Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 536/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 536/2009
Ședința publică de la 07 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Monica Maria Mureșan JUDECĂTOR 2: Victor Crețoiu
- - - JUDECĂTOR 3: Nicoleta
- - judecător
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului promovat de pârâții, și, împotriva sentinței civile nr. 348 din 28 martie 2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal efectuat în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, nefiind cereri formulate în cauză, în raport de actele dosarului și împrejurarea că se solicită judecarea pricinii în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin cererea înregistrată la ribunalul Hunedoara sub nr-, reclamanta Curtea de APEL ALBA IULIAa chemat în judecată pârâții, și pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța instanța să oblige pârâtele la restituirea sumelor încasate necuvenit reprezentând diferențe de salariu, așa cum au fost calculate în urma controlului de audit.
Prin sentința civilă nr.472/2006, Tribunalul Hunedoaraa declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Alba, pe considerentul prevăzut de art.272 al.1 Codul Muncii, respectiv că judecarea conflictelor de muncă este de competența instanței în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul.
Cererea reclamantei a fost motivată prin aceea că în urma controlului de audit desfășurat la sediul Tribunalului Hunedoaras -a stabilit că au fost achitate pârâtelor drepturi salariale mai mari decât cele cuvenite, în cuantum total de 164.382.199 lei; în urma verificării fișelor de evaluare și a salariilor de încadrare a personalului auxiliar de specialitate la ribunalul Hunedoara și Judecătoria Deva pe anul 2004, s-a constatat că determinarea salariilor de bază s-a făcut greșit, așa încât a rezultat diferența sus arătată, astfel:
- - 96 lei
- - 1338 lei
- - 937 lei
- - - 1210 lei
- - 1238 lei
- Copil - 809 lei
- - 1461 lei
- - 1125 lei
- - 339 lei
- - 550 lei
- - 929 lei
- - 1373 lei
- - 938 lei
- - 118 lei
- - 827 lei
- - 969 lei
- - 1099 lei
- - 1081 lei
- - 118 lei
- - 827 lei
- - 969 lei
- - 1099 lei
- - 1081 lei
În drept au fost invocate disp.art.272 Codul Muncii, Ordinul nr.39/c/2001 și Metodologia pentru stabilirea normelor de evaluare a performanțelor profesionale și acordare a salariilor de bază pentru personalul auxiliar.
În întâmpinarea formulată de pârâta s-a arătat că aceasta este de acord cu admiterea acțiunii, cu mențiunea ca suma datorată să i se rețină în tranșe lunare.
Pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca nelegală și netemeinică, suma plătită fiind rezultatul unui calcul financiar greșit, că aceasta ar reieși dintr-o lipsă a ierarhizării posturilor în cadrul instanțelor, a unor neregularități provenite din plata nejustificată a unor premii acordate funcționarilor publici.
De asemenea, pârâta a formulat și cerere reconvențională solicitând recalcularea tuturor drepturilor salariale, având în vedere faptul că fișa de evaluare a fost greșit calculată. In drept au fost invocate prev. art.119 Cod pr.civ.
Această cerere a fost disjunsă de către instanță în baza art.165 cod pr.civ. înainte ca instanța să lase cauza în pronunțare.
Prin întâmpinarea formulată de celelalte pârâte, s-a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, cu motivarea că nu datorează sumele de bani arătate de reclamantă, că reclamanta nu face dovada caracterului necuvenit al acestor sume;
s-a mai arătat că la constatarea nr.2 din actul de audit s-a făcut verificarea fișelor de evaluare a salariilor de încadrare și că s-au încasat salariile în baza grilei de salarizare stabilită de legea nr.50/1996.
In drept au fost invocate prev. art.1169 cod civil, art.287 Codul Muncii și legea nr.50/1990.
Prin sentința civilă nr. 252/2009, pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul cu nr. de mai sus, acțiunea a fost respinsă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Pârâtele au calitatea de personal auxiliar de specialitate la udecătoria Deva și Tribunalul Hunedoara.
În urma controlului de audit desfășurat la sediul Tribunalului Hunedoara în perioada 15 - 31.08.2005 s-a stabilit că au fost achitate pârâților drepturi salariale mai mari decât cele cuvenite, în cuantum total de 164.382.199 lei.
Sumele au fost cuprinse într-un tabel depus la fila 29 din dosarul Tribunalului Hunedoara, din care reiese că sumele încasate necuvenit provin din încălcarea prevederilor legale privind salariul de încadrare stabilit în urma evaluării profesionale pe anul 2004.
La dosar au fost depuse copii după carnetele de muncă ale pârâtelor din care reiese evoluția profesională a acestora precum și fișele de evaluare întocmite pentru fiecare pârâtă.
Din extrasul actului întocmit în urma controlului, a reieșit faptul că nu au fost aplicate în totalitate a prevederilor nr.39/C/2001, în sensul că nu au fost ierarhizate posturile din cadrul instanțelor prin calcularea punctajului mediu ca medie aritmetică a punctajului minim și maxim, date ce trebuiau înscrise în fișa fiecărui post, necesare determinării salariului de încadrare între limite.
S-a concluzionat că au fost încălcate prevederile legii nr.50/1996 și legea contabilității nr.82/1991, modificate.
Recomandările comisiei au fost acelea de a se recupera suma de 164.382.199 lei cu respectarea prevederilor legale.
Potrivit art.272 al.1, salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie.
In acest caz, nu ne aflăm în situația răspunderii patrimoniale propriu-zise care se întemeiază pe o faptă săvârșită cu vinovăție, ci în situația obligației de restituire care are la bază plata lucrului nedatorat, îmbogățirea fără justă cauză.
Așadar sunt supuse restituirii sumele necuvenite cu titlu de drepturi bănești decurgând din executarea unui contract individual de muncă(salarii, sporuri, premii).Cum în speță pârâtele au fost beneficiarele unor sume nedatorate, în baza textului de lege mai susmenționat, instanța a admis acțiunea și a obligat pârâtele la restituirea sumelor așa cum au fost ele evidențiate în actul de control.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtele solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
În expunerea de motive arată că, în mod greșit, prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale active a Curții de APEL ALBA IULIA. Potrivit art. 60 alin.4 din Legea nr. 567/2004 salarizarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești se stabilește prin lege specială, deci nu de reclamantă în baza unor prevederi contractuale.
Curtea de Apel nu are calitatea de a promova o acțiune întemeiată pe dispozițiile art. 272 alin.1 Codul Muncii, deoarece acest text de lege se referă la sumele încasate necuvenit de salariat, iar art. 85 alin.1 din Legea nr. 567/2004 conferă președintelui Curții de Apel prerogativa de a dispune sancțiuni disciplinare, ceea ce nu este cazul în speță.
Lipsa calității procesuale active a reclamantei derivă din faptul că aceasta nu are calitatea de ordonator de credite în scopul salarizării personalului auxiliar, această calitate deținând-o doar Ministerul Justiției.
Coroborând prevederile art. 20 alin.1 și alin.4 și art. 21 din Legea nr. 500/2002 cu art. 36 alin.1 din Legea nr. 304/2004, reclamantele concluzionează că tribunalul are calitatea de ordonator terțiar de credite, astfel că acesta achită salariile către personalul auxiliar, deci tribunalul are calitatea de a introduce acțiuni întemeiate pe dispozițiile art. 272 alin. 1 Codul Muncii pentru recuperarea sumelor încasate nejustificat de personalul auxiliar.
Pe fondul cauzei pârâtele apreciază că sumele reținute nu au fost încasate necuvenit, reclamanta nefăcând dovada caracterului necuvenit al acestora.
Acestea mai arată că există inadvertențe între argumentele aduse în motivarea acțiunii și constatările serviciului de audit public intern.
Deliberând asupra recursului de față prin prisma criticilor formulate și din oficiu, potrivit prevederilor art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Recursul este nefondat.
Pârâtele au calitatea de personal auxiliar de specialitate la ribunalul Hunedoara și la udecătoria Deva.
Prin controlul de audit desfășurat la ribunalul Hunedoara în perioada 15-31.08.2005 s-a stabilit că au fost achitate pârâtelor drepturi salariale mai mari decât cele cuvenite în cuantum total de 164.389.199 lei.
.-și cererea pe prevederile art. 272 alin.1 Codul Muncii, Ordinul nr. 39/C/2001 și Metodologia pentru stabilirea normelor de evaluare a performanțelor profesionale individuale și de aplicare a criteriilor de acordare a salariilor de bază între limite, reclamanta Curtea de APEL ALBA IULIA a solicitat să fie obligate pârâtele să-i restituie drepturile salariale încasate necuvenit conform tabelului anexat.
Contrar susținerilor pârâtelor, Curtea de APEL ALBA IULIA are calitate procesuală activă în prezenta cauză.
Potrivit art. 269 și 270 din Codul Muncii, răspunderea patrimonială operează în cadrul raporturilor de muncă dintre angajator și salariat. În conformitate cu art. 14 Codul Muncii, prin angajator se înțelege persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forță de muncă pe bază de contract individual de muncă.
Pârâtele din speță au calitatea de salariați la două instanțe din circumscripția Curții de APEL ALBA IULIA, care are calitatea de angajator al acestora. Potrivit prevederilor art. 37 și 39 din Legea nr. 567/2004 prerogativa numirii personalului auxiliar de specialitate revine președintelui Curții de Apel. în conformitate cu prevederile art. 44 alin.2, art. 48 alin.2, art. 53 alin.1, art. 55 alin.1, art. 56 alin.1, art. 58, art. 75 alin.1, art. 85 alin.1, art. 86 alin.1 și art. 88 alin.1 din Legea nr. 567/2004, evoluția profesională a acestei categorii de personal, precum și toate modificările intervenite în derularea raporturilor de muncă se realizează din dispoziția Curții de Apel.
În plus, potrivit art. 44 din Legea nr. 304/2004, actualizată, Curtea de Apel are calitatea de ordonator secundar de credite, răspunzând, conform art. 10 lit. t din Hotărârea nr. 385/2005, de aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor și de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget.
instanțelor sunt gestionate de Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite potrivit art. 188 din Legea nr. 304/2004, iar conform art. 119 din același act normativ, curțile de apel, în calitate de ordonatori secundari de credite, elaborează proiectele de buget pentru instanțele din circumscripția lor, proiecte în care sunt incluse și drepturile salariale ale personalului auxiliar de specialitate.
Astfel, Ministerul Justiției asigură fondurile necesare pentru instanțe în calitatea sa de ordonator principal de credite, iar curțile de apel în calitate de ordonatori secundari de credite, poartă răspunderea folosirii sumelor primite de la buget și efectuează plata drepturilor salariale inclusiv pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor din circumscripțiile lor.
De asemenea, contrar aprecierilor pârâtelor, sumele în discuție au fost încasate necuvenit de către acestea. Așa cum chiar acestea arată în considerentele recursului sumele respective au fost constatate prin controlul de audit în urma verificării fișelor de evaluare și a salariilor de încadrare ale personalului auxiliar de specialitate, corespunzător coeficienților de multiplicare stabiliți în urma evaluării profesionale pe anul 2004.
Prin controlul de audit, ale cărui rezultate nu sunt contestate, s-a reținut că determinarea salariilor de încadrare în baza formulei prevăzute în Metodologia pentru stabilirea normelor de evaluare a performanțelor profesionale individuale și de acordare a salariilor de bază între limite pentru personalul auxiliar de specialitate s-a făcut greșit, astfel că pârâtele au încasat necuvenit sumele menționate în tabel.
În acest fel, reclamanta Curtea de APEL ALBA IULIAa făcut deplin dovada caracterului necuvenit al sumelor încasate de pârâte, astfel fiind îndeplinite dispozițiile art. 287 Codul Muncii.
Controlul de audit a constatat neregularitățile comise în legătură cu acordarea și încasarea acestor sume, cu trimitere la dispozițiile Legii nr. 50/1996 și Legii nr. 82/1991, modificate, pentru recuperarea lor reclamanta întemeindu-și corect acțiunea pe dispozițiile art. 272 alin.1 din Codul Muncii, astfel încât nici sub acest aspect nu există inadvertențe între rezultatul controlului de sudit, cererea de chemare în judecată și sentința recurată.
În mod corect sumele în discuție fiind nedatorate, conform art. 272 alin.1 din Codul Muncii, ele trebuie restituite angajatorului, în speță reclamanta Curtea de APEL ALBA IULIA care poartă răspunderea folosirii legale a sumelor provenite de la buget.
Față de cele ce preced, constatând că sentința recurată este legală și temeinică, fiind la adăpost de criticile formulate, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtele, -, Copil, și împotriva sentinței civile nr. 348/2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 07.05.2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red. CV, 2 ex. 24.06.2009
Jud.fond-,
Președinte:Monica Maria MureșanJudecători:Monica Maria Mureșan, Victor Crețoiu, Nicoleta
