Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 50/2008. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.50/
Ședința publică din 23 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ion Ioneci
JUDECĂTOR 2: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 3: Virginia Filipescu
Grefier - - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza privind judecarea recursului declarat de pârâtul, domiciliat în G,-, --10,.21, jud.G împotriva sentinței civile nr.1503/12.10.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata - SRL G, cauza având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 21.01.2008 care s-au consemnat în încheierea de ședință din aceeași zi când instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea în cauză la data de 23.01.2008.
CURTEA
Asupra recursului înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI, Secția Conflicte de Muncă și Asigurări sociale sub nr-.
Examinând actele si lucrările dosarului constata următoarele:
Prin sentința civila nr. 1503 / 12.10.2007 a Tribunalului Galațis -a admis acțiunea formulata de reclamanta - SRL G în contradictoriu cu paratul.
S- a obligat paratul la plata către reclamanta a sumei de 3329,81 RON cu titlu de despăgubiri materiale.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați sub nr. 5763/121/10.08.2007 reclamanta - SRL a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 3329,81 lei.
În motivare, a arătat că pârâtul nu a deconectat de la sursa de curent un aparat de sudură, acesta a fost prins într-un incendiu și distrus total, prejudiciind societatea.
La dosar au fost depuse înscrisuri: fișa postului ( f 28), extras din regulamentul intern ( f 9-10), contract individual de muncă ( f 3-4), facturi fiscale( f 5,6,12,13), certificat de garanție( f 7), nota de cercetare( f 10,23).
A fost administrată proba cu interogatoriul pârâtului și proba cu martorul ( f 32).
Analizând materialul probator administrat, instanța a reținut următoarele:
Din cuprinsul contractului individual de muncă și al fișei postului rezultă că pârâtul era angajat ca mecanic la societatea reclamantă.
Potrivit art. 270 (1) din codul muncii, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Conform art.271 alin.1 din codul muncii, pentru a exista răspundere patrimonială este necesar sa fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții de fond: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui ce a produs paguba, fapta ilicita a salariatului, săvârșită în legătură cu munca sa, prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului,raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, vinovăția (culpa) salariatului.
În literatura de specialitate se apreciază ca pentru stabilirea răspunderii patrimoniale, caracterul ilicit al faptei se analizează in raport cu obligațiile de serviciu, decurgând din contractul individual de munca, in conținutul căruia sunt incluse, pe lângă obligațiile concrete, specifice naturii, funcției, felului si locului muncii, toate celelalte îndatoriri prevăzute de legi si de alte acte normative.
De asemenea, răspunderea patrimoniala presupune un rezultat dăunător care sa se concretizeze intr-o paguba cu valoare economica iar aceasta sa fi fost determinata de salariați din vina si in legătura cu munca lor, prin aceasta înțelegându-se legătura necesara dintre doua fenomene cauza si efect.
In speță, din răspunsul la interogatoriu și din depoziția martorului( f 32), instanța retine că pârâtul s-a oferit să oprească comutatorul aparatului de sudură la sfârșitul programului, în condițiile în care curentul electric era oprit din cauza unei avarii. Instanța apreciază, funcție de afirmațiile martorului că această operațiune nu este una care să necesite specializare, este una banală și nu este de natură să încalce atribuțiile stabilite pârâtului prin fișa postului. Deși pârâtul a confirmat verbal martorului( maistrul său) că a oprit comutatorul, în timpul nopții, s-a produs un scurt circuit și aparatul de sudură a luat foc. Pârâtul nu a putut explica și nici dovedi instanței motivele pentru care, deși susține că a oprit comutatorul, totuși aparatul a ars. A fost de acord cu explicația logică a martorului în sensul că, dacă ar fi fost oprit comutatorul, nu s-ar fi putut produce scurtcircuitul. Din raportul întocmit de maistru după producerea evenimentului, rezultă că a găsit comutatorul aparatului pe poziția pornit( f 11), ceea ce denotă că pârâtul nu și-a îndeplinit obligația asumată. Chiar dacă la producerea evenimentului au contribuit și cauze externe, pârâtul nu a dovedit că a existat un caz de forță majoră. Prin fapta sa de a nu opri comutatorul a contribuit la producerea prejudiciului.
În ceea ce privește prejudiciul, din nota de cercetare( f 10,23) a rezultat că aparatul a fost distrus în întregime, nu se mai poate repara, valoarea unuia nou fiind de 2973,21 lei, conform facturii fiscale depuse la fila 5. împreună cu aparatul au fost distruse și alte dispozitive ale acestuia( f 11), în valoare de 4611,25( f 12), valoarea totală a prejudiciului fiind de 3329,81 lei.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs pârâtul considerând-o nelegala și netemeinică pentru următoarele motive:
In cauza nu sunt întrunite condițiile enunțate de art 271 al. 1 din codul muncii și nu poate opera răspunderea sa patrimoniala.
Astfel, reclamanta nu a făcut dovada existenței raportului de cauzalitate intre fapta ilicită si prejudiciu.
Nu s-a efectuat nici expertiza tehnica de specialitate care sa stabilească în mod clar că distrugerea totală a aparatului de sudură s-a datorat faptului că respectivul comutator nu a fost oprit.
Deși instanța de fond a reținut ca la producerea evenimentului a contribuit și cauze externe, stabilește totuși vinovăția sa exclusivă în cauzarea prejudiciului, cu toate că probele administrate sunt insuficiente pentru a putea conduce la o asemenea concluzie.
A mai apreciat că nu s-a dovedit nici vinovăția sa, iar simpla declarație a martorului nu este suficienta.
In drept a întemeiat recursul pe disp. art. 299 si urm. cpc, 304 pct. 9 cpc.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat deoarece sentința este legala si temeinica.
In cauza din toate probele administrate rezulta vinovăția salariatului.
A invocat si faptul ca recursul nu este motivat pe temei de drept.
Analizând sentința civilă recurată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate de către recurent, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în baza disp. art. 304 indice 1.c Cod Penal și art. 306 alin. 2.civilă Cod Penal, Curtea apreciază că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Cu privire la afirmația intimatei privind lipsa motivării recursului pe temei de drept, instanța constata ca recurentul a indicat prevederile art 304 pct 9 cpc. Din acest motiv nu se poate retine lipsa motivării in drept a recursului.
În ceea ce privește dovedirea existenței faptei ilicite, din probele administrate nu reiese săvârșirea acesteia. Astfel din interogatoriu nu rezulta ca recurentul nu si-a îndeplinit obligația asumata. Mai mult, prin declarația data in instanței, martorul precizează ca obligația de oprire a aparatului de sudura este a sudorului si nu a paratului. Cu atât mai mult, din probe reiese ca recurentul a anunțat că a oprit aparatul, iar conducătorul locului de munca confirma ca acesta l-a anunțat de îndeplinirea sarcinei.
De asemenea, din declarația martorului, reiese ca sarcina a fost trasata către in calitate de sef echipa și nicidecum recurentului pârât.
De altfel, martorul nu a verificat nici personal nici prin seful de echipa îndeplinirea obligației de către recurent.
Cu privire la obligațiile si îndatoririle prevăzute in fisa postului, se retine obligația generala a fiecărui angajat de a păstra in bune condiții bunurile societății. Din probele administrate nu poate fi constatata neîndeplinirea de către recurent a acestei obligații.
Referitor la legătura de cauzalitate, din probele administrate nu reiese ca sursa defectării aparatului de sudura este poziția "pornit" a comutatorului acestuia. Cauza de deteriorare a aparatului de sudura a fost identificata ca fiind un incendiu exterior aparatului conform constatării tehnice a firmei ce asigura garanția aparatului de sudura (fila 8 si fila 23), a referatului maistrului (fila 11) si a declarației martorului (fila 35).
Reclamanta nu a făcut dovada respectării prevederilor Legii 307 / 2006 privind apărarea împotriva incendiilor Cap 2 Secțiunea 6, art. 19 litera p care prevăd ca bligațiile administratorului, conducătorului instituției, utilizatorului si salariatului sunt, printre altele, să informeze de îndată, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea si stingerea cu forte si mijloace proprii a oricărui incendiu, iar în termen de 3 zile lucrătoare să completeze si să trimită acestuia raportul de intervenție din care sa rezulte cauza reala a incendiului in baza cercetării si stabilirii cauzelor acestuia.
De asemenea, nu rezulta din probatoriu ca au fost respectate prevederile normelor generale de apărare împotriva incendiilor prevăzute de Ordinul 163/28.02.07 care prevăd la art 101. lit c ca seful sectorului de activitate, atelier, secție, depozit, instalație etc. în care se execută operațiuni cu foc deschis are obligația să asigure măsuri pentru controlul după terminarea lucrării. Mai mult, din declarația martorului (fila 35) rezulta ca aceasta prevedere legala referitoare la controlul ce trebuie efectuat după terminarea lucrărilor nu a avut loc, acesta neverificând susținerile recurentului parat ("l-am întrebat daca a scos aparatul de sub tensiune si daca e cazul sa verific dar m-a asigurat ca si-a îndeplinit sarcina").
Din referatul (fila 11si fila 35) întocmit de martorul si declarația acestuia, nu se specifica exact starea in care a fost găsit comutatorul după incendiu, ci se face numai o supoziție care nu are consecințe juridice ("nu s-ar fi produs incendiul daca paratul ar fi mutat comutatorul pe poziția 0"), fără a se identifica adevărata cauza a incendiului.
Având in vedere cele precizate, nu se poate retine legătura de cauzalitate dintre poziția comutatorului si incendiul cauzator de prejudiciu.
de aceste considerente, recursul este întemeiat, instanța de recurs dând o alta interpretare materialului probator administrat in cauza.
In consecință, in baza disp. art. 304 indice 1 si 312 alin. 1, 2 și 3.pr. Civila, se va admite recursul, se va modifica sentința civila recurată si, in rejudecare, se va respinge ca nefondata acțiunea, nefiind întrunite elementele răspunderii patrimoniale prevăzute de art. 270 din codul muncii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul, domiciliat în G,-, --10,.21, jud.G împotriva sentinței civile nr.1503/12.10.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Modifică în tot sentința civilă nr.1503/12.10.2007 a Tribunalului Galați și în rejudecare:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta - SRL G în contradictoriu cu pârâtul,ca nefondată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 23 Ianuarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
dec.jud.-/19.02.2008
Tehnored./2 ex./ 22 Februarie 2008
Fond:-
Asistenți jud.-
Președinte:Ion IoneciJudecători:Ion Ioneci, Marioara Coinacel, Virginia Filipescu