Anulare act. Decizia 1005/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 1005/2009 -
Ședința publică din 26 mai 2009
PREȘEDINTE: Roman Florica R - - judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Bocșe Elena
- - - - JUDECĂTOR 3: Pantea Viorel
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de pârâții - domiciliată în,-, județul S M și G domiciliat în, județul S M în contradictoriu cu intimata reclamantă domiciliată în C N,-, județul C, împotriva deciziei civile nr. 303 din 24 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr. 474 din 12 martie 2008 pronunțată de Judecătoria Carei în dosar nr-, având ca obiect: anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru recurenții pârâți - și G - ambii lipsă, avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 5.03.2009 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, și pentru intimata reclamantă - lipsă, avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 18.03.2009 emisă de Baroul Cluj - Cabinet individual.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 19 lei, achitată prin chitanțele nr. -/6.02.2009, nr. -/6.02.2009, nr. -/20.02.2009, nr. -/16.03.2009 emise de Trezoreria Municipiului Carei și timbru judiciar de 0,30 lei, după care:
Reprezentatul recurenților pârâți solicită amânarea judecării cauzei, deoarece părțile recurente mai au un avocat angajat, care nu s-a putut prezenta la termenul de azi.
Reprezentanta intimatei reclamante se opune amânării, arătând că recurenții pârâți sunt reprezentați de avocat.
Instanța respinge cererea de amânare, constatând că procedura de citare este legal îndeplinită, iar fiecare parte este reprezentată de avocat apărarea fiind astfel asigurată în cauză.
Reprezentantul recurenților pârâți invocă excepția lipsei de interes a reclamantei în promovarea acțiunii, precum și excepția lipsei calității procesuale active a acesteia, pe cale de consecință, solicită a se face aplicarea dispozițiilor art. 137 Cod procedură civilă. Arată că excepțiile pot fi invocate chiar și în fața instanței de recurs. În ce privește excepția lipsei interesului, învederează că prin acțiunea introductivă, reclamanta a solicitat anularea testamentului și a certificatului de moștenitor prin care s-a dezbătut succesiunea după bunicul său, însă din certificatul de moștenitor emis în urma decesului bunicii, - soția moștenitoare a lui, rezultă că reclamanta a renunțat la succesiunea acesteia. Cum masa succesorală după ambii defuncți este compusă din același imobil, iar reclamanta a renunțat la succesiune după, nu se poate aprecia că aceasta ar avea interes pentru anularea certificatului de moștenitor prin care averea a trecut în patrimoniul bunicii. În consecință, neavând interes în promovarea acțiunii, reclamanta nu are nici calitate procesuală activă. Mai arată că și în situația în care s-a proceda la o nouă predare a succesiunii, reclamanta ar avea calitatea de renunțător.
Reprezentanta intimatei reclamante arată că recurenții fac o confuzie în ce privește starea de fapt. Reclamanta a solicitat anularea certificatului de moștenitor prin care s-a dezbătut succesiunea după defunctul, decedat în 1986, și nu după, a cărei succesiune s-a dezbătut în anul 1988. Nu se poate reține că reclamanta nu are calitate procesuală activă pentru a solicita anularea certificatului de moștenitor nr. 526/1986, cât timp aceasta are vocație la succesiunea defunctului, la care nu a renunțat, certificatul de moștenitor fiind emis cu nerespectarea formelor legale, respectiv fără citarea tuturor moștenitorilor cu ocazia dezbaterii succesiunii.
Nefiind alte probe ori cereri de formulat, instanța unește excepțiile cu fondul cauzei și acordă părților cuvântul.
Reprezentantul recurenților pârâți solicită admiterea excepțiilor potrivit celor arătate mai sus, pe cale de consecință admiterea recursului, modificarea hotărârilor pronunțate în apel și fond în sensul respingerii acțiunii introductive ca fiind promovată de o persoană lipsită de interes. În subsidiar, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat în scris, cu obligarea intimatei la cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatei reclamante solicită respingerea excepțiilor invocate, respingerea recursului și menținerea deciziei pronunțată de Tribunalul Satu Mare pentru motivele arătate în întâmpinare, precum și obligarea părții recurente la cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL,
deliberând,
Constată că, prin sentința civilă nr. 474 din 12 martie 2008 pronunțată de Judecătoria Carei în dosar nr-, a fost admisă acțiunea civilă înaintată de reclamanta împotriva pârâților și G, și în consecință s-a constatat nulitatea absolută a testamentului încheiat la data de 25.09.1986 de autorii (decedat în anul 1986) și (decedată în anul 1987), dispunându-se totodată anularea certificatului de moștenitor nr. 526/6.11.1986 eliberat de notariatul de Stat Carei, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că potrivit actului scris sub semnătură privată la data de 25.09.1986, între și respectiv, s-a încheiat actul intitulat "Testament" în prezența mai multor persoane, prin care cei doi, soț și soție, testau în favoarea numiților și soția toate bunurile imobile sub formă de moștenire, înscris semnat de către soții și, și în calitate de moștenitori, precum și doi martori, specificându-se că testarea întregii averi se realizează în contul prestării unei îngrijiri din partea soților și.
Instanța de fond a apreciat, față de cele de mai sus, că în speță își găsesc aplicarea dispozițiile art. 857 Cod civil, prin care se interzice testarea prin același act din partea a două persoane una în favoarea celeilalte, ori în favoarea unui terț, cu consecința nulității absolute a respectivului testament, constatându-se totodată, în privința certificatului de moștenitor nr. 526/6.11.1986 eliberat după defunctul, că deși notarul public a făcut mențiunea că se dezbate o succesiune legală, totuși reclamanta, în calitate de nepoată de fiu în reprezentarea fiului predecedat, nu a fost citată la această dezbatere succesorală.
Prin prisma celor de mai sus, instanța de fond a admis acțiunea reclamantei conform celor expuse anterior, fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate.
Împotriva acestei sentințe au promovat apel pârâții și G, solicitând schimbarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
Prin decizia civilă nr. 303 din 24 noiembrie 2008 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Satu Marea respins ca nefondat apelul și a obligat apelanții să plătească în favoarea intimatei suma de 2.000 lei, cheltuieli de judecată în apel.
În motivarea deciziei, tribunalul a reținut următoarele:
După cum rezultă din cuprinsul înscrisului intitulat "Testament", încheiat la data de 25.09.1986 în comuna Cehal, județul SM( fila nr. 29 din dosarul primei instanțe), prezentat în original și în fața instanței de apel, prin acest act juridic numitul a declarat că "dau prezentul testament" în fața secretarului adjunct al "Comitetului comunal de partid Cehal" și a delegatului din cadrul fostului Consiliu Popular Cehal, specificând că înțelege ca împreună cu soția sa să doneze toate lucrurile materiale, terenul și casa cu toate dependințele pe care le dețin, "sub formă de moștenire". Această gratificare a fost realizată de către cei doi soți, în scopul îngrijirii acestora până la deces "inclusiv cheltuieli de înmormântare", de către persoanele gratificate și soția, respectivul înscris fiind semnat de către cei doi testatori, cei doi succesori testamentari și de către cei doi martori menționați mai sus.
Acest înscris a fost utilizat de către beneficiarii săi și soția acestuia în mod echivoc, fie ca testament, cu ocazia cererii înregistrată sub nr. 751/15.03.2000 a Comisiei Locale Cehal de aplicare a Legii nr. 18/1991 (filele nr. 65-68 din dosar nr- al Judecătoriei Carei, atașat la dosarul cauzei) și în susținerea vocației succesorale testamentare a acestora după defunctul, fie ca un contract de întreținere, având ca obiect aceleași imobile, în prezentul dosar, în fața instanței de apel.
În acest context, tribunalul a apreciat că, raportat la termenii utilizați și voința internă a dispunătorului, astfel cum a fost aceasta exteriorizată în cuprinsul înscrisului în cauză, analizarea acesteia ca un testament olograf de către prima instanță se prezintă a fi o soluție legală și temeinică.
Din această perspectivă, în mod corect s-a reținut de către prima instanță incidența dispozițiilor art. 857 Cod civil, care interzic ca prin același act juridic (negotium iuris) două sau mai multe persoane să testeze, una în favoarea celeilalte ori în favoarea unei terțe persoane, având în vedere că într-o asemenea situație ar fi afectată libertatea de voință a testatorului, precum și caracterul personal, unilateral și revocabil al dispozițiilor testamentare. De altfel, testamentul este în esența sa un act juridic unilateral, care nu presupune un acord de voință realizat la data încheierii sale. Pe cale de consecință, tribunalul a apreciat criticile apelanților cu privire la acest capăt de cerere soluționat de către prima instanță, ca fiind nefondate.
În acest sens au fost apreciate și susținerile apelanților vizând utilizarea de către intimata reclamantă la un moment dat, în cursul unuia dintre litigiile purtate între aceleași părți, a expresiei de "contract de întreținere" față de înscrisul încheiat la data de 25.09.1986 de către și ceilalți semnatari ai testamentului, tocmai ca o consecință a conduitei duplicitare a beneficiarilor acestuia, de a-l invoca uneori ca testament, iar alteori ca un contract de întreținere (în privința acestui înscris apelanții pârâți afirmând succesiv, că reprezintă un testament încheiat în formă autentică - fila nr. 9 din dosar nr- al Judecătoriei Carei, că reprezintă un act scris de mână de către o persoană neidentificată - fila nr. 66 idem, că reprezintă o copie de pe un înscris deținut de către Comisia Locală Cehal de aplicare a Legii nr. 18/1991 - fila nr. 35 din dosarul de apel, depunându-l în original în fața instanței de apel abia la termenul din 17.11.2008 și după ce li s-au învederat dispozițiile art. 174 Cod de procedură civilă, raportat la răspunsul comunicat de către Primăria Comunei Cehal la data de 16.10.2008 - fila nr. 48 idem), atitudinea intimatei-reclamante relevând în acest sens o manifestare de voință de negare a confirmării, ratificării sau executării voluntare a respectivului testament, în condițiile art. 1167 alin. 3 și ale art. 1190 Cod civil.
Referitor la capătul de cerere al reclamantei vizând constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor nr. 526/6.11.1986 eliberat de Notariatul de Stat Carei în dosarul succesoral nr. 598/1986 (filele nr. 30-31 din dosarul primei instanțe), raportat la împrejurarea că s-a reținut calitatea de unic succesor a numitei în cotă de 1/1 parte (fila nr. 31), soția supraviețuitoare a defunctului, în condițiile în care vocație succesorală legală (conform mențiunilor din certificatul de moștenitor atacat rezultând că s-a realizat o dezbatere succesorală ca moștenire legală după defunctul ), avea și reclamanta, nepoata acestora și fiica unui fiu predecedat (decedat în anul 1978), așa cum rezultă și din arborele genealogic și actele de stare civilă depuse la dosarul cauzei în fața primei instanțe (filele nr. 60-63), tribunalul a apreciat ca fiind legală și temeinică soluția de constatare a nulității absolute a acestui certificat de moștenitor.
Prin prisma considerentelor ce preced, tribunalul a respins apelul promovat în cauză, dispunând totodată obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate în apel.
Împotriva acestei decizii, în termen au formulat recurs pârâții și G, care au solicitat admiterea acestuia, modificarea hotărârilor și respingerea acțiunii formulată de reclamantă.
În motivarea recursului s-a susținut că greșit instanțele au reținut ca fiind "testament" înscrisul dedus judecății, acesta fiind de fapt un contract de întreținere încheiat între pârâți și defuncții și.
Că este vorba de un contract de întreținere, rezultă fără dubiu din analiza făcută înscrisului, astfel, în mod greșit instanțele nu au avut în vedere scopul urmărit de părți la încheierea actului, împrejurarea că a fost semnat de martori, precum și derularea faptelor după decesul lui.
S-a mai invocat că reclamanta nu are interes în promovarea prezentei cauze și nici calitate procesuală activă, întrucât este moștenitoare rezervatară și oricum nu poate fi înlăturată de la moștenire, iar pe de altă parte, constatarea nulității certificatului de moștenitor eliberat în anul 1986 este prescrisă.
S-a mai invocat că reclamanta a formulat cerere la Legea nr. 18/1991, fiind repusă astfel în termenul de acceptare a succesiunii după.
La termenul din 26 mai 2009, recurenții au invocat lipsa calității procesuale active și a lipsei interesului legitim al reclamantei, cât timp aceasta nu a acceptat succesiunea după defuncta, fiind renunțătoare expres, și singura moștenitoare a defunctului, din certificatul de moștenitor contestat este, față de care reclamanta este renunțătoare, așa cum s-a arătat.
Intimata s-a opus admiterii recursului.
Analizând hotărârile recurate și excepțiile invocate, Curtea constată următoarele:
Criticile formulate de recurenți sunt în întregime nefondate.
Cu privire la excepții, acestea urmează a fi respinse ca nefondate. Chiar dacă reclamanta a renunțat la succesiunea după defuncta sa bunică, are vocație la drepturile succesorale după bunicul, cât timp în speță nu s-a dovedit că este renunțătoare expres sau tacit la aceste drepturi. De altfel, certificatul de moștenitor nr. 224/1988, în care s-a dezbătut succesiunea după defuncta și în care reclamanta este trecută ca fiind renunțătoare expresă, nu face obiectul prezentei cauzei și este nerelevant în soluționarea acesteia.
Pe de altă parte, obiectul certificatelor de moștenitor succesive l-a format doar casa de locuit, anexele gospodărești și suprafața de 250 mp. teren.
Urmare a apariției legilor fondului funciar, defunctul este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor suprafețe de teren ce fac obiectul legii speciale, astfel că înlăturarea reclamantei de la moștenirea autorilor săi, ar fi nu doar nelegală, ci și inechitabilă.
Pe de altă parte, în mod corect au reținut instanțele că înscrisul încheiat la data de 25 septembrie 1986 are valoarea unui testament olograf și nu a unui contract de întreținere, așa cum se invocă în recurs.
Fiind vorba de un testament olograf, acesta nu îndeplinește condițiile speciale stipulate de art. 857 Cod civil, în mod just dispunându-se anularea acestuia.
Certificatul de moștenitor nr. 526/1986, în care s-a dezbătut succesiunea după, este de asemenea nul, cât timp nu s-a făcut dovada citării cu ocazia dezbaterii succesorale și a reclamantei, care avea calitatea de descendentă a defunctului, fiind astfel moștenitor rezervatar.
Nefiind citată la dezbaterea succesiunii, atacarea certificatului de moștenitor nu este supusă vreunui termen de prescripție, cu atât mai mult cu cât reclamanta fiind moștenitoare rezervatară, are și sezina moștenirii și de asemenea este scutită de înscrierea în cartea funciară, potrivit dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 115/1938.
Pentru aceste considerente, în baza art. 316 raportat la art. 296 Cod procedură civilă, se vor respinge ca nefondate atât excepțiile invocate, cât și recursul civil de față, iar în baza art. 274 Cod procedură civilă părțile recurente vor fi obligate să plătească părții intimate suma de 2.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocate de recurenții pârâți.
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de pârâții - și G împotriva deciziei civile nr. 303 din 24 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Obligă partea recurentă să plătească părții intimate suma de 2.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 26 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
R - - - - - - -
red.R
jud.fond.
jud.apel. -
dact.
2 ex./5.06.2009
Președinte:Roman FloricaJudecători:Roman Florica, Bocșe Elena, Pantea Viorel
