Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 2319/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
DOSAR NR-
Format vechi nr.515/2009
ROMANIA
CURTEA DE APEL B
SECTIA A VII A CIVIL ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
DECIZIA CIVILA NR. 2319/
Ședința public de la 08 aprilie 2009
Curtea compus din:
PREȘEDINTE: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 2: Uță Lucia
JUDECTOR - -
GREFIER
*********************
Pe rol fiind pronunțarea cererii de recurs formulat de recurentul împotriva sentinței civile nr.6817 din data de 04.11.2008 pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a VIII a Conflicte de Munc și Asigurri Sociale în dosarul nr.35555/3/LM/2007, în contradictoriu cu intimata Regia Autonom de Transport B, având ca obiect:"acțiune în rspundere patrimonial".
Dezbaterile în cauz au avut loc în ședința public de la 01.04.2009 fiind consemnate în încheierea de ședinț de la acea dat, care face parte integrant din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 08.04.2009, când a dat urmtoarea decizie.
CURTEA,
Prin sentința civil nr.6817 din data de 04.11.2008 Tribunalul Bucure ști Secția a VIII a Conflicte de Munc și Asigurri Sociale, a admis acțiunea formulat de reclamanta Regia Autonom de Transport B, in contradictoriu cu paratul, a obligat paratul sa plteasc reclamantei 10114,30 lei, reprezentând contravaloare avarii-daune.
Pentru a pronunța aceast hotrâre prima instanța a reținut c pârâtul este salariatul reclamantei din 1995 iar din 13.06.1996 este angajat în funcția de conductor auto.
Acesta a condus la 13.10.2006, ora 0,00 un autobuz Mercedes cu numrul de inventar 4413 și numrul de circulație B-55- și a avariat prin tamponare autobuzul cu numrul de inventar 4426, pe când se afla la rând pentru alimentare motorin.
Conform declarației scris și semnat de pârâtul-salariat, acesta "s-a rotit și cu piciorul a atins brusc accelerația iar autobuzul s-a deblocat, deși pârâtul îl blocase prin apsarea butonului de blocare".
Ca urmare, autobuzul pe care lucreaz pârâtul s-a pus în mișcare și a tamponat autobuzul din fața sa, ce era staționat la rând la alimentare motorin, producând avarii la ambele autobuze.
Tribunalul a reținut c potrivit art. 28-29 din Instrucțiunea 0903 care reprezint regulamentul de exploatare al mașinii, atribuțiile și sarcinile conductorului de autobuz, înainte de ieșirea în traseu conductorul auto este obligat s verifice starea tehnic a autobuzului, instalația electric, sistemul de iluminare și semnalizare și va semna foaia de parcurs, confirmând prin aceasta c a executat verificarea tehnic și c vehiculul corespunde normelor de circulație.
Conform art.11 punctul 4 din Regulamentul Intern al reclamantei, salariații acesteia au obligația s-și însușeasc și s respecte procesul tehnologic și instrucțiunile de lucru stabilite, legislația și reglementrile în vigoare, specifice pentru activitatea pe care o desfșoar.
Analizând foaia de parcurs pentru autobuzul B-55- Tribunalul a reținut c pârâtul-șofer a apreciat c mașina este în stare bun de circulație, aplicându-și semntura la rubrica E, alturi de revizor tehnic și maistru.
Dac acesta aprecia c mașina are vreun defect, nu este în stare bun, normal de funcționare, trebuia s consemneze acest aspect pe foaia de parcurs, ori nu este nimic specificat c mașina ar fi avut vreo defecțiune la butonul de blocare, c s-ar fi afișat vreo defecțiune pe "display-ul" bordului mașinii.
Conform art.53 litera a din "Instrucțiunea 0903" pe timpul staționrii la captul de linie, conductorul auto poate s coboare, cu obligația de a asigura autobuzul cu frâna de ajutor și de a scoate cheia din contact.
Din rspunsul la interogatoriul al pârâtului (întrebrile 3,4,5) Tribunalul a reținut c mașina nu a afișat nici un defect pe display-ul bordului, c șoferul nu a consemnat nici un defect în foaia de parcurs. De asemenea din rspunsul pârâtului la întrebarea nr.7 se reține c pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de a asigura autobuzul cu frâna de ajutor, respectiv "nu avea frâna de mân tras".
Pe de alt parte instanța a reținut c din foaia de parcurs și din declarația șefului atelier exploatare rezult c la 26.09.2006 paratul a fost pontat 2 ore timp în care a fost instruit teoretic cât și practic privind exploatarea autobuzelor Mercedes.
Din rspunsul la interogatoriu al pârâtului, întrebarea 3, instanța de fond a reținut c reclamantul și-a însușit instructajul pentru noul autobuz, acesta fiindu-i fcut de un alt șofer de la alt autobaz.
Din rspunsul pârâtului la întrebarea 6 din declarația pârâtului dat la angajator, se reține c accidentul s-a petrecut deoarece acesta a atins pedala de accelerație, în condițiile în care frâna de mân nu era tras iar butonul de blocare era readus în poziția inițial.
Tribunalul a reținut vinovția salariatului pârât în producerea tamponrii și deci a prejudiciului.
La nivelul reclamantei angajator s-a alctuit o comisie care a inspectat tehnic autobuzul și a constatat c nu exist nici un defect tehnic care s duc la producerea tamponrii, analizând din punct de vedere tehnic aprarea șoferului care susține c a apsat butonul pentru frâna de staționare și acesta ar fi revenit în poziția inițial și s-a concluzionat c nu este posibil s funcționeze cu intermitenț, din starea defect s revin în starea normal de funcționare și invers.
Apreciind asupra vinovției pârâtului, reclamanta-angajator l-a sancționat pe acesta cu reducerea salariului cu 5% pe o lun prin emiterea deciziei nr.613/2.11.2006 iar pârâtul salariat nu a contestat decizia recunoscându-și implicit vinovția.
Din rspunsul pârâtului la interogatoriu - întrebarea 6 - rezult c pârâtul știa de existența și rolul "butonului de staționare" fusese deci instruit despre acesta dar nu l-a folosit corespunztor.
Tribunalul a reținut îndeplinirea condițiilor prevzute de art.270 Codul Muncii în persoana pârâtului, c prin producerea accidentului, deci a avariilor la cele dou autobuze s-a produs un prejudiciu în patrimoniul reclamantei - angajator, s-a diminuat activul patrimonial al acesteia iar din bonurile de consum și devizul de lucrri se reține caracterul net real al prejudiciului.
Tribunalul a apreciat c pârâtul-salariat a produs în mod direct acest prejudiciu reclamantei prin omisiunea de a acționa corect "butonul de staționare" și omisiunea de a trage de frâna de mân și a opri contactul motorului la staționarea autobuzului acesta fiind salariatul reclamantei și a produs fapta cauzatoare de prejudiciu în timpul serviciului, în legtur cu serviciul, cu vinovție.
De asemenea tribunalul a apreciat c nu era nevoie ca din comisia tehnic de constatare a urmrilor evenimentului-accident din 13.10.2008 întrunit la 16.10.2006 s fac parte și un reprezentant al sindicatului din unitate deoarece nu s-a aflat angajatorul în situația prevzut de art.56 din Contractul Colectiv de Munc la nivel de unitate, Cap.VI Protecția Social, respectiv, nu s-a constatat c accidentul se datoreaz unor cauze tehnice sau de alt natur, independente de voința conductorului auto ci s-a stabilit clar c singurul vinovat de producerea coliziunii este pârâtul.
Comisia a stabilit clar c acesta, din greșeal a acționat pedala de accelerație și autobuzul nefiind asigurat cu nici o instalație de frânare, de parcare sau staționare s-a pus în mișcare și a tamponat autobuzul staționat în fața sa, la alimentare motorin.
Împotriva hotrârii a declarat recurs pârâtul, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, cu urmtoarea motivare:
din cuprinsul sentinței atacate argumentele de fapt și de drept pentru care au fost înlturate aprrile pârâtului. În schimb hotrârea conține motive, fie contradictorii, fie strine de natura pricinii, precum și constatri de fapt în contradicție cu probele administrate.
Astfel recurentul a susținut c evenimentul care a dus la avarierea celor 2 autobuze s-a petrecut în incinta Autobazei Militari (nu pe drumuri publice). El a constat în tamponarea autobuzului cu nr. de inventar 4426, staționat în vederea alimentrii, de ctre autobuzul recurentului-pârât, cu nr. de inventar 4413, care, pentru început, staționa, de asemenea, "la rând la motorin pentru alimentat". Recurentul-pârât a declarat c s-a rotit în scaun și a atins pedala de accelerație, iar autobuzul 4413 s-a pus în mișcare cu toate c fusese blocat prin apsarea butonului de blocare (frân de staționare) și, drept consecinț, ar fi trebuit s rmân pe loc, fr ca atingerea pedalei s aib efectul plecrii autobuzului (conform cunoștințelor sale de la acel moment)
Recurentul a susținut c nicio clip nu a afirmat c butonul de blocare ar fi fost defect, ci doar faptul c nu și-a putut explica (pe baza cunoștințelor de la acea vreme) de ce acționarea butonului de blocare nu a avut efectul scontat ori de ce s-a produs deblocarea, respectiv dezactivarea sistemului de blocare a pornirii la atingerea pedalei de accelerație.
Recurentul-pârât a artat c nu i s-a fcut un instructaj de exploatare a vehiculului nou din dotare, așa cum cereau dispozițiile art.9 pct.17 din Regulamentul intern. Ori, în aceste condiții, nu ii poate fi imputat fapta de a-și pus încrederea în butonul de blocare, despre care a aflat mult mai târziu c, deși se cheam frân de staționare, el nu reprezint nici pe departe un instrument sigur împotriva rulrii necontrolate a autobuzului.
In acest context, a susținut recurentul, sunt strine de natura cauzei și de aprrile pârâtului, toate acele considerente ale instanței care tind spre ideea înlturrii unui defect care nu a fost niciodat invocat în aprare de pârât, cum sunt considerentele instanței referitoare la obligația conductorului de autobuz de a verifica starea tehnic înainte de ieșirea în traseu în condițiile în care evenimentul s-a petrecut noaptea la retragerea din traseu; constatarea c șoferul a apreciat starea bun de circulație a mașinii prin semnarea foii de parcurs ce reprezint o dovad a îndeplinirii obligațiilor pârâtului; cele referitoare la lipsa consemnrii vreunui defect în foaia de parcurs ori cele referitoare la lipsa afișrii vreunui defect pe displayul de bord.
Starea activ și starea inactiv a unui instrument de bord sunt dou stri normale de funcționare ale aceluiași instrument.
Prin urmare nu se poate "reține clar vinovția salariatului" din faptul c o fiș tehnic sau un display de bord nu au consemnat o normalitate ca pe un defect".
Recurentul a artat c se impunea cercetarea cauzelor care au dus la trecerea dintr-o stare în alta, sens în care recurentul susține c instanța a reținut c salariatul a produs în mod direct prejudiciu reclamantei prin " omisiunea de a acționa corect butonul de staționare" sau pentru faptul c nu l-a folosit corespunztor".
Instanța fondului trebuia s analizeze dac pârâtul știa ori dac trebuia de s știe de undeva care era acea poziție "corect" sau "corespunztoare" a butonului de blocare, pentru a putea aprecia asupra culpei ori asupra cauzelor exoneratoare de rspundere invocate respectiv cauza neprevzut.
Art. 9 din Regulamentul intern prevede c ", prin personalul de conducere are urmtoarele obligații: pct. 17 - "s asigure instruirea personalului cu privire la exploatarea vehiculelor.noi din dotare".
Din rspunsul la interogatoriu al pârâtului, instanța reține c recurentul și-a însușit instructajul pentru noul autobuz, acesta fiindu-i fcut de un alt șofer de la alt autobaz. De fapt, rspunsul exact al pârâtului a fost c "instructajul a fost superficial fcut de alt șofer de la alt autobaz".
Instanța trece cu ușurinț peste faptul c instructajul fcut de un "alt șofer" nu reprezint o îndeplinire a obligației de a-și instrui personalul. Faptul c un alt șofer ofer o seam de explicații (superficiale) nu scutește personalul de conducere de îndeplinirea obligației sale. (o instruire nespecific poate fi cauza unor credințe sau așteptri greșite cu privire la funcționare unor instrumente).
rspunde la întrebarea similar (nr. 5) din interogatoriul c "instruirea s-a fcut în autobaz și pe traseu conform foii de parcurs" și insist asupra vechimii în munc a pârâtului. Din foaia de parcurs coroborat cu afirmațiile reclamantei instanța reține c la 26.09.2006 pârâtul a fost pontat 2 ore timp în care a fost instruit teoretic cât și practic privind exploatarea autobuzelor Mercedes.
Constatarea instanței este în contradicție cu conținutul înscrisului "foia de parcurs" din 26.09.2006 care consemneaz cu totul altceva sub semntura pârâtului, și anume:, autobuz de la - Autobaza Militari ora 11-13". A duce un autobuz dintr-o parte în alta nu înseamn instructaj teoretic și practic nefiind verosimil c cineva ar fi putut s conduc și s citeasc in același timp cele 91 de pagini ale instrucțiunilor de utilizare.
Practic, a susținut recurentul pârât, lipsește orice fel de înscris sau orice fel de alt dovad verosimil care s ateste c a fost instruit și c ar fi avut de unde s știe care era poziția"corespunztoare" sau "corect" a butonului de blocare/frân de staționare ori care erau acele manevre care ar fi putut s duc la dezactivarea sa.
Pârâtul a invocat și faptul c niciuna din cele 91 de pagini ale instrucțiunilor de utilizare pentru conductori auto (referitoare la Mercedes ) nu conține vreo instrucțiune de utilizare a comutatorului "frân de staționare" ("buton de blocare") ori vreo avertizare cu privire la anumite condiții în care are loc o dezactivare.
Instanța nu s-a pronunțat asupra acestei dovezi administrate și nu a adus nici un argument pentru care a înlturat aceast aprare a pârâtului, fiind de altfel și greu de înțeles cum a apreciat instanța asupra "omisiunii de a acționa corect butonul". care este acea fapt (omisiv sau comisiv) prin care s-au înclcat normele legale, regulamentul intern, contractul colectiv de munc, etc. care s fi fost svârșit cu vinovție de salariat?
Simpla existenț a unui prejudiciu nu poate constitui temeiul atragerii rspunderii salariatului.
Daca atingerea pedalei de accelerație cumulat cu o anume poziție a butonului de blocare a fost cauza dezactivrii frânei de staționare, nu se poate reține vreo culp în sarcina salariatului, cât vreme nu exist nici o dovad c recurentul-pârât știa sau trebuia s știe ori c a prevzut sau c ar fi trebuit s prevad o asemenea consecinț.
Hotrârea a fost dat cu aplicare greșit a Contratului colectiv de munc la nivel de unitate, (care prevede o alt cauz de nerspundere - cauza independent de voința conductorului auto).
Art. 56 din Contractul colectiv de munc la nivel de unitate prevede c: " va suporta pe costuri reparația.daca se constata de ctre o comisie tehnic c accidentul se datoreaz unor cauze tehnice sau de alt natur independente de voința conductorului auto. Din comisia tehnic va face parte și un reprezentant al sindicatului." (cerința imperativ)
Interpretând greșit M la nivel de unitate, instanța reține c "nu era nevoie ca din comisia tehnic de constatare a urmrilor evenimentului.s fac parte și un reprezentant al sindicatului. deoarece nu s-a aflat angajatorul în situația prevzut de art. 56 din Contractul colectiv de munc. respectiv nu s-a constatat c accidentul se datoreaz unor cauze tehnice sau de alt natur independente de voința conductorului auto, ci s-a stabilit clar ca singurul vinovat este pârâtul".
Recurentul a apreciat c instanța face o regretabil confuzie între cauze și urmri. Vinovția nu se stabilește în funcție de urmri. Iar comisia nu trebuia s cerceteze urmri, ci cauze/împrejurri. Pentru c anumite cauze cum sunt cele prevzute de art. 270 alin 2 din Codul Muncii (forța major, cauze neprevzute și care nu puteau fi înlturate) ori cele prevzute în teza inițial a art. 56 din CCM (cauze tehnice, cauze independente de voința conductorului auto) sunt exoneratoare de rspundere. Comisia tehnic trebuia s cerceteze cauzele pentru a se putea stabili vinovția.
A îngdui angajatorului s stabileasc de unul singur cauzele și respectiv vinovția salariatului, fr a observa c aceast stabilire unilateral a fost posibil tocmai prin nesocotirea unei obligați prevzute în CCM în sarcina (întrunirea comisiei tehnice în compunerea legal) înseamn a-i recunoaște angajatorului puteri arbitrare de natur s goleasc de conținut principiul legalitții. Practic și-a preconstituit dovezi în condiții de nelegalitate, iar instanța le-a acordat valoare probant.
Intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Analizând sentința recurat prin prisma criticilor formulate și cu aplicarea art.3041Cod procedur civil, Curtea reține urmtoarele:
În mod corect instanța de fond a apreciat c sunt îndeplinite condițiile privind rspunderea patrimonial a pârâtului, interpretând corect situația de fapt cu aplicarea dispozițiilor legale incidente.
Astfel, nu pot fi reținute criticile pârâtului din recurs, în sensul c instanța ar fi reținut c butonul de blocare ar fi fost defect, întrucât aceasta a fost doar una dintre ipoteze, pe care instanța a înlturat-o motivat.
În fapt, instanța de fond a reținut c pârâtul nu s-a asigurat de împotriva rulrii necontrolate a autovehiculului în momentul în care acesta staționa cu motorul pornit, prin faptul c nu a acționat frâna de mân.
Împrejurarea c pârâtul a încercat s asigure autobuzul cu așa numitul "buton de blocare" nu este relevant, întrucât, conform instrucțiunilor de utilizare (filele 76 și urm. dosar fond) frâna de staționare nu se folosește pentru a asigura autobuzul împotriva deplasrii necontrolate, caz în care acesta se asigur, conform regulilor generale, cu frâna de mân.
Aspectele privind insuficientul instructaj al pârâtului cu privire la tehnologia nou a autobuzului nu sunt de natur s îl exonereze de rspundere patrimonial, întrucât pârâtul a semnat fișa de instruire, a primit manualul de utilizare în care era descris și metoda, pe care a încercat s o utilizeze, în încercarea de a asigura staționarea mașinii, astfel încât culpa în manevrarea greșit a butonului de comand îi aparține în exclusivitate. De asemenea se constat c recurentul pârât nu a sesizat conducerea cu eventuale obiecțiuni referitoare la modul în care s-a efectuat instruirea tehnic pentru noul autovehicul și nici nu a invocat cauzele exoneratoare de rspundere referitoare la lipsa vinovției, menționate în prezentul recurs, la momentul reținerii în sarcina sa rspunderii disciplinare, necontestând aplicarea sancțiunii disciplinare.
Curtea apreciaz c pârâtul era obligat s ia toate msurile pentru a preveni mișcarea necontrolat a autobuzului, inclusiv în cazul unui gest involuntar, cum este cel pe care susține c l-a fcut, lovind accidental pedala de accelerație.
În cauz, nu se pune problema constatrii unui accident din motive de natur tehnic, ce ar fi impus constituirea unei comisii de analiz și ar fi transferat prejudiciul în sarcina angajatorului, în condițiile în care culpa șoferului este neechivoc, astfel încât nu exist o împrejurare de natura forței majore care s îl exonereze de rspundere.
Faț de aceste împrejurri, Curtea constat c susținerile recurentului pârât nu sunt de natur a dovedi nelegalitatea și netemeinicia sentinței primei instanțe,care a aplicat corect dispozițiilor art. 270 din Codul Muncii, motiv pentru care, în baza art.312 Cod procedur civil va respinge recursul acestuia ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul împotriva sentinței civile nr.6817 din data de 04.11.2008 pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a VIII a Conflicte de Munc și Asigurri Sociale în dosarul nr.35555/3/LM/2007, în contradictoriu cu intimata Regia Autonom de Transport
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public azi, 08.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red.
Tehnored.
2 ex./08.05.2009
Jud.fond:
Dalina
Președinte:Cristescu SimonaJudecători:Cristescu Simona, Uță Lucia, Rotaru Florentina