Actiune pauliana sau revocatorie. Jurisprudenta. Decizia 297/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 297
Ședința publică de la 01 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Spânu
JUDECĂTOR 2: Emilian Lupean
JUDECĂTOR 3: Alexandrina Marica
Grefier: - - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică din data de 25 martie 2008, privind judecarea recursului declarat de pârâtul - decedat și continuat de recurenții pârâți moștenitori, ( ) și ). ), împotriva deciziei civile nr. 324 din 30.08.2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și sentinței civile nr. 1681/26.04.2007 pronunțată de Judecătoria Tg. Cărbunești în dosarul -, în contradictoriu cu intimata pârâtă și intimatele reclamante și, având ca obiect acțiune pauliană.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 25 martie 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie, și când instanța, pentru a da posibilitatea recurentului pârât moștenitor să depună concluzii scrise, a dispus amânarea pronunțării pentru data de azi 1 aprilie 2008.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 1681 din 26.04.2007 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr-, a fost admisă acțiunea civilă pauliană, formulată de reclamantele și, împotriva pârâților, și.
A fost anulat contractul de întreținere autentificat sub nr. 7305/16.11.2005, de.
Au fost obligați pârâții și, în solidar, la 419 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că, reclamantele și, au solicitat desființarea contractului de întreținere autentificat sub nr. 7305/2005 de către notar public, motivând că acesta a fost încheiat prin fraudă, întrucât pârâții și, fiind debitori ai reclamantului, au înstrăinat cu viclenie pârâtului, fiul lor, casa de locuit și terenul aferent în scopul de a deveni insolvabil și a face imposibilă recuperarea creanței.
Că, din declarațiile martorilor audiați în cauză, rezultă că pârâții au înstrăinat cu bună-știință fiului lor imobilele pentru care reclamantele să nu aibă de unde să-și încaseze sumele pe care pârâții le datorează, pârâții înstrăinând imobilele, după ce au primit somația executorului judecătoresc din data de 18.07.2005.
S-a reținut că scopul încheierii contractului de întreținere a fost acela de a crea starea de insolvabilitate a pârâților debitori în frauda reclamantelor creditoare și că este irelevant în cauză că pârâții debitori au terenuri, întrucât bunurile principale au fost înstrăinate, iar celelalte bunuri care mai există sunt stăpânite în indiviziune de pârâtul cu celelalte două surori ale sale.
Împotriva sentinței au declarat recurs pârâții, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
S-a invocat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 975 Cod civil, întrucât prin contractul de întreținere pârâții și, au înstrăinat casa de locuit cu intenția de a primi din partea fiului lor îngrijire medicală, alimente și cele necesare traiului, și nu cu scopul de a crea o stare de insolvabilitate în frauda creditorilor.
Că, au depus la dosar acte medicale, din care rezultă că sunt bolnavi, titluri de proprietate pentru terenuri cu vegetație forestieră și agricolă, cuponul de pensie, care pot fi valorificate de către creditori.
S-a arătat că în primul ciclu procesual acțiunea reclamantelor a fost respinsă, iar scopul creditorilor este de a le lua casa de locuit și că era simplu să rezolve acest caz prin executare silită pe bunuri mobile, prin poprire pe pensie (existând poprire pe pensie de la o reclamantă), prin executarea silită asupra terenurilor agricole și forestiere.
Prin decizia civilă nr.324 din 30 august 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr.- s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelanții pârâți, și, și au fost obligați aceștia la 300 lei cheltuieli de judecată, față de intimați.
Pronunțându-se astfel, instanța de apel a reținut că, potrivit art. 975. civil, creditorii pot să atace în nume personal, actele viclene făcute de debitor, în prejudiciul drepturilor lor.
Astfel, pentru promovarea acțiunii de către creditori este necesară îndeplinirea în mod cumulativ a următoarelor condiții: prejudicierea creditorului, frauda debitorului și frauda terțului participant la actul juridic cu titlu oneros.
creditorului se apreciază, avându-se în vedere faptul că prin actul respectiv s-a micșorat patrimoniul debitorului, determinându-se insolvabilitatea lui sau agravarea acestuia.
Pe de altă parte, creditorul trebuie să facă dovada creanței certe, lichide și exigibile, anterioare actului pe care îl atacă.
În speță, în baza titlurilor executorii reprezentând hotărâri judecătorești, pârâții și au fost somați prin intermediul executorului judecătoresc să se conformeze obligației de plată a sumelor cuprinse în titlurile executorii, față de creditoarele și.
Astfel, somația privind debitul datorat lui în sumă de 26.427.860 lei ROL, a fost emisă la 03.10.2005, iar somația privind debitul în sumă de 45.907.500 lei ROL, a fost emisă la 18.07.2005, iar la data de 16.11.2005, debitorii și au încheiat contract de întreținere cu fiul lor, pentru imobilul compus din 928 mp. teren curți - construcții și vii, respectiv 948 mp. conform documentației cadastrale, împreună cu o casă de locuit cu trei camere, sală, bucătărie, cu beci, sub două camere și anexe.
Cu privire la acest contract de întreținere creditoarele și, au formulat acțiune pauliană.
S-a constatat că, creanța reclamantelor certă, lichidă și exigibilă, este evident anterioară actului cu privire la care au formulat acțiunea.
Din ansamblul actelor și lucrărilor dosarului, rezultă însă și îndeplinirea cumulativă a condițiilor ce se desprind din interpretarea dispozițiilor art. 975. civil, pentru admisibilitatea acțiunii pauliene.
Astfel, prin contractul de întreținere, au fost înstrăinate bunurile principale și cele mai valoroase din patrimoniul debitorilor, complicitatea terțului achizitor fiind prezumată prin raportare la starea de rudenie dintre debitori și acesta.
Susținerea apelanților în sensul că, scopul urmărit la încheierea contractului de întreținere a fost acela de a primi îngrijire de la fiul lor, nu poate fi considerată veridică, plecând și de la faptul că terțului achizitor îi revenea chiar prin lege obligația de întreținere a debitorilor - părinții săi.
Pe de altă parte, faptul că înstrăinarea a avut loc la o dată imediat ulterioară declanșării procedurii de executare silită de către creditori, prezumă frauda debitorilor.
Prin înstrăinarea bunurilor principale existente în patrimoniul lor, s-a creat o stare vădită de insolvabilitate, având în vedere că bunurile imobile, respectiv terenuri despre care susține că ar putea face obiectul executării silite, nu sunt proprietatea exclusivă a debitorilor, astfel că o executare asupra lor ar fi extrem de anevoioasă și incertă în ceea ce privește finalitatea urmărită.
Valoarea mare a creanțelor face ineficientă executarea asupra unor bunuri mobile, în măsura în care acestea există în patrimoniul debitorilor și aceeași concluzie se impune și în ceea ce privește veniturile realizate de debitorul, cu titlul de pensie.
Admiterea acțiunii pauliene, are drept consecință readucerea în patrimoniul debitorilor a bunurilor înstrăinate prin actul desființat și nu preluarea imobilelor de către creditori, fără declanșarea procedurii de executare silită, cu privire la acestea.
Aceasta presupune posibilitatea pentru debitori de a executa de bună-voie obligațiile ce le revin privind plata sumelor datorate creditorilor reclamanți.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs.
Recurentul arată că instanța în mod greșit a reținut că și-au creat o stare de insolvabilitate pentru a nu putea fi executați, deși la dosar existau o serie de acte doveditoare privind veniturile intimaților și au fost audiați martori, care confirmă contrariul.
Se mai arată că în cauză nu s-a făcut dovada relei credințe din partea recurentului, neexistând nici o înțelegere cu debitorii și.
În concluziile scrise, depuse la 1 aprilie 2008 prin apărător, arată că în cauză s-a făcut greșit aplicarea dispozițiilor art. 975 Cod civil, că nu sunt întrunite cerințele acțiunii revocatorii, printre care și frauda debitorului, nefiind complice la actul de înstrăinare.
O ultimă critică în aceste concluzii, este aceea că instanța dispus greșit anularea actului de întreținere, făcându-se confuzie cu acțiunea oblică.
Recursul este neîntemeiat.
Potrivit art. 304 Cod pr. civilă, modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate prevăzute de situațiile de la pct.1 -9 Cod pr. civilă.
Examinând motivele invocate de contestator prin prisma acestor dispoziții legale, rezultă că invocarea împrejurării că la dosar au existat acte doveditoare cu privire la veniturile vânzătorilor, inclusiv depozițiile martorilor, vizează netemeinicia hotărârii, modul de apreciere a probelor de la dosar, motive ce nu pot fi primite în recurs.
Instanța de apel, în considerentele deciziei a analizat acțiunea în temeiul dispozițiilor art. 975 Cod civil, reținând că în cauză au fost încheiate acte juridice în fraudarea creditorului, debitorul creându-și și sporindu-și starea de insolvabilitate, iar probele administrate în cauză nu au făcut dovada că debitorul mai avea și alte venituri, pentru a putea fi executat.
În consecință, sub acest aspect soluția instanței de apel privind legalitatea hotărârii este corectă, astfel că, criticile sunt neîntemeiate.
De asemenea, modul de apreciere al instanței de apel privind reaua credință a vânzătorilor și cumpărătorului nu poate fi cenzurat în recurs, el constituind un motiv de netemeinicie, și nu de nelegalitate.
Instanța de apel a analizat în mod temeinic condițiile acțiunii pauliene, reținând că acestea se regăsesc în speța dedusă judecății, existând o creanță certă, lichidă și exigibilă, crearea stării de insolvabilitate prin înstrăinarea bunurilor principale și valoroase din patrimoniul debitorilor, complicitatea la fraudă.
Instanța de asemenea a analizat și împrejurarea că părțile au înstrăinat bunurile principale creând starea de insolvabilitate, iar existența și a altor bunuri în patrimoniul debitorilor nu este de natură să ducă la acoperirea creanței prin executare silită, deoarece valoarea este mică în raport cu creanța, iar pe de altă parte, debitorii nu sunt proprietari exclusivi asupra bunurilor.
În concluziile scrise, depuse prin apărător în motivele inițiale ale recurentului au fost dezvoltate, dar au fost făcute și critici noi, printre care și cea a confuziei făcute de instanța de apel dintre acțiunea revocatorie și acțiunea oblică, natura juridică a acestor două acțiunii, având efecte diferite.
Aceste critici fiind făcute pentru prima dată în recurs nu pot fi primite, deoarece ele nu au fost supuse cenzurii instanței de apel, astfel că și sub acest aspect recursul urmează să fie respins.
Având în vedere culpa procesuală, urmează ca recurenții pârâți moștenitori ai lui, să fie obligați în baza art. 274 Cod pr. civilă, la 400 lei cheltuieli de judecată către intimatele reclamante.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul pârât - decedat și continuat de recurenții pârâți moștenitori, ( ) și ). ), împotriva deciziei civile nr. 324 din 30.08.2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și sentinței civile nr. 1681/26.04.2007 pronunțată de Judecătoria Tg. Cărbunești în dosarul -, în contradictoriu cu intimata pârâtă și intimatele reclamante și .
Obligă recurenții la plata sumei de 400 lei cheltuieli de judecată, către intimatele reclamante și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.Judec.-
Tehn./2 ex.
13.05.2008
Jud..
Jud.fond
Președinte:Dan SpânuJudecători:Dan Spânu, Emilian Lupean, Alexandrina Marica
