarea avocatului apelantului-pârât, în vederea soluționării cauzei pe cale amiabilă, prin încheierea unei tranzacții.
La următorul termen de judecată s-a formulat o nouă cerere de amânare, tot din partea avocatului părții, pentru aceleași considerente, afirmându-se că nu a fost posibilă contactarea reclamantei pentru că pârâtul a fost plecat în străinătate. Această afirmație a absenței din țară a pârâtului nu a fost probată în nici un fel.
Mai mult decât atât, reprezentantul reclamantei a depus la dosar un înscris din care rezulta cu prisosință că reclamanta nu dorea sub nici o formă să încheie o tranzacție. În aceste condiții, în mod legal, prima instanță a respins cererea de acordare a unui nou termen și a pășit la judecată.
Respingerea cererii s-a făcut luând în considerare faptul că tranzacția este un act de dispoziție al părților din proces, iar dacă una dintre părți nu dorește soluționarea pe cale amiabilă nu se poate încheia un astfel de act juridic.
În ceea ce privește cererea de probatoriu, ea fost formulată în cuprinsul primei solicitări de amânare a acuzei, de la termenul din 13.11.2008, fără a fi urmată de depunerea unei liste de probe și fără a fi reiterată în cererea făcută pentru termenul din 27.11.2008. În aceste condiții instanța nu avea ce probe să încuviințeze pentru pârât.
Dreptul de apărare al părții a fost respectat de instanță, care a dispus amânarea judecării cauzei la termenul din 13.11.2008, cu toată opoziția reclamantei, care a arătat încă de la acel termen că nu este de acord cu încheierea tranzacției. Acest drept la apărare trebuie însă exercitat cu bună credință, o nouă cerere de amânare, cu aceleași motive și cu opoziția reclamantei nefiind legală.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, curtea va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr. 1689/27.11.2008 a Tribunalului Covasna.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 03.03.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier șef sectie, |
Red. /18.03.2009
Dact. /19.03.2009
Jud. fond: -
Președinte:Dorina RizeaJudecători:Dorina Rizea, Mihail Lohănel, Roxana Maria