Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 685/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
OMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 685
Ședința publică din data de 15 mai 2008
PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu
JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Simona
: - -
Grefier:
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâta ( ) cu domiciliul în M,-, jud. D, la., împotriva sentinței civile nr. 118 din 25 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanta - SRL M, cu sediul în M,-, jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata reclamantă - SRL reprezentată de avocat din Baroul Dâmbovița, conform contractului de asistență juridică nr. 30 din 9 aprilie 2008, lipsind recurenta pârâtă ( ).
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
S- făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Avocat depune la dosar pentru intimata reclamantă, concluzii scrise și în copie, conform cu originalul, chitanța fiscală nr.- reprezentând onorariu apărător, în valoare de 900 lei, după care, având cuvântul, arată că nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul în combaterea recursului.
Curtea ia act de declarația intimatei reclamante, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat având din nou cuvântul pentru intimata reclamantă solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală.
Față de primul motiv de recurs invocat de recurenta pârâtă, în sensul că nu se justifică obligarea acesteia la plata a 7409 lei RON, cheltuieli suportate de reclamantă cu pregătirea practică a pârâtei, acest motiv este nefondat, întrucât cheltuielile au fost deduse de expert din balanțele de verificare pe lunile aferente desfășurării cursului, din care s-au extras cheltuielile legate de energie, căldură, rechizite, materiale, scule, materiale auxiliare.
C de-al doilea motiv referitor la faptul că expertul a folosit în mod greșit atât denumirea monedei vechi, cât și denumirea monedei noi la calculul costurilor de funcționare a mașinilor pentru orele de instruire practică, nu este fondat, întrucât, prin concluziile formulate, calculul cheltuielilor este stabilit în moneda actuală.
În concluzie, se arată că instanța de fond în mod corect apreciat că recurenta pârâtă nu respectat cauzele contractuale, producând angajatorului un prejudiciu, motiv pentru care solicită respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița, reclamanta - SRL a chemat în judecată pe pârâta solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța pârâta să fie obligată la plata sumei de 12.120 euro și 500 lei reprezentând cheltuielile pe care unitatea le-a suportat pentru specializarea pârâtei în meseria de operator mașini unelte cu comandă numerică, cerând obligarea pârâtei și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că pârâta a fost angajata societății în calitate de muncitor necalificat, potrivit contractului individual de muncă înregistrat la ITM sub nr.185/18.01.2006, iar în urma unei colaborări pe care reclamanta a avut-o cu o firmă de furnizare de formare profesională pentru ocupația de operator mașini unelte cu comandă numerică, pârâta, alături de alți salariați, a efectuat cursuri de calificare, aceasta din urmă încheind cu - SRL un contract de formare profesională având nr.1760/20.10.2006.
A mai susținut reclamanta că s-a încheiat cu pârâta și un act adițional la contractul individual de muncă, prin care pârâta s-a obligat să-și desfășoare activitatea în societate pe o perioadă de 5 ani, iar în cazul în care dorește încetarea raporturilor de muncă, să anunțe în scris, cu cel puțin 6 luni înainte, despre această intenție, după perioada de 5 ani, obligație pe care pârâta nu și-a respectat-o întrucât prin decizia nr.1402/8.06.2007 a încetat contractul individual de muncă al pârâtei în temeiul art.58 și art.61 lit.a Codul muncii.
S-a arătat în continuare de către reclamantă că a suportat suma de 12.120 euro și 500 lei cu ocazia specializării pârâtei, reprezentând plata cursului, plata formatorilor și instruirea practică, calculată pentru fiecare cursant.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe disp.art.7, 8 și 9 din actul adițional la contractul individual de muncă și art.270 Codul muncii.
Pârâta a formulat întâmpinare, arătând că deși a încheiat la data de 20.10.2006 un contract de formare profesională, acesta nu a fost derulat efectiv și nu există nicio dovadă că angajatorul a modificat funcția pârâtei începând cu data de 15.03.2007, reclamanta neprecizând dacă a avut în vedere încheierea unui contract special de formare profesională, și anume acela de calificare profesională, reglementat de art.199 și urm. Codul muncii.
S-a mai arătat că și în situația în care reclamanta ar dovedi existența reală a derulării cursurilor de calificare, costurile invocate nu pot fi susținute de actele aflate la dosar, valoarea contractului, fără salariul formatorilor, fiind de 7500 lei pentru cei 15 cursanți, iar orele de instruire practică intrând în suma de 7500 lei prevăzută contractual.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei luat la solicitarea reclamantei și expertiză contabilă administrată la cererea reclamantei, prin sentința civilă nr.118/25.01.2008 Tribunalul Dâmbovițaa admis în parte acțiunea și a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 8376 lei reprezentând cheltuieli de formare profesională și la 1300 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut, în esență, că pârâta a fost angajata reclamantei până la data de 8.06.2007, când i-a încetat contractul individual de muncă disciplinar, în baza art.58 coroborat cu art.61 lit.a Codul muncii.
S-a mai reținut că în timpul desfășurării activității, pârâta a efectuat cursuri de specializare în meseria de operator mașini unelte cu comandă numerică în perioada 30.10.2006 - 2.04.2007, iar potrivit contractului nr.1735/2/13.10.2006, pârâta s-a obligat să presteze la reclamantă activitatea pe o perioadă de 5 ani începând cu data de 15.03.2007, obligație pe care pârâta nu și-a respectat-o determinând, prin absentarea sa în mod nemotivat de la serviciu, încetarea disciplinară a contractului de muncă al acesteia.
În aceste condiții, potrivit art.9 din actul adițional încheiat, pârâta are obligația de a plăti angajatorului toate cheltuielile efectuate cu ocazia specializării, precum și prejudiciul cauzat de întreruperea prematură a contractului, rezultând din probatoriile administrate, la care s-a făcut pe larg referire în considerentele sentinței, că pârâta a efectuat cursurile de specializare, iar finalizarea activității de formare profesională reiese din cuprinsul certificatului eliberat pe numele pârâtei de către Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, prin care aceasta a obținut calificarea de operator la mașini unelte cu comandă numerică.
În privința cuantumului cheltuielilor efectuate de reclamantă pentru calificarea pârâtei, prima instanță a avut în vedere concluziile expertizei contabile efectuate în cauză, care a reținut că aceste cheltuieli se ridică la suma de 8376 lei, reprezentând 96,6% din totalul cheltuielilor efectuate cu această angajată, restul până la 100% reprezentând perioada în care pârâta a desfășurat activitate la reclamantă potrivit actului adițional la contractul de muncă.
Așa fiind, având în vedere prev. art.8 și 9 din actul adițional la contractul individual de muncă, precum și disp. art. 195 și art. 270 Codul muncii, instanța a admis în parte acțiunea în sensul celor sus-arătate.
Împotriva sentinței primei instanțe pârâta a declarat în termen legal recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Susține recurenta că prin sentința atacată a fost obligată la plata sumei de 8376 lei reprezentând cheltuieli de formare profesională, din care 7409 lei cheltuieli materiale, 483 lei cheltuieli cu pregătirea profesională și 484 lei cheltuieli cu plata formatorilor, însă recurenta a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză contabilă suplimentar efectuat în cauză, întrucât suma de 7409 lei nu are nicio justificare scriptică.
Astfel, expertul a arătat că în contabilitatea societății-intimate nu s-au înregistrat cheltuieli materiale pe bază de documente contabile prin care să se justifice drept cheltuială materială efectuarea operațiunii de instruire practică, susținere sprijinită și de afirmațiile directorului firmei, conform dovezii existente la fila 86 din dosarul de fond.
Cu toate acestea, expertul a stabilit în sarcina recurentei suma de 7409 lei reprezentând asemenea cheltuieli, sumă pe care în mod greșit recurenta a fost obligată să o plătească intimatei.
În al doilea rând, susține recurenta, expertul a folosit în calcule moneda actuală, fiind imposibil ca o oră de funcționare a mașinilor unelte cu comandă numerică să 15.980 lei ron, astfel încât toate calculele expertului fie sunt exprimate în monedă greșită, fie sunt eronate, lucru de care instanța de fond nu a ținut seama la pronunțarea hotărârii.
O altă critică se referă la faptul că expertul a avut în vedere la calcularea sumei cheltuielile pentru întreținerea și funcționarea tuturor mașinilor cu comandă numerică, ce au fost folosite în instruirea practică, fiind imposibil ca recurenta să fi folosit toate mașinile simultan, astfel încât expertul ar fi trebuit să determine în concret cât din aceasta sumă poate fi imputată unui singur cursant.
S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței, în sensul obligării recurentei doar la plata sumei de 967 lei, singura sumă ce își găsește justificare în contabilitatea firmei, cerându-se judecarea cauzei în lipsă.
Intimata-reclamantă - SRL nu a formulat întâmpinare cu privire la recursul pârâtei, însă reprezentată fiind în instanță la termenul din 15 mai 2008, prin apărător, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată din recurs, depunând la dosar și concluzii scrise.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează.
Între recurentă și societatea-intimată s-a încheiat la data de 13.10.2006 contractul nr.1735/2, reprezentând un act adițional la contractul individual de muncă nr.-/18.01.2006, obiectul contractului constând în specializarea recurentei, de profesie muncitor necalificat, pe perioada 15.10.2006 - 15.03.2007, în specializarea de operator mașini unelte cu comandă numerică, specializarea constând în 240 ore pregătire teoretică și 480 ore instruire practică, iar în conformitate cu disp.art.8 din contract, recurenta s-a obligat să își desfășoare activitatea în cadrul societății pe o perioadă de 5 ani.
De asemenea, potrivit art.9 alin.1 din contractul nr.1735/2/13.10.2006 încheiat între părți, nerespectarea de către angajat a clauzelor stipulate, printre altele, în art.8, conduce la obligativitatea acestuia de a plăti integral toate cheltuielile efectuate de către angajator cu ocazia derulării specializării, precum și prejudiciul cauzat de întreruperea prematură a contractului.
Art.9 alin.3 din contract stipulează că în calculul sumei pe care angajatul trebuie să o restituie societății sunt cuprinse, printre altele: numărul de ore investite până în momentul întreruperii activității, materialele rebutate, sculele distruse, orele de funcționare ale mașinii, orele necesare pregătirii salariatului de către ingineri sau operatori pentru fiecare în parte, precum și începerea unui nou proces de pregătire cu alt cursant.
În cuprinsul raportului de expertiză contabilă suplimentar - răspuns la obiecțiuni întocmit la prima instanță de către expertul contabil G, expertul a calculat care sunt sumele care cad în sarcina de plată a pârâtei, ce nu și- respectat obligația asumată prin art.8 din contract, ținând cont și de disp.art.195 alin.3 Codul muncii. Aceste dispoziții statuează că nerespectarea de către salariat a dispoziției prev.la alin.1 - privind interdicția de a avea inițiativa încetării contractului individual de muncă pe o perioadă de cel puțin 3 ani de la data absolvirii cursurilor sau stagiului de formare profesională, determină obligarea acestuia la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, proporțional cu perioada nelucrată din perioada stabilită conform actului adițional la contractul individual de muncă, în speță de 5 ani.
Astfel, s-a arătat de către expert că referitor la suma datorată, reprezentând cota parte ce revine pârâtei din c/val orelor de pregătire profesională plătite de societatea-reclamantă pentru cei 15 salariați, în baza contractului de pregătire profesională încheiat cu - SRL Târgu M, calculată proporțional cu perioada nelucrată din totalul perioadei stabilite în actul adițional la contractul individual de muncă, aceasta este de 483 lei, sumă recunoscută practic de recurenta-pârâtă.
Referitor la cheltuielile cu plata formatorilor, suma datorată de pârâtă, potrivit calculelor expertului, este de 484 lei, sumă de asemenea, recunoscută de recurentă.
În privința c/val cheltuielilor materiale aferente orelor de instruire practică, aceste cheltuieli au fost calculate de către expert în mod detaliat și argumentat, la pct. "c" din raportul de expertiză contabilă suplimentar - răspuns la obiecțiuni întocmit la instanța de fond, ținând seama că instruirea practică a cursanților efectuată de către formatori s-a realizat în timpul programului normal de lucru al salariaților participanți la cursuri și pe producția fabricată, situație în care s-a diminuat cuantumul cheltuielilor materiale aferente orelor de pregătire practică efectuate în timpul orelor programului normal de lucru la care au participat cursanții, luând în calcul cele 480 ore de instruire practică prestate de către formatori, pentru fiecare cursant, conform contractelor de prestări servicii.
Expertul a avut în vedere totalul costurilor materiale cu întreținerea și funcționarea mașinilor unelte cu comandă numerică înregistrate în contabilitatea firmei pe perioada în discuție, determinând cheltuielile de funcționare a unei mașini pe oră și, aplicând proporția de 50% din timpul cât au fost folosite mașinile unelte CN în programul de instruire și pregătire practică al salariaților, expertul a stabilit costul unei ore de pregătire practică și, în final, totalul costurilor de funcționare a unei mașini pentru cele 480 ore de instruire practică, la care a aplicat procentul de 96,6% reprezentând perioada nelucrată de către recurentă, rezultând astfel suma de plată de 7400 lei ron, sumă pe care în mod justificat recurenta-pârâtă a fost obligată să o plătească intimatei, pe lângă cheltuielile pentru pregătirea profesională și cele pentru plata formatorilor, mai sus-menționate.
Faptul că în contabilitatea firmei nu s-au evidențiat în mod separat cheltuielile materiale efectuate pentru operațiunea de instruire practică, nu înseamnă că asemenea cheltuieli nu au existat, iar determinarea cuantumului acestor cheltuieli a fost și posibilă în raport de cele reținute de expertul contabil G în lucrarea întocmită de acesta - răspuns la obiecțiuni, recurenta-pârâtă datorând intimatei aceste cheltuieli, proporțional cu perioada nelucrată, cheltuieli pe care s-a angajat în mod expres să le restituie, după cum s-a arătat mai sus, conform art.9 din contractul nr. 1735/2/13.10.2006 semnat de aceasta.
Neîntemeiată este și critica potrivit căreia expertul ar fi folosit în mod greșit în calcule moneda actuală, instanța de fond înlăturând în mod justificat, la termenul din 22.01.2008, obiecțiunile formulate de pârâtă, prin apărător, la raportul de expertiză contabilă suplimentar - răspuns la obiecțiuni întocmit de către expertul G, arătând că neconcordanțele determinate de folosirea de către expert atât a denumirii monedei vechi, cât și a denumirii monedei noi, la calcularea costurilor orelor de funcționare mașinilor pentru orele de instruire practică este înlăturată prin concluziile formulate, în care calculul cheltuielilor este stabilit în moneda actuală.
Expertul a avut, de altfel, în vedere, datele privind cheltuielile din balanțele contabile lunare ale firmei pe perioada noiembrie 2006 - aprilie 2007.
Cheltuielile materiale aferente orelor de instruire practică efectuate de societate pentru recurentă au fost calculate în mod corect de către expert, ținând cont de cheltuielile pentru funcționarea unei mașini pe timp de o oră, ce au fost determinate de acesta, care au fost înmulțite cu totalul orelor de instruire practică pe care le-a efectuat recurenta, în număr de 480, rezultând în final suma datorată de recurentă, calculată proporțional cu perioada nelucrată de aceasta.
Concluzionând, pentru considerentele mai sus arătate, Curtea privește recursul de față ca nefondat, astfel încât în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă îl va respinge ca atare, sentința atacată fiind legală și temeinică, decurgând dintr-o corectă apreciere a probelor administrate și aplicare a dispozițiilor legale.
În temeiul disp.art.274 Cod pr.civilă, recurenta va fi obligată la 900 lei cheltuieli de judecată către intimată, reprezentând onorariu avocat suportat de aceasta din urmă în recurs, conform dovezii de la fila 13 dosar recurs.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta ( ) cu domiciliul în M,-, jud. D, la., împotriva sentinței civile nr. 118 din 25 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-reclamantă - SRL M, cu sediul în M,-, jud.
Obligă pe recurenta-pârâtă la 900 lei cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă.
Irevocabilă
Pronunțată în ședință publică, azi 15 mai 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Simona
--- - - - -- -
fiind în concediu de odihnă,
prezenta se semnează de
Președintele instanței
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
/FA / 2008-06-02 / 2 ex.
Trib.D nr-
G -,
Președinte:Vera Andrea PopescuJudecători:Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Simona
