Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 731/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 731/
Ședința publică din 29 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Benone Fuică
JUDECĂTOR 2: Anica Ioan
JUDECĂTOR 3: Marioara Coinacel
GREFIER - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta - - B, cu sediul în B,-, împotriva sentinței civile nr.469/30.06.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila, în contradictoriu cu intimații - pârâți, G, N, toți cu domiciliul ales la Cabinet Avocat, cu sediul în B,- A, cabinet 12, intimații, domiciliați în B-, în calitate de moștenitori ai pârâtului.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 27 octombrie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași dată, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 29 octombrie 2008.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr. 4026/113 din 23.09.2007 la Tribunalul Brăila, reclamanta - - Bac hemat în judecată pe pârâții, -, -, G, a, n, TirM., solicitând obligarea lor, în solidar, la plata sumei de 42.281,12 lei reprezentând prejudiciu înregistrat la.
În motivarea acțiunii civile reclamanta a arătat că pârâții sunt salariații săi în baza contractelor individuale de muncă.
Reclamanta a mai arătat că obiectul său de activitate este depozitarea cerealelor și a plantelor oleaginoase din categoria cărora face parte și soarelui.
A mai arătat reclamanta că în perioada 01.08.2004 - 21.04.2005 la a fost depozitată și manipulată cantitatea de 3.292.440 Kg. fizic soarelui, conform Actului de justificare a gestiunii nr.9/2.08.2005 la care se adaugă stocul de 6.860 Kg. fizic rezultând un total de 3.299.300 kg. fizic, din care în perioada 1.10.2004 - 21.04.2005 s-a livrat cantitatea de 3.073.530 kg fizic, rămânând de justificat cantitatea de 225.770 kg fizic soarelui, la care s-au aplicat scăzămintele legale de 175.832 kg. rămânând cantitatea de 49.939 kg nejustificată conform Avizului tehnic nr.15/9.08.2005.
Valoarea pagubei s-a stabilit în funcție de prețul de înlocuire de 250 USD/tonă (fără TVA) la un curs valutar BNR din 3.08.2005 de 1 USD = 2,8459 lei, rezultând valoarea de 42.281,12 lei.
La nivelul ui pârâții îndeplinesc funcțiile de: - silozar; - muncitor laborant; - silozar, - - laborant, - - operator principal, - paznic, - silozar, - paznic, - laborant, - laborant, - paznic, G - paznic, - șef, - laborant șef, a - șef rampă, - silozar, - paznic, - silozar, n - silozar, - rujar, - silozar, - laborant, - silozar, TirM. - operator, - lucrător gestionar, paznic, - silozar, iar manipularea bunurilor se face în colectiv de mai mulți angajați, în schimburi succesive, fără predare de gestiune între schimburi, astfel că, despăgubirea să se repartizeze proporțional cu timpul lucrat de fiecare și salariul obținut conform art. 27 alin.2 din Legea nr.22/1996, a arătat reclamanta.
În funcție de aceste condiții s-a stabilit cota parte a fiecărui gestionar astfel: - suma de 1669,37 lei, - suma de 1.842,17 lei, - suma de 1.557,30 lei, - - suma de 1.851,93 lei, - - suma de 2.606,12 lei, - suma de 1.473,73 lei, - suma de 1.515,21 lei, - suma de 1.415,17 lei, - suma de 1.932.45 lei, - suma de 1.986,12 lei, - suma de 1.463,97 lei, G - suma de 1.327,34 lei, - suma de 2.186,22 lei, - suma de 2.160,58 lei, a - suma de 1.602,08 lei, - suma de 1.546,78 lei, - suma de 888,14 lei, - suma de 1.594,15 lei, n - suma de 1.567,82 lei, - suma de 1.356,62 lei, - suma de 1.167,52 lei, - suma de 2.026,38 lei, - suma de 274,50 lei, TirM. - suma de 533,90 lei, - suma de 1.798,25 lei, - suma de 1.385,90 lei, - suma de 1.557,30 lei a mai arătat reclamanta.
Conform Legii nr.22/1969 și a fișelor postului funcțiile pârâților implică contractul cu produsele, astfel că aceștia au atribuții de gestionar și implicit obligația de a constitui garanție, a mai arătat reclamanta.
Și-a întemeiat acțiunea civilă pe disp. art.27 din Legea nr.22/1969 și art. 270 - 275 din Codul muncii.
Pârâții, -, -, G, a, n, TarM., și au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii civile a reclamantei considerând-o nelegală și netemeinică.
Au arătat pârâții de mai sus că sunt salariații societății având funcții de paznici, silozari, șef rampă, operatori și laboranți iar fiind șef de.
Au mai arătat pârâții că deși unii dintre ei nu au avut și nu au gestiune au fost obligați să semneze actul de consimțământ nr. 194/1.06.2004.
Au mai susținut că paguba de 50 tone este.
Au mai arătat pârâții că acțiunea este nefondată datorită faptului că nu asigură o cântărire uniformă la soarelui la intrare a mașinilor în se folosește un cântar electronic, iar la ieșire se folosește un cântar CF care niciodată nu cântărește corect, că la analizele de laborator se folosește o sondă vieneză care nu permite o analiză corespunzătoare a produsului.
Societatea reclamantă nu le-a luat în considerație cantitatea de produse sparte de 4908 Kg din cauza ifronului, care împinge produsul de pe rampă și îl sparge, cantitatea de 17.226 kg de măturătură de soarelui deteriorată, cât și cantitatea de 23980 kg de de soarelui.
Prin sentința civilă nr. 469 din 30.06.2008 s-a respins ca nefondată acțiunea civilă formulată de reclamanta - -
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că potrivit contractelor individuale de muncă, pârâții sunt salariați la, fiind încadrați în funcțiile de silozar, laborant, operator, paznic, șef rampă, rujar, lucrător gestionar.
S-a mai reținut de instanța de fond că prin Actul de gestionare nr.91/2.08.2005 în recolta anului 2004 la produsul soarelui s-a produs o lipsă de 49.939 kg prezentând diferență între cantitățile înregistrate la intrare și ieșire, valoarea pagubei fiind stabilită prin actul de constatare din 9.08.2005.
Pentru ca răspunderea patrimonială a salariatului să fie angajată în condițiile legii, trebuie să existe o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, în legătură cu munca prestată în baza obligațiilor înscrise în contractul individual de muncă și dispozițiile legale aplicabile în domeniul de activitate în care se prestează munca, să existe un prejudiciu real și un raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, a mai reținut instanța de fond.
Prejudiciul trebuie să fie material, actual, efectiv, cert și că un prejudiciu scriptic nu este cert, a mai reținut instanța de fond.
În cazul lipsei în gestiune, actul de constatare creează o prezumție de culpă împotriva gestionarului și a prezumției simplă de raport cauzal, ambele putând fi înlăturate prin proba contrară, iar salariatul trebuie să fie gestionar în sensul art.28 din Legea nr.22/1969 în sensul că trebuie să îndeplinească acte specifice gestiunii, conform atribuțiilor asumate prin contract de muncă a mai arătat instanța de fond.
În cazul de față din probele administrate instanța de fond a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr.22/1969 și de art. 270 - 275 din Codul muncii pentru obligarea pârâților la acoperirea prejudiciului.
Astfel, a reținut instanța de fond lipsa nu este dovedită cu acte specifice de gestiune, întocmite la o inventariere în condițiile legii.
Singurul act privind prejudiciul este Actul de justificare a gestiunii nr. 9/2.08.2005, în care se consemnează că în recolta de soarelui a anului 2004 s-a produs o lipsă de 49.939 kg reprezentând diferență între cantitățile înregistrate la intrare și ieșire, fără alte înscrisuri din care să rezulte realitatea datelor, el nedovedind un prejudiciu material, actual, efectiv, cert și direct, ci unul scriptic.
S-a mai reținut de instanța de fond că raportul de expertiză stabilește faptul că nu este măsurată legal cantitatea semnalată.
S-a mai reținut de instanța de fond că pârâții potrivit atribuțiilor asumate prin contractul de muncă nu sunt gestionari sau salariați obligația de a îndeplini acte specifice gestiunii.
Astfel s-a reținut de instanța de fond actul de consimțământ nr.194/1.06.2004 prin care salariații au consimțit să gestioneze în colectiv produsele de vară - toamnă din recolta anului 2004 nu poate fi calificat ca o modificare implicită a contractelor individuale de muncă, având în vedere că majoritatea semnatarilor sunt angajați în funcții de silozar, laborant, operator, paznic, șef rampă, rujar, cu excepția unui singur lucrător gestionar, funcții care nu implică atribuții de gestiune, iar angajamentul privitor la acoperirea eventualelor pagube a fost asumat doar în cazul în care va exista vina lor.
Or, în lipsa calității de gestionar și a actului de constatare a prejudiciului întocmit în condițiile legii, nu operează nici prezumția de culpă și nici de raport cauzal între fapta ilicită și prejudiciu.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta - - B considerând-o nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului declarat, recurenta - reclamantă a susținut că nu a recunoscut insuficiența probelor ci a solicitat efectuarea unei expertize contabile în condițiile art. 138 Cod procedură civilă, situație pe care instanța de fond nu a reținut-o, probă care solicitată în condițiile art. 138 Cod procedură civilă nu ar mai fi ridicat problema tardivității solicitării potrivit căruia în situația în care dovezile nu au fost cerute în condițiile art.112,115 și 132 Cod procedură civilă, vor putea fi cerute când nevoia de dovezi ar reieși din dezbateri și partea nu o putea prevedea.
Ori după administrarea dovezilor cu interogatoriul și expertiza metrologică se impunea o expertiză cu privire la existența prejudiciului, cuantumului acestuia și repartizarea acestuia pe pârâți.
Instanța de fond trebuia să dea dovadă de rol activ a mai arătat recurenta reclamantă.
Cu privire la înscrisuri din care să rezulte realitatea datelor instanța de fond nu a reținut numărul mare de acte depuse la dosarul cauzei constituite în 3 sau 4 dosare separate, din cuprinsul cărora rezultă certitudinea prejudiciului a mai arătat recurenta - reclamantă.
Nu poate fi primită susținerea instanței de fond în sensul că Actul de justificare a gestiunii nr. 9/2.08.2005 nu poate dovedi existența și certitudinea acestui prejudiciu întrucât acest document este nu act specific de gestiune și o modalitate recunoscută de lege prin care se pot stabili și constata eventuale prejudicii a mai arătat recurenta - reclamantă.
Referitor la expertiza metrologică, recurenta - reclamantă a arătat că instanța de fond a făcut doar o enumerare aparatelor și instrumentelor de măsurat, ca apoi să ajungă la concluzia că nu este măsurată legal cantitatea semnalată, fără a exemplifica în concret metodele "legale" de măsurare.
Referitor la calitatea de gestionar a pârâților recurenta reclamantă a arătat că instanța de fond nu a avut în vedere fișele de post ale pârâților în care erau specificate clar atribuțiile de gestiune ale acestora și că nu actul de consimțământ le dă această calitate ci fișa postului anexă la contractul individual de muncă, astfel că ei au calitatea de gestionari conform Legii nr. 22/1969.
A solicitat admiterea recursului, casarea sentinței civile și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea completării probatoriilor și cercetării fondului.
În drept au fost invocate prevederile art. 299 - 316 Cod procedură civilă.
Intimații - pârâți prin întâmpinarea depusă au solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat de reclamantă.
Au arătat intimații - pârâți că instanța de fond în mod corect a stabilit că prejudiciul este incert, lipsa în gestiune nefiind dovedită cu acte specifice de gestiune, întocmite în urma unei inventarieri ce trebuia efectuată în condițiile strict prevăzute de lege.
De asemenea, au arătat intimații - pârâți că instanța de fond în mod corect a reținut că nu au calitatea de gestionar.
Analizând hotărârea instanței de fond în raport de probele administrate în cauză, de dispozițiile legale incidente, de criticile formulate de recurenta reclamantă, cât și de prevederile art.304 și art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, astfel că recursul declarat este fondat pentru următoarele considerente:
Nu poate fi primită susținerea instanței de fond că actele depuse de recurenta - reclamantă nu ar dovedi existența unui prejudiciu material, actual, efectiv, cert și direct și că ar fi doar un prejudiciu scriptic.
Din actele dosarului rezultă că prejudiciul este stabilit prin două acte: actul de justificare a gestiunii nr.9/2.08.2005 și Nota de constatare nr. 2931 din 9.08.2005.
Or acestea sunt acte de verificare a gestiunii, ele fiind întocmite pe baza actelor primare de gestiune: de intrare în gestiune și ieșire din gestiune, la produsul soarelui recolta 2004.
Aceste acte sunt specifice sistemului de gestiune care privește sfera de activitate a recurentei - reclamante.
Dacă instanța de fond avea dubii cu privire la caracterul acestor acte de gestiune putea manifesta rol activ și solicita recurentei actele normative care reglementează modul de gestionare a produselor din sfera ei de activitate.
În situația în care instanța de fond avea dubii cu privire la întinderea prejudiciului: modul de stabilire a acestuia, modul de acordare a unor scăzăminte - perisabilitate putea avea rol activ și dispune efectuarea unei expertize contabile care să verifice și să stabilească dacă prejudiciul menționat de recurenta - reclamantă este corect.
Or expertiza metrologică efectuată în cauză, respectiv verificarea instrumentelor de măsurat umiditatea, corpurile străine, cantitatea produsului intrat - ieșit, etc. nu este în măsură să precizeze dacă lipsa în gestiune este reală sau nu.
În ceea ce privește calitatea de gestionar a pârâților - în afară de șeful de - instanța de fond trebuia de asemenea să manifeste rol activ și să solicite recurentei - reclamante reglementări date în baza Legii nr. 22/1969 prin care se stabilește dacă pârâții au sau nu calitate de gestionar, întrucât potrivit fișei postului fiecărei funcții (și care se găsesc în dosar), aceștia manipulează produsele care fac obiectul verificării gestiunii, având deci atribuții în gestionare în sensul Legii nr.22/1969.
În lipsa acestor probe instanța este în imposibilitate să se pronunțe asupra fondului cauzei.
Cum administrarea acestor probe nu poate fi făcută în recurs, se impune casarea cu trimitere a cauzei la aceeași instanță Tribunalul Brăila.
Având în vedere cele arătate mai sus, curtea având în vedere disp. art. 304 pct. 9, art. 3041și art. 312 al. 1,2 și 3 Cod procedură civilă, urmează a admite recursul declarat de reclamantă și a casa cu trimitere spre rejudecare la aceiași instanță Tribunalul Brăilaa sentinței civile nr. 469/2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta - - B, cu sediul în B,-, împotriva sentinței civile nr.469/30.06.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Casează sentința civilă nr. 469/2008 a Tribunalului Brăila și trimite cauza spre rejudecare la aceiași instanță.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 29 Octombrie 2008.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, a |
: /11.11.2008
:DC/2 ex/17.11.2008
Fond:/
Asistenți judiciari:/
Președinte:Benone FuicăJudecători:Benone Fuică, Anica Ioan, Marioara Coinacel
