Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 47/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 47
Ședința publică din data de 25 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu
JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Traian Logojan Ioana
: --- -
Grefier:
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâtul G cu domiciliul în P, Cartier Târsei,-, județul P, împotriva sentinței civile nr.1338 din 24 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata reclamantă Regia Națională a Pădurilor - Romsilva - Direcția Silvică P cu sediul în P,-, jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurentul pârât reprezentat de avocat din Baroul Prahova, conform contractului de asistență judiciară nr. 70 din 18 decembrie 2007 și intimata reclamantă Regia Națională a Pădurilor - Romsilva - Direcția Silvică P, reprezentată de consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Recurentul pârât G depune la dosar un borderou cu înscrisurile atașate, respectiv: copia sentinței civile nr. 1220 din 26 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul -, Ordonanța nr. 1087/P/2004 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina și în original, Încheierea de autentificare nr. 258 din 24 ianuarie 2008 emisă de Biroul notar Public - și.
Părțile având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat și solicită cuvântul asupra recursului.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurentul pârât G având cuvântul prin apărătorul său în susținerea recursului, arată că instanța de fond i-a încălcat dreptul la apărare întrucât citarea sa s-a făcut în mod greșit la vechea adresă, unde locuiește doar soția sa de care este despărțit în fapt și care a refuzat să- trimită actele de procedură emise de Tribunalul Prahova.
Susține de asemenea că acțiunea formulată de reclamanta Regia Națională a Pădurilor - Romsilva - Direcția Silvică P este tardiv formulată motiv pentru care a invocat prescripția dreptului la acțiune.
Se arată că reclamanta a formulat acțiunea după trecerea unui termen de 3 ani de la momentul nașterii dreptului la acțiune.
Actele de control au fost efectuate la trei date diferite respectiv 15 martie 2004, 27 martie 2004 și 27 aprilie 2004.
Recurentul precizează că înscrisurile intitulate "angajamente de plată" prin care se pretinde că acesta a recunoscut debitul, au fost întocmite la aceleași date deși nu mai erau prevăzute de Codul muncii.
Dreptul la acțiune s-a născut la aceste date iar reclamanta a depus acțiunea cu mult peste termenul prevăzut de lege.
Se mai susține de recurent că, Tribunalul Prahova a respins acțiunea formulată de aceeași reclamantă împotriva numiților G și aflați în aceeași situație, ca tardiv formulată.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina a pronunțat în dosarul nr.1087/P/2004 o ordonanță în 16 decembrie 2005, prin care au fost scoși de sub urmărire penală pentru infracțiunea de neglijență în serviciu, prevăzută de art. 249 Cod penal și a dispus neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de gestiune frauduloasă, prevăzută de art. 214 alin. 1 Cod penal, deoarece lipsește vinovăția ca element constitutiv al infracțiunii.
Recurentul susține de asemenea, că Tribunalul Prahoval -a obligat să achite o sumă mai mare decât prejudiciul care se pretinde fi fost produs, motiv pentru care a era necesară efectuarea unei expertize de specialitate, care să stabilească exact contravaloarea materialului lemnos imputat cât și volumul acestuia.
În concluzie se solicită admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii atacate și pe fond respingerea acțiunii ca prescrisă. Fără cheltuieli de judecată.
În subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei la instanța de fond pentru a se pronunța asupra aspectelor invocate.
Consilier juridic având cuvântul pentru intimata reclamantă solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile nr.1338 din 24 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Prahova, ca temeinică și legală, arătând în esență că:
Față de motivul invocat de recurent vizând încălcarea de către instanța de fond a dreptului la apărare, este de precizat că Regia Națională a Pădurilor - Romsilva - Direcția Silvică P nu avea de unde să cunoască noul domiciliu al recurentului iar procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Se arată de asemenea, că la instanța de fond pârâtul nu a combătut în niciun fel pretențiile emise de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva - Direcția Silvică P și nici nu a făcut dovada că acestea ar fi mult prea mari în raport de prejudiciul produs.
CURT E
Deliberând asupra recursului civil de față, constată.
Reclamanta Direcția Silvică P din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, a chemat în judecată pârâtul G pentru a fi obligat la despăgubiri în sumă de 30945,29 lei.
În motivarea acțiunii reclamanta a susținut că pârâtul a funcționat în calitate de pădurar la pârâtă și a creat acesteia un prejudiciu în îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu în sumă de 30945,29 lei pentru care și-a luat angajament de plată din care a achitat suma de 576,24 lei, iar apoi a părăsit unitatea și nu a mai achitat diferența de prejudiciu.
În cauză au fost administrate probe cu înscrisuri.
Tribunalul Prahova, prin sentința nr. 1338 din 24 octombrie 2007, admis acțiunea și a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 30.945,29 lei ce reprezintă echivalentul masei lemnoase lipsă în gestiunea acestuia în calitatea sa de pădurar pe care nu a putut să o justifice, prejudiciul în legătură cu care reclamantul și-a asumat angajament de plată, sumă ce constituie pagubă cauzată angajatorului conform art. 270 din Codul muncii.
Împotriva acestei sentințe, pârâtul a declarat recurs criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând în principal modificarea în tot a sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca fiind prescrisă, iar în subsidiar casarea cu trimitere a cauzei spre rejudecare.
Criticând hotărârea recurentul-pârât a susținut că la fond a fost citat în mod greșit în municipiul Câmpina,- în loc de orașul, Cartier Târsei,-, județul P, situație în care i-a fost încălcat dreptul la apărare, iar acțiunea reclamantei este tardiv formulată fiind îndeplinit termenul de prescripție de 3 ani de la nașterea dreptului din 15 martie, 27 martie și 27 aprilie 2004, angajamentele de plată nu mai erau prevăzute de Codul muncii.
Pe de altă parte, pârâtul nu se face vinovat de producerea prejudiciului care se încadrează în riscul normal al serviciului conform art. 270 pct.2 din Codul muncii, iar după efectuarea cercetărilor s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunea de gestiune frauduloasă, neexistând nici o legătură între activitatea de tăiere și sustragere de arbori și cea de neefectuarea pazei, care de altfel nici nu putea fi efectuată de pârât pe distanța de până la 25 km. de pădure.
Se mai arată că pentru stabilirea prejudiciului real este necesară efectuarea unei expertize de specialitate care să stabilească contravaloarea materialului lemnos lipsă și volumul acestuia.
Curtea, analizând sentința atacată în raport de criticile formulate, actele dosarului și dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
La judecarea în fond a cauzei pârâtul a fost citat la domiciliile menționate în acțiune din mun. Câmpina,- atât la termenele acordate cât și la ultimul termen când au avut loc dezbaterile.
În realitate, domiciliul acestuia, așa cum a susținut și în motivele de recurs este în orașul, Cartier Târsei,-, așa cum, de altfel, rezultă și din declarația autentică dată de, soția pârâtului de care este despărțită în fapt, de o mai lungă perioadă de timp pârâtul mutându-se la părinții săi la adresa de mai sus.
În atare situație, în mod greșit s-a procedat la judecarea cauzei de către prima instanță, în condițiile în care pârâtul nu a fost prezent la niciunul din termenele acordate și nici la jud ecarea în fond, fiind aplicabile în speță dispozițiile art. 312 alin.(5) Cod pr.civilă.
Potrivit acestor dispoziții legale, instanța a cărei hotărâre este recurată și soluționează procesul în lipsa părții care nu a fost regulat citată atât la administrarea probelor cât și la dezbaterea fondului, instanța de recurs va dispune casarea hotărârii și trimiterea acesteia spre rejudecare instanței care a pronunțat hotărârea casată.
Așadar, constatându-se că instanța de fond a soluționat cauza cu procedura nelegal îndeplinită, Curtea va admite recursul de față și va casa cauza cu trimitere spre rejudecare pe fond aceluiași tribunal, prilej cu care vor fi avute în vedere apărările formulate și motivele de recurs invocate de către pârât.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul G împotriva sentinței civile nr. 1338 din 24 octombrie 2007 pronunțate de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta Direcția Silvică P din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA și în consecință:
Casează sentința sus-menționată cu trimitere spre rejudecare aceluiași tribunal, conform considerentelor prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Traian Logojan Ioana
--- - - - --- -
GREFIER,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Tehnored.TL/SȘ
3 ex./11.02.2008
f- Tribunalul Prahova
Președinte:Cristina Mihaela MoiceanuJudecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Traian Logojan Ioana
