Anulare act. Decizia 1137/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ nr. 1137/2008-
Ședința publică din 26 iunie 2008
PREȘEDINTE: Moșincat Eugenia | - - | - JUDECĂTOR 2: Stan Aurelia Lenuța |
- --- | - JUDECĂTOR 3: Trif | |
- | - judecător | |
- grefier |
Pe rol fiind soluționarearecursurilor civile formulate de recurenta reclamant, cu domiciliul în O- județul B și de recurenta pârât, cu domiciliul în nr. 4. județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți, cu domiciliul în nr. 4. județul B, -, ambii cu domiciliul în O- județul B, împotriva deciziei civile nr. 586/A/2007 din 13 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr. 2371 din 14 aprilie 2005 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr. 2194/2004, având ca obiect: anulare act,
Se constată că fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din data de 22 mai 2008, dată la care părțile prezente au pus concluzii în recurs, concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 29 mai 2008, 05 iunie 2008, 12 iunie 2008, 26 iunie 2008, 26 iunie 2008, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prinsentința civilă nr.2371 din 14 aprilie 2005 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr. 2194/2004, s-a admis în parte cererea de chemare în judecată precizată a reclamantei împotriva pârâților și -sen, și -.
S-a constatat nulitatea absolută a contractului intitulat "contract de vînzare cumpărare" încheiat între pârâții -sen și (fostă ) la data de 03.06.1999.
S-a dispus radierea dreptului de proprietate a pârâtei (fostă ) intabulat sub poz. 1 din 630, asupra casei de pe nr. cadastral 843, înscris la poz. 1 din același
S-a dispus intabularea dreptului de proprietate asupra casei de pe nr. cadastral 843 în favoarea pârâtului -sen, în 630 O și s-au respins ca nefondate celelalte capete de cere.
Au fost obligați pârâții și -sen să plătească reclamantei câte 1.093.625 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată.
S-a respins ca nefondată cererea pârâților și -sen privind acordarea de cheltuieli de judecată.
S-a constatat nulitatea absolută a contractului intitulat "contract de vînzare cumpărare" încheiat între pârâții -sen și (fostă ) la data de 03.06.1999.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria a reținut că, reclamanta și pârâtul -sen au fost căsătoriți, divorțând în anul 1996. Pârâtul s-a recăsătorit la data de 23.05.2001 cu fosta sa concubină (fostă ). Anterior căsătoriei, printr-un contract sub semnătură privată, pârâtul a vîndut concubinei casa și anexele gospodărești de pe- proprietatea sa extratabulară, dobîndită prin moștenire de la antecesoarea sa HG, pentru prețul de 7.000.000 lei. La data de 07.09.1999, respectiv la 17.11.1999 pârâtul a vîndut concubinei și terenul cu nr.top 7830/5, în suprafață de 540. înscris în 34128 O, intabulîndu-se sub 2 și 3 asupra terenului. Pe terenul în discuție există două case, dintre care cea dobîndită de pârâta prin contractul sub semnătură privată, iar cea de a doua este cea folosită de pârâții. Aceștia din urmă și pârâta au încheiat actul de dezmembrare, partaj și vînzare cumpărare nr.1172/20.03.2001 al BNP, prin care nr.top 7830/5 s-a dezmembrat în două parcele noi,m cea cu nr. cadastral 843 în suprafață de 298. pe care se află și casa dobîndită prin contractul de vînzare cumpărare sub semnătură privată și parcela cu nr. cadastral 844 în suprafață de 298. pe care se află casa folosită de pârâții. Prin acest act terenul cu nr. cadastral 844 împreună cu casa ce se află pe respectivul teren, a fost vîndut de pârâta pârâților cu suma de 70.000.000 lei, terenul cu nr. cadastral 843 împreună cu casa amplasată pe acesta s-au înscris în 630 în favoarea lui, iar nr. cadastral 844 cu casa de pe acesta în favoarea pârâților în 631.
Cu privire la interesul reclamantei în justificarea formulării cererii arată judecătoria că interesul acesteia este justificat avînd în vedere că reclamanta li familia acesteia locuiesc în casa de pe nr. cadastral 843, iar pârâta în calitate de proprietar a introdus o cerere de evacuare împotriva acestora, astfel că arată instanța c ă, prin anularea actelor care au stat la baza proprietății pârâtei se desființează tocmai suportul pe care aceasta din urmă și-a întemeiat cererea de evacuare. În ceea ce privește calificarea contractului de vînzare cumpărare sub semnătură privată privind casa de pe nr. cadastral 843 și Anexele gospodărești vîndute cu 7.-000.000 lei în anul 1999, instanța a reținut că această sumă este mult inferioară valorii reale de la acea dată. În acest sens, subliniază instanța că expertiza efectuată în dosarul 8616/2001 a evaluat doar valoarea investițiilor efectuate pînă în 1999 la 170.700.000 lei, actualizate la data de 15.11.2002, cu valoarea de circulație la acea dată de 96.750.000 lei. Reținînd această disproporție de preț, precum și faptul că pârâtul a înstrăinat casa cu anexe concubinei care ulterior i-a devenit soție, instanța a considerat că actul încheiat între cei 2 este o donație cu sarcini, și nu o vînzare cumpărare. intenția reală a înstrăinătorului a fost aceia de a gratifica, iar actul astfel încheiat este o donație cu sarcini de a plăti suma de 7.000.000 lei. De asemenea, nu s-au respectat prevederile art.813 din civil privind forma autentică a donației, ceea ce atrage nulitatea absolută a contractului.
În ceea ce privește cele două contracte prin care pârâta a dobîndit proprietatea asupra terenului, arată judecătoria că nu se pune problema calificării acestora ca veritabile contracte de vînzare cumpărare sau donație, acestea fiind încheiate în formă autentică, înstrăinătorul fiind proprietarul exclusiv al terenului, putea să dispună liber fie ca donație sau ca vînzare cumpărare. În ceea ce privește constatarea nulității absolute parțiale a actului de dezmembrare, partaj și vînzare cumpărare, în ceea ce o privește doar pe pârâta, instanța arată că aceasta este nefondată, din moment ce se mențin actele privind terenul, subliniind totodată că nulitatea nu poate fi parțială, în sensul să vizeze doar o parte din contract.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâții și și recurs reclamanta.
Recursul declarat de reclamanta a fost calificat de instanță ca fiind apel.
Prin decizia civilă nr.586/A/2007 din 13 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, au fost respinse apelurile declarate în cauză și a fost păstrată în întregime sentința civilă nr. 2371 din 14 aprilie 2005 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr. 2194/2004.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Bihora reținut următoarele:
Corect judecătoria a constatat nulitatea absolută a contractului de vînzare cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de 03.06.1999 între pîrîții -sen și, contract prin care i s-a înstrăinat acesteia din urmă imobilul situat în O-, însă considerentele avute în vedere la pronunțarea acestei soluții, se constată a fi eronate. Astfel, greșit a apreciat prima instanță că în realitate s-a încheiat între părți un contract de donație cu sarcini și nu un contract de vînzare cumpărare, în condițiile în care dovada caracterului semnalat al operațiunii nu s-a făcut în cauză. Faptul că, prețul convenit la încheierea contractului a fost fixat sub valoarea reală a bunului, fără a se putea reține că acesta este practic inexistent, nu este de natură să conducă la concluzia că avem de a face cu o liberalitate, cum greșit arată judecătoria, intenția de gratificare neputînd fi reținută. Cu privire la preț, ca obiect al contractului de vînzare cumpărare este de știut că, seriozitatea acestuia indică o echivalență valorică relativă, raportată atît la valoarea lucrului vîndut cît și la subiectivismul părților care sunt libere să aprecieze întinderea valorii la momentul vînzării. Este adevărat faptul că, prețul de 7.000.000 lei pentru un imobil ca și cel în cauză la nivelul anului 1999, nu reflectă valoarea sa reală, însă relația de concubinaj existentă între cele două părți contractante, la data încheierii acestuia, justifică disproporția de valoare. S-a apreciat însă că convenția intervenită între cele două părți se întemeiază pe o cauză ilicită, considerînd că ambele părți contractante au fost de rea credință la încheierea actului juridic. Faptul că între părți a existat o relație de concubinaj, care a culminat ulterior cu căsătoria acestora, constituie o împrejurare esențială de natură a forma convingerea instanței că ambele părți prin încheierea acestui contract au urmărit fraudarea drepturilor reclamantei, în calitate de fostă soție a pîrîtului, prin scoaterea bunului din patrimoniul acestuia din urmă.
privește celelalte capete de cerere formulate în cauză, prin care s-a solicitat a se constata nulitatea absolută a celor două contracte de vânzare cumpărare încheiate între același părți avînd ca obiect imobilul teren înscris în 34128 O cu nr.top 7830/5, precum și cel prin care s-a solicitat a se constata nulitatea absolută a actului de dezmembrare, partaj și vînzare cumpărare, s-a constatat că reclamantei îi lipsește interesul legitim în promovarea acestora în condițiile în care nu a produs dovezi prin care să demonstreze că ar fi vătămată în vreun fel prin încheierea acestor operațiuni, terenul aparținîndu-i în exclusivitate anterior înstrăinării pîrîtului, fiind dobîndit de acesta cu titlu de moștenire.
privește însă cel dintîi capăt de cerere prin care s-a solicitat constatarea nulității absolute a contractului avînd ca obiect imobilul casă, se constată că, reclamanta își justifică interesul legitim prin aceea că, urmărește readucerea bunului în patrimoniul fostului său soț, în vederea valorificării ulterioare a drepturilor patrimoniale asupra bunurilor dobîndite în perioada conviețuirii acestora.
Faptul că și acest imobil a fost dobîndit de pîrît cu titlu de succesiune, fiind bunul său propriu nu schimbă datele problemei, reclamanta susținînd că, construcția inițială era din voioagă, pe care a reconstruit-o împreună cu soțul său, aducîndu-i îmbunătățiri substanțiale. În măsura în care se vor dovedi susținerile acesteia legate de reconstituirea casei vechi așa încît aceasta ar putea fi considerată o construcție nouă, asupra acesteia reclamanta ar avea un drept de proprietate alături de pîrîtul și nu doar un drept de creanță cum consideră apelanții pîrîți. Este adevărat faptul că, în această situație, reclamanta ar avea un drept de folosință asupra terenului, pe care este amplasată construcția, ceea ce ar putea justifica interesul său în anularea contractelor cu privire la teren, însă este de precizat că, eventualul drept de folosință va putea fi valorificat în contradictoriu cu pîrîta în calitatea acesteia de succesor în drepturi al fostului proprietar tabular.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanta și pârâta.
Recurenta reclamantă a solicitat admiterea recursului, modificarea celor două hotărâri în sensul admiterii în totalitate a acțiunii, formulând următoarele critici:
-greșit a fost respins apelul ca nefondat deși instanța de apel a reținut că ea ar avea un interes legitim privind constatarea nulității absolute a actelor autentice și că ar avea un drept de proprietate asupra casei (și nu de creanță) și de folosință asupra terenului;
-întabularea în CF a pârâtei nu s-a făcut în baza contractului din 03.06,1999, ci în baza actului de dezmembrare, partaj și vânzare-cumpărare al Biroului Notarului Public, act nr. 1172/20.03.2001;
-pârâta și-a înscris casa în CF pe numele său, deși în CF nr. 3412-O nu este înscrisă nici una din cele două case pentru ca după parcelare și formare de, respectiv nr. 630 să se înscrie casa pe numele pârâtei menționate, iar în nr. 631-O s-a înscris casa și terenul pe pârâții;
-prin operațiunile efectuate în baza unor acte nelegale s-a urmărit fraudarea intereselor recurentei reclamante;
-conform martorilor audiați în fața instanței de apel, pârâta nu a fost niciodată în posesia imobilului în litigiu, nefiind văzută nici înainte de cumpărare și nici după aceea pentru a constata starea în care era casa cumpărată și investițiile făcute de recurentă și de fostul ei soț la acea casă care i-a ridicat mult prețul;
Recurenta pârâtă (fostă ) a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar în subsidiar modificarea deciziei și în parte a sentinței în sensul respingerii în totalitate a cererii introductive, în motivarea cererii de recurs fiind învederate următoarele:
-motivarea dată hotărârii de apel este în totală contradicție cu dispozitivul deciziei luate, astfel atâta timp cât instanța apreciat că ne aflăm în fața unei greșite calificări a contractului de vânzare-cumpărare de către instanța de fond ca fiind contract de donație, nu se poate reține că hotărârea atacată este una legală și temeinică, pe de altă parte schimbând în mod evident caracterul juridic al actului atacat, se impune admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond cu îndrumare de a se administra probe care să facă dovada caracterului ilicit al contractului de vânzare-cumpărare;
-în cauză sunt incidente excepțiile privind lipsa interesului legitim și lipsei calității procesuale active a reclamantei, respinse de instanța de apel, aceasta având în vedere investițiile făcute la imobilul supraedificat, proprietatea vânzătorului, care ar putea naște în persoana ei un drept de proprietate, iar nu de creanță cum susține recurenta, instanța făcând o analiză amplă a condițiilor în care reclamanta ar putea obține dreptul de proprietate asupra casei și de folosință asupra terenului, deși nu a fost investită cu aceste capete de cerere, de asemenea au fost audiați martori nepertinenți cauzei care au testat cu privire la îmbunătățirile aduse casei de locuit, deși instanța nu a fost investită cu un capăt de cerere în acest sens.
În drept sunt invocate dispozițiile articolelor 312, 304 pct. 7, 8 și 9 Cod de Procedură Civilă.
Intimații pârâți, -, legal citați, nu au depus întâmpinare și nu s-au prezentat în instanță.
Examinând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs, precum și din oficiu, instanța reține următoarele:
Criticile aduse hotărârilor atacate de către recurenta sunt găsite de instanța de recurs parțial întemeiate, astfel în condițiile în care înscrierea în CF a dreptului de proprietate al recurentei pârâte s-a efectuat în baza actului de dezmembrare, partaj și vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1172 din 20 martie 2001 de către Biroul Notarului Public, în mod nejustificat instanța de fond a respins ca nefondată cererea având ca obiect constatarea nulității actului autentic sus menționat, cu atât mai mult cu cât a dispus radierea dreptului de proprietate al pârâtei întabulat sub poziția 1 din CF nedefinitivă nr. 630 asupra casei de pe nr. cadastral 843 înscris sub poziția 1 din aceeași CF. Or, înscrierea dreptului tabular în favoarea pârâtei s-a făcut tocmai în baza actului de dezmembrare, partaj și vânzare-cumpărare despre care s-a făcut vorbire mai sus, deci se impunea analizarea valabilității acestuia prin prisma motivelor invocate de titulara cererii.
Astfel, prin verificarea înscrierilor efectuate în cartea funciară nr. 34128-O se constată că a devenit proprietară asupra terenului situat pe parcela cu nr. topografic 7830/5 în suprafață de 540 mp cu titlu de cumpărare, dreptul acesteia fiind înscris sub 2 și 3. Aceasta nu a avut în proprietate, conform drepturilor tabulare evidențiate în coala funciară, niciodată casa de locuit care ulterior apare menționată în cuprinsul actului de dezmembrare aflat în discuție, casă asupra căreia pârâta a dispus a fi transcrisă într-o coală nouă de carte funciară cu caracter nedefinitiv pe numele său cu titlu de dobândire, posesie faptică și partaj. În acest context, este de reținut că pârâta își putea exercita dreptul de dispoziție în exclusivitate asupra terenului nicidecum asupra casei situată la numărul administrativ 10 care, pe de o parte, nu era înscrisă în CF, iar pe de altă parte, conform probatoriului administrat s-a dovedit că respectivei case i-au fost aduse îmbunătățiri în valoare de 170.000.000 lei sub durata căsătoriei pârâtului cu recurenta, suferind modificări structurale, care i-au sporit substanțial valoarea.
Se poate lesne constata că actul de dezmembrare contestat, care a constituit fundamentul întabulării dreptului de proprietate al pârâtei asupra casei situată pe numărul cadastral 843 este nelegal în ceea ce privește transcrierea acesteia într-o nouă coală de CF nedefinitivă în favoarea pârâtei, impunându-se așadar constatarea nulității parțiale a actului sub aspectul sus arătat.
În același context, este de adăugat că este necesară desființarea în parte a actului autentic de dezmembrare, recurenta reclamantă neavând nici un interes legitim în ceea ce privește casa situată la numărul administrativ 10/A transcrisă în CF nedefinitivă cu numărul cadastral nou format 844 pe numele pârâților, de altminteri recurenta a și precizat pe parcursul judecării pricinii că atragerea acestora în proces s-a făcut din motive de opozabilitate a hotărârii.
În ceea ce privește pretenția recurentei de a obține constatarea nulității contractelor autentice de vânzare-cumpărare nr. 1884/07.09.1999 și nr. 2964/17.11.1999, aceasta se dovedește a fi lipsită de temei câtă vreme actele juridice respective au avut ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului situat pe parcela cu nr. topografic 7830/5 în întindere de 540 mp, teren ce a constituit proprietatea vânzătorului înscris sub 1 cu titlu de moștenire și cu privire la care recurenta, fosta soție a pârâtului, nu poate emite nici o pretenție, aceasta putând viza în exclusivitate casa de locuit.
Câtă vreme valoarea investițiilor făcute la casa aflată în discuție, în perioada căsătoriei foștilor soți, se cifrează la suma sus arătată, constând în lucrări de consolidare, reparații și investiții, în care se includ între altele schimbat uși și ferestre, zidit trei rânduri de cărămidă, tencuit la interior și exterior, subzidire la fundații, modificat acoperișul casei, demontat planșeul de lemn și executat altul nou, dotarea casei cu o pentru alimente, împrejmuire în curte, copertină la intrarea în casă, toate acestea demonstrează că respectiva construcție, moștenită de pârâtul, ce făcea parte din fondul vechi de locuințe a orașului, a suferit modificări substanțiale, care i-au sporit considerabil valoarea, devenind practic un nou edificat.
Nu se poate astfel nega interesul legitim al recurentei reclamante în promovarea acțiunii dedusă judecății având drept scop readucerea casei de la nr. administrativ 10 în patrimoniul fostului ei soț, neputând fi astfel contestată nici calitatea sa procesuală activă.
Probațiunea axată pe problema investițiilor aduse de foștii soți imobilului din litigiu se impunea a fi administrată, de asemenea tratată în considerentele hotărârilor anterioare, în situația în care în speță au fost invocate excepțiile mai sus arătate, iar în soluționarea acestora se impunea rezolvarea respectivei probleme, și aceasta chiar dacă petitul acțiunii nu cuprinde cereri distincte privitoare la stabilirea dreptului reclamantei asupra casei de locuit.
În ceea ce privește criticile vizând schimbarea de către instanța de fond a naturii actului juridic, este de subliniat că nu se impunea desființarea sentinței cu trimitere spre rejudecare, astfel cum susține recurenta, motivele prevăzute de textul articolului 297 aliniatul 1 din Codul d e procedură civilă fiind limitativ enumerate. Apoi, în temeiul caracterului devolutiv al apelului și având dovezi suficiente care puneau în evidență cauza ilicită a convenției încheiată sub forma actului sub semnătură privată, prin care actualii soți au urmărit fraudarea intereselor fostei soții a pârâtului, prin scoaterea casei de locuit din patrimoniul său, în mod legal instanța de apel a concluzionat, pe fondul cererii că dispoziția de constatare a nulității contractului de vânzare-cumpărare este corectă.
Dat fiind efectul devolutiv al apelului consacrat de articolul 292 aliniatul 1 Codul d e procedură civilă, toate problemele de fapt și de drept dezbătute în primă instanță sunt readuse în fața instanței de apel, provocând o nouă judecată asupra fondului, iar în speță titulara de acțiune a invocat ca motiv de nulitate a convenției aflată în discuție tocmai cauza ilicită și cu privire la care sub durata desfășurării procesului a fost administrat probatoriu îndestulător, prin urmare se impunea constatarea nulității convenției din perspectiva prevederilor articolului 966 din Codul civil.
Față de considerentele ce preced, instanța, în baza dispozițiilor articolului 312 aliniatele 1 și 3 din Codul d e procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul pârâtei și va admite recursul declarat de reclamanta, va modifica în parte decizia recurată în sensul că va admite apelul acesteia împotriva sentinței judecătorești, pe care o va schimba în parte în sensul că va constata nulitatea absolută parțială a actului autentificat sub nr. 1172 din 20 martie 2001 de către Biroul Notarului Public în cea ce privește transcrierea casei de locuit situată pe- 10, în favoarea lui, urmând a fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței și deciziei.
Fiind în culpă procesuală, și vor fi obligați în baza dispozițiilor articolului 274 din Codul d e procedură civilă, la plata sumei de 706,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale în toate fazele procesuale, reprezentând taxe judiciare de timbru și respectiv valoarea onorariilor avocațiale, în favoarea recurentei reclamante.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza articolului 312 aliniat 1, combinat cu articolele 296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondat recursul civilintrodus de recurenta reclamant, cu domiciliul în O- județul B, în contradictoriu cu recurenta pârât, cu domiciliul în nr. 4. județul B și cu intimații pârâți, cu domiciliul în nr. 4. județul B, -, ambii cu domiciliul în O- județul B, împotriva deciziei civile nr. 586/A/2007 din 13 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în parte în sensul că admite apelul declarat de și schimbă în parte sentința civilă nr.2371 din 14 aprilie 2005 pronunțată de Judecătoria Oradea în sensul că:
Constată nulitateaabsolută parțialăa actului de dezmembrare, partaj și vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1172 din 20 martie 2001 de Biroul Notarului Public, în cea ce privește transcrierea casei de locuit situată în O pe- 10, în favoarea lui.
Menține celelalte dispozițiiale sentinței și deciziei.
Respinge ca nefondat recursulintrodus de recurenta, căsătorită.
Obligă părțile intimate și să plătească părții recurente suma de 706,5 lei cheltuieli de judecată parțiale în toate fazele procesuale.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 26 iunie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - --- -
decizie: /10.07.2008
Complet fond:.
Complet apel:,
în 2 ex.: /11.07.2008
Președinte:Moșincat EugeniaJudecători:Moșincat Eugenia, Stan Aurelia Lenuța, Trif
