Anulare act. Decizia 105/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 105/2008
Ședința publică de la 27 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioan Truță
JUDECĂTOR 2: Ana Budacu
JUDECĂTOR 3: Anca Neamțiu președinte secție
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâții, și, împotriva deciziei civile nr. 171/A/2007, pronunțată de Tribunalul Alba în dosar civil nr-, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat, cu delegație la dosar pentru intimatul reclamant și acesta personal, avocat cu delegație la dosar pentru recurenții pârâți și consilier juridic, cu delegație la dosar pentru intimata BCR B - Sucursala Cetate A I, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Nefiind alte cereri formulate, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Mandatara recurenților pârâți - avocat, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris. Consideră că instanța de fond în mod corect a soluționat cauza, însă decizia Tribunalului Alba este una nelegală, invocând prevederile art. 304 pct. 9 cod procedură civilă și în consecință, solicitând modificarea în totalitate a acesteia, cu respingerea acțiunii reclamantului, și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond.
Invocă faptul, că tribunalul nu s-a pronunțat numai asupra excepției invocate ci a antamat și fondul cauzei. Solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei BCR B, pt. Sucursala Cetate A I - consilier juridic, susține aceleași concluzii expuse de mandatara recurenților pârâți.
Mandatara intimatului reclamant - avocat, solicită respingerea ca nefondat a recursului de față, considerând sentința instanței de fond în afara legii, pentru motivele expuse pe larg în întâmpinare. Cu cheltuieli de judecată.
Instanța, deliberând, față de actele și lucrările dosarului, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin acțiunea civilă formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia sub dosar nr- ( astfel cum a fost precizată fila 34 și 76 - dosar fond) reclamantul a chemat în judecată pârâții, și R Agenția Cetate A I, solicitând ca prin hotărâre:
-să se constate nulitatea absolută a încheierii de întabulare a dreptului de proprietate în favoarea pârâtei pentru lipsă titlu valabil.
-să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare nr. 1672/2003 încheiat de pârâta în calitate de vânzător și pârâții și în calitate de cumpărători asupra imobilului înscris în CF 23196 A I, nr. top. 2308/1/14/IX.
-să se dispună anularea încheierii de întabulare în temeiul căreia s-a înscris dreptul de proprietate în favoarea pârâților și.
-să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare încheiat între pârâții în calitate de vânzători și pârâții în calitate de cumpărători având ca obiect același imobil,
-să se dispună anularea încheierii de întabulare nr. 9953/2004 în temeiul căreia s-a înscris proprietatea în CF în favoarea pârâților și revenirea la situația anterioară, în sensul restabilirii dreptului de proprietate în favoarea reclamantului și al pârâtei asupra imobilului în litigiu,
-să se dispună radierea dreptului de ipotecă înscris asupra imobilului în litigiu în partea a III a cărții funciare.
Prin sentința civilă nr. 1253/2007 a fost respinsă ca nefondată acțiunea civilă formulată de reclamant și obligat acesta la plata cheltuielilor de judecată în favoarea pârâtei în sumă de 1200 lei și 600 lei în favoarea pârâtului.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că reclamantul a invocat, după dezbaterea pe fond a cauzei, prin concluziile scrise, aplicarea art. 34 pct. 1 și 2, art. 36 și 37 din DL - și tot atunci a invocat că sentința civilă nr. 2034/2002 a Judecătoriei Alba Iulia nu este un titlu de întabulare, solicitând constatarea nulității absolute a încheierii de întabulare a dreptului de proprietate al pârâtei, operată sub B 5.
A apreciat judecătoria că motivarea acestui capăt de cerere a fost depusă la dosar abia după dezbaterea cauzei pe fond, fiind invocată tardiv și fără a putea fi pusă în discuția părților.
Cu privire la cererea vizând constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare - cumpărare încheiate de părți, s-a apreciat că în mod greșit reclamantul a invocat nulitatea absolută câtă vreme în speță este vorba de o nulitate relativă constând în vânzarea lucrului altuia.
S-a reținut astfel că pârâta (fosta soție) a vândut un imobil proprietate comună, înainte ca hotărârea de partaj să rămână irevocabilă și că în cauză nu se poate vorbi de mandatul tacit reciproc instituit de prevederile art. 35 din codul familiei, câtă vreme la data efectuării vânzării, părțile nu mai aveau calitatea de soți.
Motivat de faptul că reclamantul a invocat nulitatea absolută, în opinia instanței de fond, nu s-a putut opera în speță, acțiunea acestuia fiind respinsă.
Pe de altă parte, a reținut instanța de fond, chiar trecând peste aspectul naturii juridice a nulității și a calificării obiectului cererii, cererea reclamantului este neîntemeiată câtă vreme nu s-a făcut dovada relei credințe a cumpărătorilor în condițiile art. 1899 alin. 2 cod civil.
Impotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând în principal, desființarea hotărârii atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, schimbarea în tot a hotărârii și procedând la o nouă judecată să se dispună admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și precizată.
In expunerea de motive s-a arătat, în esență, că temeiul de drept al acțiunii îl constituie prevederile Legii nr. 115/1938 și Legii nr. 7/1996, motivat prin aceea că pârâta de ordin Iav ândut imobilul iar titlul în temeiul căruia s-a efectuat vânzarea nu este un titlu valabil.
A arătat apelantul, că aprecierea instanței de fond, potrivit căreia susținerile sale au fost invocate doar în cadrul concluziilor scrise depuse după acordarea cuvântului pe fondul cauzei, este greșită și că tardivitatea invocată de instanța de fond sub aspectul analizării lipsei titlului valabil la întabulare nu are aplicabilitate în cauză.
Apreciind că judecătoria a refuzat soluționarea cauzei potrivit obiectului cu care a fost investită, și că prin aceasta a comis o nelegalitate, a solicitat desființarea hotărârii atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
O altă critică a vizat schimbarea obiectului dedus judecății, câtă vreme prin acțiune s-a solicitat constatarea nulității absolute a încheierii de întabulare a dreptului de proprietate al pârâtei pentru lipsa titlului valabil, iar instanța de fond a analizat cererea sub aspectul constatării nulității relative, apreciind că în speță este vorba de vânzarea lucrului altuia.
In fine, a arătat că reținerea primei instanțe potrivit căreia apelantul nu a produs probe cu privire la reaua - credință a pârâților este contrazisă de actele dosarului.
Tribunalul Alba - Secția civilă, prin decizia civilă nr. 171/A/2007 a admis apelul reclamantului împotriva sentinței civile nr. 1253/2007 a Judecătoriei Alba Iulia, desființând sentința apelată cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la aceiași instanță.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut în considerente că reclamantul și-a completat cererea, înțelegând să cheme în judecată pe pârâții ( fila 34 dosar fond) pentru a se constata nulitatea absolută a încheierii de întabulare în baza căreia pârâta și-a întabulat dreptul său în CF, invocând în acest sens lipsa de titlu valabil iar ca temei juridic art. 34 din DL. 115/1938, 7/1996 și art. 480 cod civil.
In considerarea acestui aspect s-a conchis că precizarea de acțiune nu s-a invocat doar prin concluziile scrise și după încheierea dezbaterilor.
Reclamantul apelant, a stabilit aceiași instanță a solicitat constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare - cumpărare, autentificate sub nr. 1672/2003 și respectiv 4469/2004 ( fila 39 și 43) pe motiv că titlul în baza căruia s-a întabulat pârâta nu a fost valabil.
Instanța de fond, nu doar că a omis a analiza valabilitatea titlului pârâtei dar a dat și o interpretare eronată dispozițiilor art. 36 alin. 1 din DL. 115/1938, concluzionând prin argumente străine de natura cauzei că cererea apelantului se impune a fi apreciat ca fiind acțiunea de fond, la care face referire legea menționată, respectiv cererea de constatare a nulității actelor translative de proprietate succesiv încheiate de pârâți.
Ori, neanalizând primul capăt de acțiune ce viza nulitatea încheierii de întabulare a dreptului de proprietate al pârâtei în CF 23196 AIp entru lipsă de titlu valabil. Instanța de fond nu putea verifica ce anume nulitate se impune a fi stabilită referitor la cele două contracte de vânzare - cumpărare, astfel conchizând că o atare soluționare a acțiunii echivalează cu no necercetare a fondului, a dispus desființarea soluției apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Impotriva deciziei civile nr. 171/A/2007 a Tribunalului Alba - Secția civilă, în termen legal a declarat recurs pârâții și și, aducându-i critici sub aspectul nelegalității ei, solicitând modificarea acesteia în totalitate, în sensul respingerii apelului intimatului și menținerea în totalitate a sentinței civile nr. 1253/2007 a Judecătoriei Alba Iulia.
În expunerea motivelor de recurs în esență s-a susținut că s-au nesocotit cerințele impuse de art.297 alin.1 teza 1 cod procedură civilă care stabilește în concret situațiile care justifică desființarea unei sentințe cu trimiterea cauzei spre rejudecare. Textul menționat este aplicabil strict la situația în care instanța de fond a soluționat cauza pe excepție.
În speța de față prima instanță a cercetat fondul cauzei, inclusiv apărările formulate de reclamantul intimat, inclusiv cele pe care le-a considerat tardive, astfel că au fost antamate atât chestiunile de drept ale procesului cât și natura juridică a unei cereri introductive de instanță.
Prima instanță deși a considerat motivarea reclamantului ca fiind tardivă, în baza rolului activ a considerat necesar să analizeze cauza sub toate aspectele.
Rezultă cu certitudine din considerentele primei instanțe că s-a analizat capătul de cerere privind valabilitatea titlului pârâtei, constatând că nu se pune problema aplicării textelor legale invocate de reclamant în concluziile scrise la punctul 1.
În considerarea acestor împrejurări se arată în continuare, în mod greșit instanța de apel a stabilit că sunt incidente dispozițiile art.297 alin.1 cod procedură civilă, în primul rând pentru că instanța de fond nu a soluționat cauza pe excepție. De altfel ce a reținut instanța de fond cu privire la tardivitatea motivării reclamantului este corect.
De altfel, aspectele reținute în considerentele deciziei din apel au fost analizate și de instanța de fond (pag.4 alin.3 a sentinței civile nr.1253/2007).
Deși reclamantul a invocat dispozițiile art.34 din 115/1938, iar apoi prin concluziile scrise art.34 pct.1 și 2, art.36 și 37 din DL 115/1938, ceea ce nu făcuse în completarea de acțiune, totuși prima instanță a stabilit sub ce aspect și din ce punct de vedere titlul intimatei nu este unul valabil.
Se face apoi distincție între acțiunea în rectificarea întabulării și una de fond prin care se solicita constatarea nulității actului în baza căruia s-a operat întabularea, încadrând corect acțiunea reclamantului în drept. Toate aceste aspecte de fapt și de drept, susțin recurenții, denotă că s-a analizat fondul cauzei de prima instanță sub toate aspectele, astfel că greșit s-a dispus trimiterea cauzei la aceeași instanță spre rejudecare.
În drept s-au invocat dispozițiile art.304 punct 9 cod procedură civilă.
În cauză reclamantul intimat a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului declarat de pârâți ca nefondat.
S-a invocat sub un prim aspect excepția dilatorie a neregularității recursului prin neindicarea domiciliului recurenților, în sensul art.302/1 alin.1 lit.a cod procedură civilă. domiciliului procedural ales nu înlătură obligația părților de a indica domiciliul lor în sensul textului de lege citat.
2.Pe fondul cauzei s-a susținut că recursul este nefondat, el neincluzându-se în motivele de admisibilitate prevăzute expres de art.304 Cod procedură civilă.
Instanța de fond nu numai că nu a analizat cauza, dar a refuzat să judece cererea cu care a fost investită. Ceea ce a dedus judecății prin acțiunea sa a fost nulitatea absolută a încheierii de întabulare în CF a dreptului de proprietate a pârâtei de ordin 1, decizia judecătoriei în temeiul căreia s-a efectuat întabularea fiind desființată, titlul pârâtei cu privire la imobil nefiind unul valabil nulitatea fiind absolută, subsecvent toate operațiunile ulterioare sunt lovite de nulitate.
Răspunzând excepției invocate în condițiile art.137 cod procedură civilă, aceasta este neîntemeiată.
Curtea Constituțională prin decizia nr.176/2005 a conchis că prevederile art.302 ind.1 cod procedură civilă sunt neconstituționale cu privire la sancționarea cu nulitate absolută a omisiunii de a se prezenta în cuprinsul recursului numele, domiciliul sau reședința părților. Sancțiunea cu nulitate absolută a lipsei cerințelor menționate apare ca un formalism inacceptabil de rigid, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării căii de atac și să restrângă nejustificat accesul liber la justiție.
În acest context aspectele invocate de intimatul reclamant pe calea întâmpinării sunt irelevante în raport de decizia Curții Constituționale.
Analizând calea de atac exercitată, în raport de criticile invocate în scris, dar și din oficiu în limitele conferite de art.306 alin.2 cod procedură civilă, se constată a fi fondat în considerarea următoarelor aspecte:
Evident, instanța de apel a desființat sentința apelată, reținând în fapt că prima instanță nu ar fi analizat primul capăt de acțiune din cererea introductivă de instanță, ce viza nulitatea dreptului de proprietate al pârâtei intimate în CF 23196 AIp entru lipsa titlului valabil, context în care nu putea stabili ce nulitate se impune a fi analizat a fi analizată cu privire la cele două contracte de vânzare-cumpărare încheiate ulterior, situație ce ar echivala cu o necercetare a fondului cauzei. Considerând că sunt incidente dispozițiile art.297 alin.1 cod procedură civilă a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Dispozițiile art.297 alin.1 cod procedură civilă sunt aplicabile însă doar strict în situațiile în care prima instanță a soluționat cauza pe excepție. Conținutul textului normei procesuale menționate este unul clar din acest punct de vedere, pe baza căruia practica și doctrina juridică au conchis că ori de câte ori instanța de apel apreciază că instanța fondului a soluționat greșit procesul, fără a antama fondul litigiului, pe baza unor excepții cum ar fi: necompetența materială, prescripția, puterea lucrului judecat, lipsa de calitate procesuală etc.- va admite acea cale de atac exercitată, cu consecința desființării sentinței apelate și trimiterii cauzei spre o nouă judecare.
În speță nu poate fi vorba despre o atare situație de excepție, în condițiile în care judecătoria, ca instanță de fond a cercetat cauza în fond, în raport de probele invocate și de precizările de acțiune făcute.
Mai mult, instanța de fond a analizat toate apărările invocate de pârâtul intimat, inclusiv cele considerate a fi tardive. Numai dacă s-ar fi rezumat la acele apărări s-ar fi putut considera că nu s-a antamat fondul litigiului.
Mai mult, prima instanță chiar dacă a stabilit că motivarea reclamantului ar fi una tardivă, în constatarea rolului activ a considerat oportun că se justifică a analiza cauza sub toate aspectele, în raport de susținerea titularului acțiunii și al părților adverse. Lecturând din acest punct de vedere considerentele sentinței instanței de fond rezultă fără posibilitate de dubiu că s-a analizat capătul de cerere privind valabilitatea titlului de proprietate al pârâtei, constatând și reținând în esență că nu se pune problema aplicării textelor de lege invocate de reclamant prin concluziile scrise la punctul 1 (pagina 8 alin.5 al sentinței apelate).
Prin urmare această instanță s-a pronunțat asupra acelor aspecte, astfel că este evident că instanța de apel în mod eronat a conchis că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare în condițiile art.297 alin.1 cod procedură civilă, pe motiv că nu s-ar fi cercetat acel capăt de acțiune.
De altfel, trebuie observat că în însăși considerentele deciziei din apel (pag.3 alin.7 și urm.) se arată că la fila 34 din dosarul de fond se află completarea de acțiune prin care reclamantul în cauză a înțeles că introducă în cauză pe pârâții (proprietarii actuali ai imobilului), solicitând a se stabili nulitatea absolută a încheierii de întabulare pe baza căreia pârâta și-a întabulat dreptul de proprietate în cartea funciară, pentru lipsă de titlu valabil, aspectul reținut de altfel și de prima instanță.
Din acest punct de vedere, după cum reține și instanța de fond în considerentele sentinței civile apelate, reclamantul deși a invocat inițial ca temei de drept doar dispozițiile art.34 din DL 115/1938, abia prin concluziile scrise a invocat art.34 punct 1 și 2, art.36 și 37 din același act normativ, ceea ce nu invocase prin completarea de acțiune, motivând și argumentându-se abia în acel moment pentru ce condiții titlul pârâtei nu ar fi unul valabil.
În acest context se face și distincție între acțiunea în rectificarea întabulării și acțiunea de fond prin care se tinde în constatarea nulității actului pârâtei, astfel că este în afara oricărui dubiu că nu s-ar fi analizat toate aspectele de fapt și de drept ale cererii introductive de instanță.
Prin urmare, greșit instanța de apel a stabilit că fiind incidente dispozițiile art.297 alin.1, astfel că fiind prezente dispozițiile art.304 punct 9 cod procedură civilă, raportat la art.312 alin.5 cod procedură civilă, se impune admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâții și, împotriva deciziei civile 171/A/2007 pronunțată de Tribunalul Alba.
Casează decizia atacată și trimite cauza Tribunalului Alba pentru rejudecarea apelului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27 Martie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact.2ex/17.04.2008
Jud..
Jud.fond
Președinte:Ioan TruțăJudecători:Ioan Truță, Ana Budacu, Anca Neamțiu
