Anulare act. Decizia 141/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU
CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 141.
Ședința publică de la 10.03.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mihaela Paraschiv
JUDECĂTOR 2: Silvia Pană
JUDECĂTOR 3: Melania Stanciu
GREFIER - - - -
Pe rol soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenții-reclamanți și și recurenta-pârâtă împotriva deciziei civile nr. 1319.A din 27.10.2008 pronunțată de Tribunalul București -Secția a III-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-pârâtă.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-reclamanți și prin avocat ce depune la dosar împuternicirea avocațială nr.- din 25.01.2009, recurenta-pârâtă prin avocat ce depune la dosar împuternicirea avocațială nr. - din 27.02.2009, intimata-pârâtă personal și asistată de avocat ce depune la dosar împuternicirea avocațială nr. - din 10.03.2009.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Reprezentantul recurenților-reclamanți și depune la dosarul cauzei chitanța seria - nr. - din data de 06.03.2009 cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 30 lei depunând și timbru judiciar în valoare de 0,50 lei.
Reprezentantul recurentei-pârâte depune la dosarul cauzei chitanța seria - nr. - din data de 06.03.2009 cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 30 lei depunând și timbru judiciar în valoare de 0,50 lei.
Curtea ia act de îndeplinirea obligației de a depune timbru judiciar și de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru de către recurenții-reclamanți și și recurenta-pârâtă și procedează la anularea acestora.
Părțile, prin reprezentanți legali, învederează instanței că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat și solicită cuvântul pe cererile de recurs.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe cererile de recurs.
Reprezentantul recurentei-pârâte, solicită admiterea recursului său astfel cum a fost formulat și motivat, casarea deciziei civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu obligarea intimatei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată. În dovedirea recursului său, arată că decizia civilă atacată este nelegală și netemeinică, instanța de apel în mod greșit fiind respinsă acțiunea reclamanților, ca urmare a admiterii excepției lipsei de interes. În opinia sa, interesul reclamanților în formularea acțiunii este demonstrat, aceștia justificându-și interesul prin testamentul autentificat sub nr. 1026 din 05.04.2004 prin care defuncta i-a instituit pe reclamanții ca moștenitori testamentari. De asemenea, se justifică interesul reclamanților și cu privire la formularea cererii de chemare în judecată a altor persoane, respectiv a pârâtei, având în vedere că aceasta, prin testamentul autentificat sub nr. 1878 din 28.05.2003, a dobândit calitatea de legatară cu titlu particular a defunctei pentru un loc de veci situat în cimitirul. Totodată, în opinia sa, pârâta nu are calitate de moștenitoare a defunctei, întrucât testamentul dat de aceasta pentru pârâta și autentificat sub nr.10252 din 26.06.1989 a fost revocat în întregime de defunctă. De asemenea, cu privire la recursul formulat de recurenții-reclamanți, precizează că solicită admiterea acestuia așa cum a fost formulat și motivat.
Reprezentantul recurenților-reclamanți și solicită admiterea recursului lor astfel cum a fost formulat și motivat, desființarea deciziei civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu obligarea intimatei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată. În dovedirea recursului lor, arată că atât instanța de fond cât și instanța de apel au apreciat greșit că reclamanții nu au interes în formularea unei acțiuni prin care să se constate că au calitatea de moștenitori acceptanți au defunctei, întrucât interesul reclamanților este personal și legitim și totodată Născut și actual. Astfel, interesul este personal și legitim întrucât reclamanții au acceptat moștenirea prin săvârșirea unor fapte din care legea deduce acceptarea. De asemenea, faptul că interesul reclamanților este născut și actual reiese chiar din cererea reconvențională a intimatei-pârâte care a solicitat ca instanța să constate că reclamanții sunt străini de moștenire. Totodată, cu privire la recursul formulat de recurenta-pârâtă, solicită admiterea acestuia așa cum a fost formulat și motivat.
Reprezentantul intimatei-pârâte, solicită respingerea ambelor recursuri ca nefondate și păstrarea deciziei civile atacate ca temeinică și legală. În susținerea poziției sale, precizează că recurenții invocă de fapt, propria culpă, întrucât aceștia nu au acceptat moștenirea în termenul legal de șase luni. De asemenea, învederează instanței că, defuncta nu i-a adus niciodată la cunoștința pârâtei, faptul că ar fi revocat testamentul. Totodată, defuncta ar fi trebuit să aducă la cunoștința pârâtei faptul că a încheiat alte două testamente noi. Astfel, solicită respingerea celor două recursuri, fără cheltuieli de judecată, depunând totodată și concluzii scrise.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 sub nr- reclamanții și a chemat în judecată pe pârâta solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea certificatului de calitate de moștenitor nr. 34/2006, precum și a certificatului de moștenitor nr. 61/2006, să se constate deschise succesiunea de pe urma defunctei, să se stabilească moștenitorii acceptanți, masa succesorală rămasă de pe urma defunctului și cotele ce le revin acestora, să se constate că reclamanții sunt moștenitori testamentari cu titlu particular ai defunctei și să se stabilească drepturile acestora la succesiunea defunctei.
Pârâta a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat să se constate că reclamanții pârâți sunt străini de succesiunea defunctei și să fie obligați aceștia să îi predea bunurile mobile aflate în locuința defunctei, pe care le dețin fără drept.
În ședința publică de la 10.09.2007 reclamanții pârâți au formulat o cerere precizatoare, arătând că înțeleg să se judece și cu, legatară cu titlu particular a defunctei pentru locul de veci nr. 13, fig. O 41, în suprafață de 6 mp, situat în Cimitirul potrivit testamentului autentificat sub nr. 1878/28.05.2003 de BNP Asociați și. Instanța a calificat această cerere, la termenul din 05.11.2007 ca fiind o cererea de chemare în judecată conform prevederilor art. 57.pr.civ.
Pârâta-reclamantă a formulat întâmpinare la această cerere, invocând excepția inadmisibilității motivat de faptul că temeiul cererii îl reprezintă art. 57.pr.civ. și nu art. 132.pr.civ. A fost invocată și excepția lipsei de interes a cererii, cu motivarea că reclamanții invocă în numele altei persoane un drept al acesteia pe care respectiva persoană nu l-a valorificat in sensul că nu a acceptat succesiunea în termen.
Totodată, pe cale reconvențională, pârâta reclamantă a solicitat să se constate că pârâta, este străină de succesiune, precum și includerea în masa succesorală a locului de veci nr. 13 fig. din Cimitirul.
Prin sentința civilă nr. 9623/26.11.2007, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Sectorului 2 B, s-a admis excepția lipsei interesului; s-a respins cererea principală și cererea de chemare în judecată a altor persoane formulate de reclamanții pârâți și, în contradictoriu cu pârâta reclamantă și cu pârâta, ca fiind lipsite de interes; s-a disjuns cererea reconvențională și s-a acordat termen cu citarea părților în dosarul nou format, la data de 07.11.2008.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Sub aspectul excepției invocate de pârâtă prin întâmpinare s-a reținut că reclamanții pârâți sunt beneficiarii unui legat cu titlu particular având ca obiect compensațiile bănești cuvenite defunctei decedată la 12.03.2006, în baza nr. 9/1998 potrivit testamentului autentificat sub nr. 1026/0504.2004
Conform dispozițiilor art. 899 alin. 2.civil legatarul singular intră în posesiunea lucrului legat din ziua în care a cerut prin justiție sau i s-a încuviințat de bună-voie predarea legatului. În consecință, când legatul are ca obiect un drept de creanță, legatarul poate obține executarea legatului printr-o acțiune personală, cu caracter patrimonial, întemeiată pe testament și intentată împotriva moștenitorului universal sau cu titlu universal, în speță împotriva pârâtei-reclamante, în calitate de legatar universal.
Pe de altă parte, prin anularea certificatului care atestă calitatea pârâtei-reclamante de legatar universal a defunctei, reclamanții pârâți nu obțin nici un folos practic, deoarece ei nu au vocație succesorală concretă pentru întreaga masă succesorală, cu numai pentru un bun din această masă, or una din condițiile interesului, în exercitarea acțiunii civile este aceea ca interesul să fie personal și direct al titularului cererii.
S-a reținut de asemenea că reclamanta nu justifică un interes nici în ceea ce privește chemarea în judecată a pârâtei, pe calea cererii formulate conform art. 57.pr.civ. apărând un interes al unei terțe persoane beneficiară a unui legat cu titlu particular.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel reclamanții pârâți cât și.
Prin decizia civilă nr. 1319A/27.10.2008 Tribunalul Bucureștia respins ca nefondate apelurile declarate de reclamanți reținând că este corectă concluzia instanței de fond în ceea ce privește faptul că, prin anularea certificatului de moștenitor emis în favoarea pârâtei intimate în baza testamentului ulterior revocat de însăși testatoarea defunctă, ei nu obțin nici un folos practic și direct, atâta vreme cât sunt numai legatari cu titlu particular instituiți de aceasta cu privire la compensațiile bănești, legat acceptat de către ei cum pretind și prin motivele de apel, ei neavând vocație la întreaga masă succesorală, ca de altfel nici apelanta.
Totodată această concluzie este corectă și față de disp. art. 899 alin. 2.civil, de care pot beneficia apelanții în calitatea lor de legatari cu titlu particular, corect interpretate și aplicate de prima instanță, în ceea ce-i privește.
În speță, interesul lor, în sensul de folos practic și direct în calitatea pe care o au de legatari asupra unor bunuri singulare, de a cere anularea certificatului de calitate de moștenitor și celui de moștenitor emise pârâtei-reclamante, nu este pe deplin justificat, ei având la îndemână doar acțiunea ce le-ar permite valorificarea dreptului de creanță ce-l au în virtutea legatului cu titlu particular în contra moștenitorului universal sau cu titlu universal, aspect corect reținut de prima instanță.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs atât pârâta, cât și reclamanții și.
Recurenta a criticat decizia instanței de apel în sensul că în mod greșit a fost admisă excepția lipsei de interes, deși în cauză reclamanții își justifică interesul în promovarea acestei acțiuni și întrucât prin testamentul autentificat sub nr.1026/05.04.2004 prin care defuncta i-a instituit pe pârâții-reclamanți și legatari cu titlu particular cu privire la compensațiile bănești ce i se cuveneau defunctei în baza Legii nr.9/1998 și au solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea certificatului de calitate de moștenitor nr.34/19.06.2006 și certificatului de moștenitor nr.34/19.06.2006 și să constate deschisă succesiunea de pe urma defunctei și ca aceștia au calitate de moștenitori testamentari, iar pârâta este străină de succesiunea defunctei.
Se mai arată că interesul de promovare al acțiunii este justificat și prin chemarea pârâtei în judecată întrucât aceasta este legatară cu titlu particular al defunctei pentru un loc de veci iar reclamanții au solicitat anularea certificatului de calitate de moștenitor nr. 34/2006 urmând să se constate calitatea de moștenitori testamentari.
Se mai precizează că prin promovarea acțiunii părțile înțeleg să dovedească că reclamanta nu are calitate de moștenitoare a defunctei, întrucât actul juridic de opțiune succesorală nu poate produce efecte juridice deoarece este nul.
Recurenta apreciază că interesul de a sta în proces se datorează și faptului că revocarea testamentului lăsat pârâtei s-a făcut în mod ilicit de către defunctă și prin întocmirea testamentului nr. 1878/2003 prin care pârâta a fost instituită legatar cu titlu particular, dar și prin testamentul 1026/2004 prin care defuncta i-a instituit pe reclamanți legatari cu titlu particular.
De asemenea și prin chemarea recurentei în judecată este justificat interesul promovării acestei cereri întrucât este legatara cu titlu particular a defunctei pentru locul de veci nr.13, fig 41 în suprafață de 6 mp situat în cimitirul potrivit testamentului autentificat sub nr.1878/28.05.2003 și pentru ca aceștia au solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea certificatului de calitate de moștenitor nr.34/19.06.2006 și certificatului de moștenitor nr.34/19.06.2006 și să constate deschisă succesiunea de pe urma defunctei și să se constate că aceștia și subsemnata avem calitatea de moștenitori testamentari, iar pârâta este străina de succesiunea defunctei.
De asemenea prin promovarea acțiunii se urmareste a se dovedi că reclamanta nu are calitate de moștenitoare a defunctei, întrucât actul juridic de opțiune succesorală al reclamantei-pârâte în calitate de moștenitor testamentar în sensul acceptării și simple a moștenirii rămase de pe urma defunctei nu poate produce efecte juridice deoarece este nul, fiind făcut în baza unui testament ce a fost revocat în întregime de defuncta.
Astfel că potrivit art.802 civ "testamentul este un act revocabil" ce cea ce înseamnă că testatorul poate să revoce testamentul fără a fi necesar consimțământul beneficiarului testamentar".
Se mai arata ca interesul de a sta în proces se datorează și faptului că revocarea testamentului lăsat pârâtei și autentificat sub nr.10252/26.06.1989, s-a făcut în mod implicit de către defuncta și prin întocmirea testamentului autentificat sub nr.1878/28.05.2003 prin care recurenta a fost instituită de către defuncta, legatar cu titlu particular cu privire la locul de veci situat în cimitirul, dar și prin testamentul autentificat sub nr.1026/05.04.2004 prin care defuncta i-a instituit pe reclamanți și legatari cu titlu particular cu privire la compensațiile bănești ce i se cuveneau defunctei în baza Legii nr.9/1998.
Se solicita să se constate că recurenta, după decesul defunctei s-am comportat ca moștenitore a acesteia întrucât a intrat în posesia locului de veci, a plătit taxele și impozitele către administrația cimitirelor și îngrijeste locul de veci.
Recurentii reclamanti și au declarat recurs impotriva deciziei civile nr.1319A/27.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - secția a III-a civilă în dosarul nr-, pe care au criticat-o pentru urmataoarele motive:
1. Motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 7 cod proc civ.: "când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii", având în vedere urmatoarele:
A.Instanța de apel în mod greșit a reținut că ".soluția primei instanțe, este legală și corectă, dispozițiile legale reținute fiind corect analizate și aplicate față de situația de fapt dedusă judecății."
In acest sens se arata ca espingerea cererii principale ca fiind lipsita de interes, are drept consecinta și respingerea capătului 5 din cerere prin care reclamantii au solicitat să se constatate că acestia sunt moștenitori testamentari cu titlu particular acceptanți ai defunctei, și să se stabileasca drepturile acestora la succesiunea defunctei în calitate de moștenitori testamentari cu titlu particular;
2) Se apreciaza ca recurentii justifica un interes legitim pentru a se constata că au acceptat moștenirea, respectiv legatul defunctei pentru faptul că ii vizează pe acestia, acceptand in mod tacit legatul, prin săvârșirea unor fapte din care legea deduce acceptarea. Pentru a se consta această acceptare recurentii trebuie să adinistreze probe, insa acest lucru nu mai poate fi realizat in conditiile in care s-a admis excepția lipsei de interes a reclamantilor.
Recurentii mai arata ca interesul acestora este unul născut și actual, avand in vedere dreptul de a introduce acțiune prin care solicită să se constate că au acceptat moștenirea;
- intimata contestă calitatea de moștenitori acceptanți ai defunctei;
- intimata a solicitat prin cererea reconvențională (ce a fost disjunsă de către instanța de fond și care formează în prezent obiectul dosarului civil nr- de pe rolul judecătoriei sector 2 B) să se constate că reclamantii sunt străini de moștenire.
Astfel, respingerea întregii acțiunii ca fiind lipsită de interes - acțiune care conține și capătul de cerere prin care s-a solicitat să se constatate că sunt moștenitori acceptanți - presupune că instanța de fond s-a antepronunțat pe cererea reconvențională a intimatei, iar instanța de apel a apreciat, tot în mod greșit, că instanța de fond a procedat corect față de situația dedusă judecății.
3). Deși s-a criticat prin cererea de apel faptul că instanța de fond, în sentința atacată, nu arată care sunt motivele pentru care a admis excepția lipsei de interes în ceea ce privește capătul 5 din cererea de chemare în judecată, instanța de apel prin decizia atacată nu motivat de ce este corectă admiterea excepției lipsei de interes a reclamantilor cu privire la capătul 5 din acțiunea introductivă.
Instanța de apel s-a rezumat să rețină că instanța de fond, în mod corect, a respins cererea de anulare a certificatului de moștenitor ca fiind lipsit de interes, fără să facă niciun fel de vorbire care sunt motivele pentru care a fost admisă excepția lipsei de interes pe capătul 5 din cererea introductivă, respectiv constatarea acceptării de către reclamanti a legatului.
Mai mult decât atât, decizia dată de către instanța de apel cuprinde motive contradictorii și este lipsită de temei legal întrucât:
- pe de o parte respinge apelul și menține hotărârea dată în fond ca fiind temeinică și legală, deci și inclusiv ceea ce privește constatarea acceptării legatului;
- pe de altă parte instanța de apel arată că reclamantii au la îndemână o acțiune împotriva intimatei în vederea valorificării dreptului de creanță, ce-l au în virtutea legatului cu titlu particular, în contra moștenitorului universal.
B). Prin decizia nr. 1319A/27.10.2008 instanța de apel în mod greșit a reținut că "n speță, interesul lor, în sensul de folos practic și direct în calitatea pe care o au de legatari asupra unor bunuri singulare, de a cere anularea certificatului de calitate de moștenitor și celui de moștenitor emise pârâtei-reclamante, nu este pe deplin justificat, ei având la îndemâna doar acțiunea ce le-ar permite valorificarea dreptului de creanță ce-l au în virtutea legatului cu titlu particular în contra moștenitorului universal sau cu titlu universal, aspect corect reținut de prima instanță." întrucât:
1). Interesul este raportul care unește autorul actului cu scopul urmărit, deoarece consista în avantajul pe care cineva crede că și-l poate procura prin exercitarea unei activități care urmărește satisfacerea unei nevoi sau prin împiedicarea unei activități străine, care i-ar putea cauza un prejudiciu.
Testamentul reclamantilor și testamentul apelantei revocă într-un mod implicit testamentul intimatei, datorită faptului că cele două testamente sunt ulterioare testamentului intimatei si epuizează emolumentul moștenirii, golind de conținut testamentul intimatei.
Din economia dispozițiilor art. 802 și 920 și urm. cod civil reiese că în situația în care două părți produc câte un testament redactat de aceeași persoană și având ca obiect același bun, testamentul încheiat ulterior revoca primul testament fie și într-un mod implicit, deci fără a fi necesară existența în testamentul cu data ulterioară a unei mențiuni exprese în acest sens, dându-se câștig de cauză legatarului din testamentul ulterior.
Potrivit art. 920-923 cod civ. și art. 930-931 cod civ. legatul născut în mod valabil poate deveni ineficace prin efectul revocării lui, fie că este vorba de efectul revocării testamentului în întregul lui, fie că revocarea vizează numai legatul (o parte dintr-un legat) sau legatele instituite prin testament.
Testamentul intimatei a fost revocat expres de către defuncta prin declarație notarială. Concluzionând testamentul intimatei a fost revocat atât expres, cât și implicit prin cele două testamente menționate mai sus.
. universal este acea persoană care dobândește un patrimoniu, adică o universalitate (universitas bonorum), precum legatarul universal.
Din punct de vedere juridic, succesorii universali sunt socotiți continuatori ai personalității (juridice) a autorului lor, tocmai pentru că dobândesc masa succesorală a defunctului.
universal se află în una din cele trei categorii de avanzi cauza, astfel incat actul juridic civil încheiat de autorul lor (adică cel de la care au dobândit patrimoniul) își produce efecte și față de ei.
universal astfel, preia toate drepturile și obligațiile autorului lor.
Prin urmare, în virtutea principiului relativității, actul juridic civil produce efecte atât față de părți, cât și față de succesorii universali, ca și cum aceștia din urmă ar fi ei înșiși autorii lui.
Din economia dispozițiilor art. 802 și 920 și urm. cod civil reiese că în situația în care două părți produc câte un testament redactat de aceeași persoană și având ca obiect același bun, testamentul încheiat ulterior revoca primul testament.
Astfel, succesorului universal, care preia toate drepturile și obligațiile autorului sau îi incubă și o obligație negativă, și anume aceea de a nu face, de exemplu de a nu revendica un bun ce face obiectul unui legat cu titlu particular atât timp cât acest legat nu a fost revocat și nu încalcă vreo rezervă succesorală.
Potrivit art. 920-923 cod civ. și art. 930-931 cod civ. legatul născut în mod valabil poate deveni ineficace prin efectul revocării lui, fie că este vorba de efectul revocării testamentului în întregul lui, fie că revocarea vizează numai legatul (o parte dintr-un legat) sau legatele instituite prin testament.
În prezenta cauză intimata susține că este legatar universal, ceea ce înseamnă că trebuie să respecte actele juridice ale autorului acesteia (mai exact voința expresă a autorului), precum:
- Actul juridic civil - revocarea testamentului autentificat sub nr. 10252/26.06.1989 (testament prin care defuncta a instituit-o pe pârâta legatara universala), revocare făcută de către defuncta prin declarația notarială autentificată sub nr.2676/15.07.2002 la Biroul Notarilor Publici Asociați și prin care defuncta a revocat în întregime testamentul autentificat sub nr.10252/26.06.1989 la notariatul de stat local sector 2 B,
- juridic civil - testament autentificat sub nr. 1878/28.05.2003 la Biroul Notarilor Publici Asociați și prin care defuncta a instituit-o pe pârâta ca legatar cu titlu particular cu privire la locul de veci situat în cimitirul.
- juridic civil - testament autentificat sub nr.1026/05.04.2004 la Biroul Notarilor Publici Asociați și prin care defuncta i-a instituit pe parati ca legatari cu titlu particular cu privire compensațiile bănești ce i se cuveneau defunctei în baza legii nr. 9/1998.
Concluzionând, având în vedere că intimata susține că este moștenitor/legatar universal, deci, pe cale de consecință aceasta ar avea, astfel, și calitatea de avad cauza, în aceasta calitate pe care și-o atribuie trebuie să respecte manifestarea de voință a defunctei, care a revocat testamentul lăsat în favoarea intimatei și i-a instituit pe reclamanti și pe apelanta ca moștenitori legatari și să nu întreprindă acțiuni împotriva voinței testatorului, mai exact a voinței defunctei, manifestată prin testamentele arătate mai sus.
5). Există un interes personal, legitim, născut și actual și în ceea ce privește capetele de cerere 1, 2, 3 și 4 din acțiunea introductiva. Prin capătul 2 de cerere s-a solicitat anularea certificatului de moștenitor nr.61/13.10.2006.
Astfel, cat priveste anularea certificatului de moștenitor nr. 61/12.10.2006 reclamantii justifica un interes legitim avand in vedere ca atât testamentul acestora, cât și testamentul apelantei golesc emolumentul moștenirii defunctei, fiind emise ulterior testamentului universal lăsat intimatei.
- Testamentul intimatei a fost revocat și expres de către defunctă.
- Ca să partile sa culeaga bunurile lăsate prin testamente trebuie să se constate:
că testamentul recurentilor este ulterior testamentului intimatei;
testamentul intimatei este revocat parțial de testamentul reclamantilor;
testamentul recurentilor împreună cu testamentul apelantei revoca în totalitate testamentul intimatei.
Se arata ca in acest fel reclamantii impiedică intimata să introducă împotriva acestora mai multe cereri de chemare în judecata, pe care le poate formula numai în calitate de moștenitoare al defunctei, cum ar fi actiune având ca obiect anularea contractului de vânzare cumpărare cu clauza întreținere dintre reclamanti și defuncta; actiune având ca obiect constatarea ca reclamantii sunt străini de moștenire; cerere de chemare în judecată având ca obiect predarea bunurilor succesiunii.
Pe cale de consecință se poate observa că prin anularea certificatului de moștenitor emis în baza unui testament revocat reclamantii urmăresc să se apere împotriva cererilor făcute în instanță de către intimata, cereri pe care aceasta nu le-ar putea promova în justiție fără a avea calitatea de moștenitoare universală a defunctei, și astfel să împiedice unele activități străine ce le-ar putea produce un prejudiciu.
In urma analizei actelor si lucrarilor dosarului, a sentintei recurate, prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea retine urmatoarele:
Conditia generala a interesului pentru ca cineva sa devina parte in procesul civil nu este prevazuta in mod expres in dispozitiile procedurale civile decat pentru anumite situatii particulare, reglementate in cuprinsul art. 111.pr.civ sau art. 49.pr.civila, insa pentru toate celelalte ipoteze cerinta interesului reprezinta o creatie a jurisprudentei si a practicii judiciare.
Aceasta cerinta priveste nu doar introducerea actiunii, fiind necesar a fi indeplinta pentru orice cerere facuta in desfasurarea procesului civil.
Cu alte cuvinte, procedura judiciara nu trebuie sa fie pusa in miscare daca nu aduce partii un avantaj legal, ce poate fi moral sau material, ci urmareste doar sicanarea partii adverse.
Pentru a se stabili indeplinirea cerintei interesului reclamantilor in promovarea prezentei actiuni este necesar ca instanta sa analizeze cele patru conditii esentiale pe care trebuie sa le indeplineasca acesta, conditii ce au fost conturate tot de doctrina si practica judiciara si anume interesul sa fie unul personal, legitim, născut și actual.
Cat priveste legitimitatea interesului de a actiona in justitie, aceasta implica afirmarea unui drept subiectiv civil ocrotit de lege, iar pe de alta parte ca exercitiul acestui drept sa fie facut in conformitate cu scopul sau economic si social.
Interesul trebuie sa fie unul personal, respectiv sa fie propriu celui care indeplineste un act procedural, pentru celelalte ipoteze, cand actiunea este exercitata de o alta persoana sau de un organ in realizarea interesului unei alte persoane fiind necesar ca legea sa recunoasca in mod expres legitimitate procesuala activa.
Curtea apreciaza ca reclamantii au dovedit ca au in cauza un interes personal si legitim de a formula prezenta actiune avand in vedere tocmai calitatea acestora de legatari cu titlu particular, calitate ce le confera dreptul de a cerere executarea legatului printr-o actiune indreptata impotriva legatarului universal, fiind astfel necesar a se stabili care este persoana care are aceasta calitate.
Mai mult, reclamantii dovedesc si indeplinirea cerintelor ca interesul in promovarea actiunii sa fie unul nascut si actual prin aceea ca sunt titularii unui contract de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere incheiat cu defuncta, contract a carui anulare a fost solicitata in justitie de catre parata din prezenta cauza.
Astfel, prin exercitarea prezentei actiuni reclamantii urmaresc sa se apere impotriva cererilor facute in instanta de catre parata, cereri ce nu pot fi promovate in lipsa calitatii de mostenitor a acesteia.
De asemenea, interesul reclamantilor in sustinerea capetelor de cerere 3, 4 si 5 este dovedit in cauza prin aceea ca detin un legat cu titlu particular, cu privire la care afirma ca l-au acceptat in termenul legal, iar parata contesta calitatea de mostenitori a acestora.
Cat priveste recursul declarat de recurenta parata, Curtea il apreciaza ca fiind nefondat, avand in vedere ca reclamantii nu invoca un interes personal in formularea cererii de introducere in cauza a acestei parti.
Pentru aceste considerente Curtea, in temeiul disp. art. 312.pr.civila va respinge recursul declarat de recurenta, iar conform disp. art 312.civila rap. la art. 304 pct. 9.pr.civila urmeaza sa admita recursul formulat de recurentii reclamanti si sa modifice in parte decizia apelata in sensul admiterii apleului formulat de apelantii reclamanti, cu consecinta desfiintarii in parte a sentintei, in sensul ca va fi respnsa exceptia lipsei de interes a reclamantilor privind cererea principala. Urmeaza sa mentina celelalte dispozitii ale sentintei.
Cauza va fi trimisa spre rejudecarea cererii principale la Judecatoria sector 2
In baza disp. art 274.pr.civila va obliga intimata la plata sumei de 630 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata catre recurentii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta-pârâtă împotriva deciziei civile nr. 1319.A din 27.10.2008 pronunțată de Tribunalul București -Secția a III-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-pârâtă și recurenții-reclamanți și.
Admite recursul formulat de recurenții-reclamanți si împotriva deciziei civile nr. 1319.A din 27.10.2008 pronunțată de Tribunalul București -Secția a III-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu recurenta-pârâtă și intimata-pârâtă.
Modifică in parte decizia apelată în sensul că:
Admite apelul formulat de apelanții si impotriva SC 9623/ 26.11.2007 pronunțată de Judecatoria sector 2.
Desfiintează în parte sentința in sensul că:
Respinge exceptia lipsei de interes a reclamantilor privind cererea principala.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Trimite cauza spre rejudecarea cererii principale la Judecatoria sector 2
Obliga intimata la plata sumei de 630,3 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata catre recurenții.
Irevocabilă.
Pronunțată în sedința publică, astăzi, 10.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- - -
Red. SP/ 22.04.2009 /
Tribunalul București -Secția a III-a Civilă
jud. Apel St.,
Președinte:Mihaela ParaschivJudecători:Mihaela Paraschiv, Silvia Pană, Melania Stanciu
